Lupta, martie 1889 (Anul 6, nr. 773-798)
1889-03-26 / nr. 795
2 ---- -=Oi®*Cî» Ex colonelul Polizu sta pe un scaun alături de apărătorii săi, d-nii Const. Boerescu şi Petre Grădişteanu. Lingă dînşii este şi ex-căpitanul Tulea cu apărătorii săi. Pe fotoliul acuzaţiunei stă colonelul Iarca, pe care Craiova l-a mai auzit încă cu ocazia procesului colonelului Maican. Alături de dînsul este comisarul regal al consiliului, d. căpitan Viişioreanu. Fiecare se întreabă cu mare curiozitate ce are să spuie colonel larca (acuzatorul). Să ceară condamnarea, neţinînd cont de prima hotărîre anulată de Curtea de casaţie, sau să invoace lucrul judecat. După ce în fine să dă citire actelor, să dă cuvînt acuzaţiuni pentru a ridica o escepţiune. D-na colonel Iarca, cu o dicţiune nu obişnuită unul militar, în câteva fraze scurte dar concise, cere consiliului a se declara incompetinte de a judeca astăzi pe ex-colonelul Polizu precum și pe companionul sau ex-căpitan Tulea. Principalul motiv al d-lui comisar regal este următorul : Consiliul de rezbel nu judecă decât infracţiunile comise de militari. Or, d-na Polizu, după cum Îi zice d-na comisar regal, astăzi nu mai este militar, pentru că imediat ce hotărîrea care l-a condamnat a rămas definitivă, a intervenit un decret regal care s-a şters din cadrele armatei. Dacă astăzi, zice d-na comisar regal, înalta Curte de casaţie a anulat hotărîrea care a condamnat pe d-na Polizu, este o chestiune deosebită de aceia de competinţa, care trebue să preocupe mai întâiu pe consiliu. In urma acestei decisiuni a înaltei Curţi de casaţie, zice d-ua comisar regal, ar fi trebuit să intervie un decret regal, prin care se înscria în controalele armatei colonel Polizu. Astăzi, conchide domnia sa, nu aveţi înaintea d-voastră de cât pe d-na Polizu şi pe d-nu Tulea, doi civili pe cari nu puteţi să îi judecaţi. In consecinţă, cere ca consiliul să se declare incompetent de a judeca. D. comisar regal, cu mult rezon, a făcut să se Înţeleagă tristul precedent ce s’ar crea dăcă s’ar admite o asemenea procedare în afară de spiritul legiuitorului. După d. comisar regal, se dă cuvântul apărărei. D Const. Boerescu şi d. P. Grădişteanu au susţinut în scurt că, prima hotărâre fiind anulată de înalta curte de casaţie, se iau lucrurile de la început ca şi cum nu ar fi existat, nici o hotărâre. Că în fine astăzi se judecă faptul comis de colonelul Polizu, în calitate de militar, şi conchid că consiliul este competinte a judeca. După ce se dă de mai multe ori cuvântul, la orele 2 şi 30 minute p. m., Consiliul intră în deliberare. După 50 de minute, Consiliul pronunţă verdictul său (după cum zice legea militară), declarându-se incompetinte, de acord cu concluziele d-lui comisar regal. ** îndată dupe aceasta, la eşirea acestui proces, mă grăbesc a mă duce la sala băilor, unde d. Caloianu, profesor, anunţase pentru ore p. m., o conferinţă „Despre educaţiune“, înainte de toate trebue să spun că d. M. Caloianu, este un tânăr inteligent şi studios. Constat însă cu regret că a deviat puţin de la cadrul conferinţei sale, deşi în un mod fun dar malicios. D-sa a alunecat pe calea politicei, făcând sarcasme pe socoteala socialiştilor şi a democraţilor de la Lupu, deşi de la început până la sfârşit nu a încetat a declara că este democrat-liberal şi alte ca aceste banalităţi, cari nu î şi aveau locul în o conferinţă literară. Cu toate acestea, trebue să constat că subiectul era frumos şi bine studiat, un singur lucru ca defect am găsit tânărului orator, că a păstrat de la început până la finit aceiaşi intonaţie şi cu aceiaşi notă care poate obosea oare cari urechi şi îngreunatoare cari