Lupta, martie 1889 (Anul 6, nr. 773-798)

1889-03-26 / nr. 795

2 ----­ -=Oi®*Cî»­ Ex colonelul Polizu sta pe un scaun alături de apărătorii săi, d-nii Const. Boerescu şi Petre Grădişteanu. Lingă dînşii este şi ex-căpitanul Tulea cu apărătorii săi. Pe fotoliul acuzaţiunei stă colonelul Iarca, pe care Craiova l-a mai auzit încă cu ocazia procesului colonelului Maican. Alături de dînsul este comisarul regal al consiliului, d. căpitan Viişioreanu. Fie­care se întreabă cu mare curiozi­tate ce are să spuie colonel larca (acu­zatorul). Să ceară condamnarea, neţinînd cont de prima hotărîre anulată de Curtea de casaţie, sau să invoace lucrul judecat. După ce în fine să dă citire actelor, să dă cuvînt­ acuzaţiuni pentru a ridica o escepţiune. D-na colonel Iarca, cu o dicţiune nu obişnuită unul militar, în câte­va fraze scurte dar concise, cere consiliului a se declara incompetinte de a judeca astăzi pe ex-colonelul Polizu precum și pe com­panionul sau ex-căpitan Tulea. Principalul motiv al d-lui comisar re­gal este următorul : Consiliul de rezbel nu judecă de­cât infracţiunile comise de militari. Or, d-na Polizu, după cum Îi zice d-na comisar regal, astăzi nu mai este militar, pentru că imediat ce hotărîrea care l-a con­damnat a rămas definitivă, a intervenit un decret regal care s-a şters din ca­drele armatei. Dacă astăzi, zice d-na comisar regal, înalta Curte de casaţie a anulat hotărîrea care a condamnat pe d-na Polizu, este o chestiune deosebită de aceia de com­­petinţa, care trebue să preocupe mai în­­tâiu pe consiliu. In urma acestei decisiuni a înaltei Curţi de casaţie, zice d-ua comisar re­gal, ar fi trebuit s­ă intervie un decret regal, prin care se înscria în controalele armatei colonel Polizu. Astăzi, conchide domnia sa, nu aveţi înaintea d-voastră de cât pe d-na Po­lizu şi pe d-nu Tulea, doi civili pe cari nu puteţi să îi judecaţi. In consecinţă, cere ca consiliul să se declare incompe­tent de a judeca. D. comisar regal, cu mult rezon, a fă­cut să se Înţeleagă tristul precedent ce s’ar crea dăcă s’ar admite o asemenea procedare în afară de spiritul legiuito­rului. După d. comisar regal, se dă cuvântul apărărei. D Const. Boerescu şi d. P. Gră­dişteanu au susţinut în scurt că, prima hotărâre fiind anulată de înalta curte de casaţie, se iau lucrurile de la început ca şi cum nu ar fi existat, nici o hotărâre. Că în fine astăzi se judecă faptul co­mis de colonelul Polizu, în calitate de militar, şi conchid că consiliul este com­­petinte a judeca. După ce se dă de mai multe ori cu­vântul, la orele 2 şi 30 minute p. m., Consiliul intră în deliberare. După 50 de minute, Consiliul pronunţă verdictul său (după cum zice legea militară), declarân­­du-se incompetinte, de acord cu conclu­ziele d-lui comisar regal. ** îndată dupe aceasta, la eşirea acestui proces, mă grăbesc a mă duce la sala bă­ilor, unde d. Caloianu, profesor, anun­ţase pentru­­ ore p. m., o conferinţă „Despre educaţiune“, înainte de toate trebue să spun că d. M. Caloianu, este un tânăr inteligent şi studios. Constat însă cu regret că a deviat pu­ţin de la cadrul conferinţei sale, de­şi în un mod fun dar malicios. D-sa a alu­necat pe calea politicei, făcând sarcasme pe socoteala socialiştilor şi a democraţi­lor de la Lupu, de­şi de la început până la sfârşit nu a încetat a declara că este democrat-liberal şi alte ca aceste bana­lităţi, cari nu î şi aveau locul în o confe­rinţă literară. Cu toate acestea, trebue să constat că subiectul era frumos şi bine studiat, un singur lucru ca defect am găsit tânărului orator, că a păstrat de la început până la finit aceiaşi intonaţie şi cu aceiaşi notă care poate obosea oare­ cari urechi şi îngreunat­­oare­ cari