ochi, după cum se observa la spatele d-sale un domn bătrân cu favorite albe. Efectul în definitiv a fost bun, deşi am auzit pe un malicios domn care pe când se da pe scară jos în direcţia băilor, vorbind de efectul care i-a făcut discursul tânărului conferenţiar, declară că este forţat să ia duşi din cauza căldurii. Trebue să adaog că erea persoane multe şi alese. Verus, Ministerul cultelor — Se desfiinţează livretele de note de prin şcoalele secundare. Ministerul de rezbel — Administratorul clasa III Câplescu Emanu, din regimentul 23 dorobanţi se trece în urma infanteriei, şi se însumează în regimentul 24 dorobanţi, ca unul ce a dovedit că posedă toate cunoştinţele cerute oficerilor combatanţi. — Locotenentul Tudoriu Constantin, din urma infanteriei, se trece în poziţie de reformă, pentru infirmităţi incurabile, pe ziua de 23 Main 1888. — Licenţiatul în farmacie Sewetz Iosef s’a numit în corpul oficerilor sanitari de rezervă, cu gradul de farmacist de batalion cu stagiu, la corpul II de armată. S’a aprobat demisiunea în armată a medicului de batalion doctor Hagiescu Petre, din regimentul 3 roşiori, trecându-se totd’odată între ofiţerii sanitari de rezervă aî corpului III de armată, cu acelaşi grad, pe ziua de 1 Aprilie 1889. ACTE OFICIALE Ministerul de interne — Se aprobă, stattele spitalului de copii Caritatea din Iaşi, elaborate de epitropia acelui spital. — Consiliele comunelor rurale Telesei, Timişani şi Andreesei, din judeţul Gorj, Măgurelele din Ilfov, şi Vispeşti din Olt se dizolvă. — D. Nicolae I. Lătescu este numit în funcţiuunea de sub-prefect la plasa Stăcăciuni din judeţul Putna. — Se autoriză epitropia bisericei Creţulescu din Capitală să contracteze un împrumut de 12,000 lei la prima societate de credit funciar rural din Bucureşti. — S’a aprobat regulamentul votat de consiliul comunei urbane Constanța, în ședința sa de la 26 ianuarie 1889, pentru administrarea depozitului comunei de petrolefi și păcură. LAPTA De INFORMAŢII! II Mersul crizei Tineri (ora 6 p. m.) pană Luni (ora 12). Am dat în Lupta de Vineri, ca ‘ ultimă știre a crizei, faptul chemăreî ■ a palat a d-luî Lascar Catargiu * crin d. Th. Rosetti. In adevăr, Vineri la ora 6 seara, d. Lascar Catargiu s’a dus la palat unde regele ’i-a cerut părerea asupra situaţiei, atât din punct de vedere , al politicei externe cât şi din acel , al politicei interne. Şf. Lascar Catargiu a spus regelui ] că părerea sa, precum şi dorinţa ţărei, este ca să se formeze un minister parlamentar, compus din membrii tuturor grupurilor politice din Cameră, iar în ceea ce priveşte politica externă d. Catargiu a de-clarat că trebue să se urmeze politica tradiţională pe care a urmat-o ţara şi din care totdeauna a eşit ■ bine, de a fi în bune raporturi cu toate puterile şi de a lucra la menţinerea păcei. Regele în urmă a comunicat d-lui Catargiu că nu’l poate încă însăr- j cina cu formarea ministerului, deoarece nu a primit până atunci demisiunea cabinetului Rosetti, care a mai cerut timp să încerce oare ,i cari combinaţii. Insă regele a asi- j gurat pe d. Catargiu că crede că tot pe d-nia sa îl va însărcina cu formarea noului minister, și că până atunci îl însărcinează să trateze în acest scop cu diferitele grupuri po- litice din Cameră. * * * îndată ce d. Catargiu a plecat de la Palat cu acest rezultat, a venit la d-nia sa d. Theodor Ro-setti cerându’i a forma un minister în care să ia parte câţîva junimişti şi mai cu seamă în care să nu figureze d. Vernescu. D. Catargiu a răspuns că dacă va forma d-nia sa ministerul, îl va forma din toate elementele din Cameră, iar în ceea ce priveşte pe d. Vernescu, d-nia sa