ochi, după cum se observa la spatele d-sale un domn bătrân cu favorite albe. Efectul în definitiv a fost bun, de­şi am auzit pe un malicios domn care pe când se da pe scară jos în direcţia băi­lor, vorbind de efectul care i-a făcut discursul tânărului conferenţiar, declară că este forţat să ia duşi din cauza căl­durii. Trebue să adaog că erea persoane multe şi alese. Verus, Ministerul cultelor — Se desfiinţează livretele de note de prin şcoa­­lele secundare. Ministerul de rezbel — Administratorul clasa III Câplescu Emanu, din regimentul 23 dorobanţi se trece în urma in­fanteriei, şi se însumează în regimentul 24 dorobanţi, ca unul ce a dovedit că posedă toate cunoştinţele cerute oficerilor combatanţi. — Locotenentul Tudoriu Constantin, din urma infanteriei, se trece în poziţie de reformă, pentru infirmităţi incurabile, pe ziua de 23 Main 1888. — Licenţiatul în farmacie Sewetz Iosef s’a nu­­mit în corpul oficerilor sanitari de rezervă, cu gra­dul de farmacist de batalion cu stagiu, la corpul II de armată. S’a aprobat demisiunea în armată a medi­cului de batalion doctor Hagiescu Petre, din re­gimentul 3 roşiori, trecându-se tot­d’o­dată între ofiţerii sanitari de rezervă aî corpului III de ar­mată, cu acelaşi grad, pe ziua de 1 Aprilie 1889. ACTE OFICIALE Ministerul de interne — Se aprobă, stattele spitalului de cop­ii Cari­tatea din Iaşi, elaborate de epitropia acelui spital. — Consiliele comunelor rurale Telesei, Timişani şi Andreesei, din judeţul G­orj, Măgurelele din Il­fov, şi Vispeşti din Olt se dizolvă. — D. Nicolae I. Lătescu este numit în funcţiu­­unea de sub-prefect la plasa Stăcăciuni din jude­ţul Putna. — Se autoriză epitropia bisericei Creţulescu din Capitală să contracteze un împrumut de 12­,000 lei la prima societate de credit funciar rural din Bucureşti. — S’a aprobat regulamentul votat de consiliul comunei urbane Constanța, în ședința sa de la 26 ianuarie 1889, pentru administrarea depozitului comunei de petro­lefi și păcură. LAPTA De INFORMAŢII! II Mersul crizei Tineri (ora 6 p. m.) pană Luni (ora 12).­ ­ Am dat în Lupta de Vineri, ca ‘ ultimă știre a crizei, faptul chemăreî ■ a palat a d-luî Lascar Catargiu * crin d. Th. Rosetti. In adevăr, Vineri la ora 6 seara, d. Lascar Catargiu s’a dus la palat unde regele ’i-a cerut părerea asupra situaţiei, atât din punct de vedere , al politicei externe cât şi din acel , al politicei interne. Ş­f. Lascar Catargiu a spus regelui ] că părerea sa, precum şi dorinţa­­ ţărei, este ca să se formeze un­­ minister parlamentar, compus din­­ membrii tuturor grupurilor politice­­ din Cameră, iar în ceea ce priveşte­­ politica externă d. Catargiu a de-­­­clarat că trebue să se urmeze po­­­­litica tradiţională pe care a urmat-o­­ ţara şi din care tot­dea­una a eşit ■ bine, de a fi în bune raporturi cu­­ toate puterile şi de a lucra la­­ menţinerea păcei.­­ Regele în urmă a comunicat d-lui­­ Catargiu că nu’l poate încă însăr- j cina cu formarea ministerului, de­­­oare­ce nu a primit până atunci­­ demisiunea cabinetului Rosetti, care­­ a mai cerut timp să încerce oare­ ,i cari combinaţii. Insă regele a asi- j gurat pe d. Catargiu că crede că­­ tot pe d-nia sa îl va însărcina cu­­ formarea noului minister, și că până­­ atunci îl însărcinează să trateze în­­ acest scop cu diferitele grupuri po-­­ litice din Cameră.­­ * * * îndată ce d. Catargiu a plecat de la Palat cu acest rezultat, a venit la d-nia sa d. Theodor Ro-­­­setti cerându’i a forma un minister în care să ia parte câţî­va juni­mişti şi mai cu seamă în care să nu figureze d. Vernescu. D. Catargiu a răspuns că dacă va forma d-nia sa ministerul, îl va forma din toate elementele din Cameră, iar în ceea­ ce priveşte pe d. Vernescu, d-nia sa nu’l poate esclude atâta timp cât e leader al partidului liberal-conservator. După d. Teodor Rosetti, au venit la d. Lascar Catargiu d-nii general Manu şi Al. Lahovari cari au stă­ruit asemenea să păstreze în ca­binet cel puţin doi junimişti, între cari mai cu seamă pe d. Carp, însă d. Catargiu a refuzat. * * * De Vineri seară până ora Dumi­nică la ora 2­0. Catargiu n’a mai fost chemat la palat. In acest timp au circulat tot felul de versiuni, cari arată sforţările pe cari în a­­cest interval le-au făcut junimiştii ca să rămână la putere. S’a vorbit de un minister con­­servator-junimist, sub preşedenţia d-lui Manu, de un minister identic sub preşedenţia d-lui general Flo­­rescu, de un minister junimisto-li­­beral tot sub preşedenţia d-luî Th. Rosetti, în care să intre d-nii N. Fleva, P. Grădişteanu etc. şi care să disolve Camerile.­­ *­it Regele până Sâmbătă nu primise încă demisiunea cabinetului Th. Ro­setti, de aceea în acea zi pe când cei alţi miniştrii erau la palat, s’a dus şi d. Vernescu ca ministru de justiţie ca să lucreze cu regele. Tocmai atunci regele primise de­finitiv demisiunea cabinetului Th. Rosetti. Eri Duminică, la ora 3 p. m., d. Catargiu a fost a doua oară che­mat la Palat, unde a stat până la ora 5 p. m. Regele, îndată ce d. Catargiu a sosit, i-a spus că a primit demisiu­nea d-lui Th.­­ Rosetti şi că îl în­sărcinează cu formarea noului mi­nister, lăsând-i toată libertatea şi nepunând-o nici o condiţie. D. Catargiu a mulţumit reggelui de onoarea ce a face şi i-a cerut să -i lase libe­ră întreaga zi de azi pentru a puteja trata c­­ deputaţii şi senatorii, căci cea mai mare parte din ei lipseaţi din Capitală era. Aşa că tocmai mâjnie Marţi d. Catargiu va prezenta lista noului minister. Vorbind asupra disolvărei Came­­r­rilor, d. Catargiu nu a cerut aceasta­­ ca o măsură imediată ci ca ceva e­­ventual, la ca­re regele a răspuns că dacă la toamnă se va vedea că nu se poate merge cu actualele Ca­mere atunci ia hotărâ. * 4c * Imediat după eșirea de la palat, la ora 5 p. ra., d. Catargiu s’a dus la d. Dimitrie Brătianu, pe care negăsindu-l aleasă, căci d-sa avea o întrunire la hotel Manu, d. Ca­targiu a însărcinat pe d. Mârzescu să comunice d-lui Dimitrie Brătianu, că dacă nu o va putea întâlni tot eri seară, va veni la d-sa negreşit azi de dimineaţă­­ spre a­­ cere avizul asupra formărei ministerului. D. Dumitru­ Brătianu aflăm că cere ca să l l se dea patru locuri în minister şi cinci­spre­zece prefecţi, însă, de­oare­ce liberalii sunt hotă­râţi a da tot­ concursul pentru for­marea unui minister Catargiu din elementele reprezentate în Cameră şi cu eliminata desăvârşită a juni­miştilor, suntem siguri că se va mulţumi cu trei portofolii. Numai în caz când se va acorda liberali­lor patru roduri, d. Dumitru Bră­tianu va intra în minister. * *** D. Vernestu e absolut sigur că va face parte din noul minister, însă vernesciştii cer a li se acorda două locuri, probabil că d. Ver­nescu va renunţa asupra acestei din urmă chestii, mai cu seamă că prin intrarea sa în minister li se dă o satisfacţie faţă cu junimiştii. * * * Junimiştii au declarat d-lui Ca­targiu că dacă d. Vernescu va in­tra în minister ei rup ori­ce re­laţii cu d-sa.F­ic­­c D. Vernescu văzând tratativele cari se urmează între junimişti şi d. Catargiu, a însărcinat pe d. E­­nacovicî să comunice d-lui Catar­giu ca s’o rupă cu junimiştii cari îi pun numai piedici. D. Catargiu a răspuns că d-sa n’o rupe cu nimeni, dar prin fap­tul că crede indispensabilă intrarea d-lui Vernescu în minister, juni­miştii singuri o s’o rupă cu d­­nia sa.