nu’l poate esclude atâta timp cât e leader al partidului liberal-conservator. După d. Teodor Rosetti, au venit la d. Lascar Catargiu d-nii general Manu şi Al. Lahovari cari au stăruit asemenea să păstreze în cabinet cel puţin doi junimişti, între cari mai cu seamă pe d. Carp, însă d. Catargiu a refuzat. * * * De Vineri seară până ora Duminică la ora 20. Catargiu n’a mai fost chemat la palat. In acest timp au circulat tot felul de versiuni, cari arată sforţările pe cari în acest interval le-au făcut junimiştii ca să rămână la putere. S’a vorbit de un minister conservator-junimist, sub preşedenţia d-lui Manu, de un minister identic sub preşedenţia d-lui general Florescu, de un minister junimisto-liberal tot sub preşedenţia d-luî Th. Rosetti, în care să intre d-nii N. Fleva, P. Grădişteanu etc. şi care să disolve Camerile. *it Regele până Sâmbătă nu primise încă demisiunea cabinetului Th. Rosetti, de aceea în acea zi pe când cei alţi miniştrii erau la palat, s’a dus şi d. Vernescu ca ministru de justiţie ca să lucreze cu regele. Tocmai atunci regele primise definitiv demisiunea cabinetului Th. Rosetti. Eri Duminică, la ora 3 p. m., d. Catargiu a fost a doua oară chemat la Palat, unde a stat până la ora 5 p. m. Regele, îndată ce d. Catargiu a sosit, i-a spus că a primit demisiunea d-lui Th. Rosetti şi că îl însărcinează cu formarea noului minister, lăsând-i toată libertatea şi nepunând-o nici o condiţie. D. Catargiu a mulţumit reggelui de onoarea ce a face şi i-a cerut să -i lase liberă întreaga zi de azi pentru a puteja trata c deputaţii şi senatorii, căci cea mai mare parte din ei lipseaţi din Capitală era. Aşa că tocmai mâjnie Marţi d. Catargiu va prezenta lista noului minister. Vorbind asupra disolvărei Camerrilor, d. Catargiu nu a cerut aceasta ca o măsură imediată ci ca ceva eventual, la care regele a răspuns că dacă la toamnă se va vedea că nu se poate merge cu actualele Camere atunci ia hotărâ. * 4c * Imediat după eșirea de la palat, la ora 5 p. ra., d. Catargiu s’a dus la d. Dimitrie Brătianu, pe care negăsindu-l aleasă, căci d-sa avea o întrunire la hotel Manu, d. Catargiu a însărcinat pe d. Mârzescu să comunice d-lui Dimitrie Brătianu, că dacă nu o va putea întâlni tot eri seară, va veni la d-sa negreşit azi de dimineaţă spre a cere avizul asupra formărei ministerului. D. Dumitru Brătianu aflăm că cere ca să l l se dea patru locuri în minister şi cincisprezece prefecţi, însă, deoarece liberalii sunt hotărâţi a da tot concursul pentru formarea unui minister Catargiu din elementele reprezentate în Cameră şi cu eliminata desăvârşită a junimiştilor, suntem siguri că se va mulţumi cu trei portofolii. Numai în caz când se va acorda liberalilor patru roduri, d. Dumitru Brătianu va intra în minister. * *** D. Vernestu e absolut sigur că va face parte din noul minister, însă vernesciştii cer a li se acorda două locuri, probabil că d. Vernescu va renunţa asupra acestei din urmă chestii, mai cu seamă că prin intrarea sa în minister li se dă o satisfacţie faţă cu junimiştii. * * * Junimiştii au declarat d-lui Catargiu că dacă d. Vernescu va intra în minister ei rup orice relaţii cu d-sa.Ficc D. Vernescu văzând tratativele cari se urmează între junimişti şi d. Catargiu, a însărcinat pe d. Enacovicî să comunice d-lui Catargiu ca s’o rupă cu junimiştii cari îi pun numai piedici. D. Catargiu a răspuns că d-sa n’o rupe cu nimeni, dar prin faptul că crede indispensabilă intrarea d-lui Vernescu în minister, junimiştii singuri o s’o rupă cu dnia sa.