* * * Şi d. Al Lahovari a pus ca con­diţie a intrărei sale în minister, în­depărtarea d-luî Vernescu; suntem siguri însă că, având în vedere lă­comia sa, d. Lahovari va trece peste orî­ ce numai ministru să ră­­mâie. * *­­* In acest timp junimiştii aleargă ca turbaţii în toate părţile, făcând fel de fel de intrigi, ca d. Catargiu să nu reuşească în formarea minis­terului. D. Carp se lăuda că e si­gur că d. Catargiu nu va reuşi şi atunci regele tot pe junimişti îi va chema la putere ! Ce grandomanie ! * * * Iată numele persoanelor dintre cari se vorbește că d. Catargiu va forma ministerul : Domnii Lascăr Catargiu, G. Ver­nescu, G. Cantacuzino, general Manu, Al. Lahovari, G. Mârzescu, Gr. Co­­zadini, N. Blaramberg, M. Toni și G. Apostoleanu.* 4c * Azi la ora 10 a. m. d. Dumitru Brătianu a avut o întrevedere la otel Capşa, cu domnul Lascăr Ca­targiu. Imediat după plecarea sa, d-nil general Manu, Al. Lahovari şi G. Vernescu, au intrat la domnul Ca­targiu.* * * Noul minister de cât mâine. Dupî la ora 3x/2 prefectul de poli­ţie Sandu Răşcanu a sosit in Iaşi de la Vaslui, într’o trăsură şi cu coşul ridicat pentru a nu fi văzut. Silinţa i-a fost zadarnică căci a fost recu­noscut. D. V. Gheorghian, unul d’intre puţinii colectivişti cinstiţi, a decla­rat în mod public, că singurul par­tid serios şi cu viitor este cel ra­dical şi că nu’e imposibil ca să lu­creze de aci înainte cu dânsul, in­trând în rândurile sale. Aceasta ar fi o pierdere irepara­bilă pentru partidul ieșan al d-luî Ion Brătianu.­­ D. Lupu Costache, secretarul ge­neral al ministerului de interne, declarat eri seară că îndată ce va veni noul ministru de interne, îşi va da demisiunea sa . Cerem noului minister în cazul când va fi format din elemente nejunimiste ca să ceară Camerei invalidarea a­legerea colegiului al treilea de Vaslui­ şi numirea unei anchete parlamentare care să constate abu­zurile prefectului Sandu Răşcanu şi a celor­l’alţî. In acest caz va trebui să se cer­ceteze şeful sergenţilor de oraş din Iaşi, care cunoaşte anume pe toţi ser­genţii trimişi la Vaslui­. „ Clubul radical din Iaşi, care s’a deschis cu 40 de membrii, nu­mără astăzi peste 80 de aderenţi Din pricina insuficienţei actualu­lui local, s’a închiriat un altul foarte spaţios pe strada Lăpuşneanu No iar inaugurarea se va face la 1 A­prilie viitor. Incunoştiinţăm printr’aceasta pe toţi membrii clubului,­­ D. C. C. Dobrescu fiind însărci­nat de membrii corpului didactic din Bucureşti să se ducă la Iaşi şi să se înţeleagă cu profesorii d’a­­colo în privinţa congresului corpu­lui didactic, a şi fost la Iaşi unde i s’a hotărît ca congresului de anu acesta să i să dea nişte proporţii mai mari, pentru ca să se cimen­teze şi mai bine legăturile d’intre membrii corpului didactic. „ Sâmbătă a avut loc la Câmpu- Lung alegerea de colegiul I a u­­nuî deputat în locul d-luî I. Bră­tianu. S’a reales d. I. Brătianu cu 87 voturi, contra d-luî Ghica Năstă­­sescu, colectivist, care a întrunit 57 voturi. X D. Hitrovo, ministrul Rusiei în capitală, va fi primit azi în audi­ență de către regele. X Ni se scrie din Bacau că poliţia umblă din casă în casă pentru ca să facă pe cetăţeni să iscălească o telegramă către rege, prin care sâ’l felicite pentru venirea în ţară a moştenitorului prezumptiv al tro­nului. Cea mai mare parte dintre cetă­ţeni refuză d’a iscăli telegrama. X însemnatul proces intentat de că­tre moştenitorii defunctei Momoiu, pentru revendicarea avereî lăsată de aceasta şi care azi se deţine de alţi moştenitori, a trebuit să fie amânat la 5 Mai­, pentru că reclamanţii nu depuseseră cauţiunea judecatem solvi. X Iată circumstanţele în cari s’a si­nucis distinsul profesor şi avocat , Alecu C. Şendrea . D. Şendrea în timpul din urmă suferea foarte mult de stomac. Anul acesta îşi întrerupsese chiar toate ocupaţiunile din cauza suferinţelor fizice care­­ deprimase grozav mo­ralul şi se stabilise la Méron în su­dul Franciei pentru a trece iarna. A continuat a suferi şi acolo şi con­sultând pe nişte doctori celebri din Ialia, aceştia ’i-au pus următorul diagnostic : Cancer la stomac melan­­colie profundă întovărăşită de ha­­ucinaţii. De vr’o 3 zile sosise în aşi, unde ’şî avea soţia la cum­natul sau d. căpitan Bibiri. Reîn­tors mai râu de cum s’a dus, îşi perduse ori ce speranţă de îndrep-* tare. Vineri, între orele 9 şi xo dimi­­mineaţa,pe când era în odae numai cu d. Philipide, omul sau de afaceri, s’a sculat din pat şi profitând de momentul când d. Philipide se uita pe fereastră ’şî-a scos revolverul din geamantan şi l-a pus în pat sub pernă. Puţin mai târziu, d.­hilipide eşind afară să strige o slugă, abia a închis uşa şi a auzit o detunătură ; întorcându-se ime­diat, găseşte pe acel ce fusese Alecu C. Şendrea câte­va secunde mai înainte, un cadavru. Revolverul ’l-a descărcat în tâm­plă şi moartea a fost instantanee. „ Marţi 28 curent, ora 1 p. m. Aca­demia va ţine şedinţă solemnă. Să vor face următoarele lecturi : 1. D. G. Bariţiu: Proiect de exi­larea Românilor locuitori pe un te­­ritoriu cu Saşii şi strămutarea lor în Valahia­ mică. 2. D. Gr. Cobălcescu: Observaţiuni asupra faunei neocomiane din ba­­sinul superior al Dâmbovicioarei. 3. D. A. Odobescu: Figurile de pa­­tru­pede androcefale în antichitate şi în biserica Sf. Nicolae din Do­­rohoia. 4. D. Gr. Ştefănescu: dare de sea­mă despre lucrările Asociaţiuneî bri­tanice pentru înaintarea ştiinţelor în sesiunea din 1888. 5. D. Gr. G. Tocilescu , Comuni­­caţiunî archeologice, numismatice şi epigrafice ; un decret (psefisma) al Senatului şi poporului din Torni, privitor la regularea apărărei cetă­­ţei, descoperite de curând. Masca de bronz de la Hârşova. Tezaurul de bronz de la Şopîlnaca şi bucăţile de aur cu ştampila de la Buzau.­­ La 20 Aprilie curent, artistul vi­­orist Dinicu Ciolacu, premiat cu medalia de aur, va pleca la Paris î­mpreună cu banda sa pentru a participa la expoziţiune, în urma unui concurs depus înaintea comi­tetului organizator al secţiune! Ro­mâniei. X Marţi la teatrul Naţional se joacă pentru prima oară Nerone, dramă tradusă de d. T. Dunca. Rolurile principale le ţin d-nii Manolescu, Nottara şi Al. Mano­­lescu. X Societatea filarmonică «Lira,” va da în sala societăţei «Concordia.“ Sâmbătă la 1 Aprilie, o mare se­rată muzicală-teatrală­ dansantă pen­tru sporirea fondului societăţei. Biletele sunt nominale şi se gă­sesc de vânzare la membri comi­tetului de organisare a seratei d-niî: B. Beslegeanu, Bulevardul Elisa­­betha 5 . A. Steiner, Societatea de asigurare „Naţionala“ ; V. Alexan­­drescu, Strada Scaune­ 19 ; A. Putin, Magasin de Musică, Calea Victoriei, Palatul Dacia-Romania şi la toţi membrii Societăţei. * * * nu va fi cunoscut X X TELEGRIIME Belgrad, 7 Aprilie. — Guvernul sârb numind o comisiune de supraveghere pentru lucrările de regularizare a Dună­rei, a căror executare a fost încredinţată Austriei prin tratatul de la Berlin, acest fapt a dat bănuială însărcinatului de a­­faceri austriac, care ceru ori explicaţiuni. Explicaţiunile ce i se deteră îl satisfă­­cură pe deplin, şi­­ probară că Serbia voeşte numai să aşeze de dreptul sau de supraveghere. Guvernul sârb numi asemenea o co­misiune pentru a supraveghia lucrările de regularisare a Drinei, a cărei execu­­ţiune e încredinţată guvernului Bosniei. Belgr­ad, 7 Aprilie. — Se asigură că ministrul Germaniei, comite de Bray, va fi rechemat de la Belgrad și trimis la Darmstadt. Viena, 7 Aprilie. — »Gazeta oficială* anunță că împăratul a conferit ministru­

Next