* * * Şi d. Al Lahovari a pus ca condiţie a intrărei sale în minister, îndepărtarea d-luî Vernescu; suntem siguri însă că, având în vedere lăcomia sa, d. Lahovari va trece peste orî ce numai ministru să rămâie. * ** In acest timp junimiştii aleargă ca turbaţii în toate părţile, făcând fel de fel de intrigi, ca d. Catargiu să nu reuşească în formarea ministerului. D. Carp se lăuda că e sigur că d. Catargiu nu va reuşi şi atunci regele tot pe junimişti îi va chema la putere ! Ce grandomanie ! * * * Iată numele persoanelor dintre cari se vorbește că d. Catargiu va forma ministerul : Domnii Lascăr Catargiu, G. Vernescu, G. Cantacuzino, general Manu, Al. Lahovari, G. Mârzescu, Gr. Cozadini, N. Blaramberg, M. Toni și G. Apostoleanu.* 4c * Azi la ora 10 a. m. d. Dumitru Brătianu a avut o întrevedere la otel Capşa, cu domnul Lascăr Catargiu. Imediat după plecarea sa, d-nil general Manu, Al. Lahovari şi G. Vernescu, au intrat la domnul Catargiu.* * * Noul minister de cât mâine. Dupî la ora 3x/2 prefectul de poliţie Sandu Răşcanu a sosit in Iaşi de la Vaslui, într’o trăsură şi cu coşul ridicat pentru a nu fi văzut. Silinţa i-a fost zadarnică căci a fost recunoscut. D. V. Gheorghian, unul d’intre puţinii colectivişti cinstiţi, a declarat în mod public, că singurul partid serios şi cu viitor este cel radical şi că nu’e imposibil ca să lucreze de aci înainte cu dânsul, intrând în rândurile sale. Aceasta ar fi o pierdere ireparabilă pentru partidul ieșan al d-luî Ion Brătianu. D. Lupu Costache, secretarul general al ministerului de interne, declarat eri seară că îndată ce va veni noul ministru de interne, îşi va da demisiunea sa . Cerem noului minister în cazul când va fi format din elemente nejunimiste ca să ceară Camerei invalidarea alegerea colegiului al treilea de Vaslui şi numirea unei anchete parlamentare care să constate abuzurile prefectului Sandu Răşcanu şi a celorl’alţî. In acest caz va trebui să se cerceteze şeful sergenţilor de oraş din Iaşi, care cunoaşte anume pe toţi sergenţii trimişi la Vaslui. „ Clubul radical din Iaşi, care s’a deschis cu 40 de membrii, numără astăzi peste 80 de aderenţi Din pricina insuficienţei actualului local, s’a închiriat un altul foarte spaţios pe strada Lăpuşneanu No iar inaugurarea se va face la 1 Aprilie viitor. Incunoştiinţăm printr’aceasta pe toţi membrii clubului, D. C. C. Dobrescu fiind însărcinat de membrii corpului didactic din Bucureşti să se ducă la Iaşi şi să se înţeleagă cu profesorii d’acolo în privinţa congresului corpului didactic, a şi fost la Iaşi unde i s’a hotărît ca congresului de anu acesta să i să dea nişte proporţii mai mari, pentru ca să se cimenteze şi mai bine legăturile d’intre membrii corpului didactic. „ Sâmbătă a avut loc la Câmpu- Lung alegerea de colegiul I a unuî deputat în locul d-luî I. Brătianu. S’a reales d. I. Brătianu cu 87 voturi, contra d-luî Ghica Năstăsescu, colectivist, care a întrunit 57 voturi. X D. Hitrovo, ministrul Rusiei în capitală, va fi primit azi în audiență de către regele. X Ni se scrie din Bacau că poliţia umblă din casă în casă pentru ca să facă pe cetăţeni să iscălească o telegramă către rege, prin care sâ’l felicite pentru venirea în ţară a moştenitorului prezumptiv al tronului. Cea mai mare parte dintre cetăţeni refuză d’a iscăli telegrama. X însemnatul proces intentat de către moştenitorii defunctei Momoiu, pentru revendicarea avereî lăsată de aceasta şi care azi se deţine de alţi moştenitori, a trebuit să fie amânat la 5 Mai, pentru că reclamanţii nu depuseseră cauţiunea judecatem solvi. X Iată circumstanţele în cari s’a sinucis distinsul profesor şi avocat , Alecu C. Şendrea . D. Şendrea în timpul din urmă suferea foarte mult de stomac. Anul acesta îşi întrerupsese chiar toate ocupaţiunile din cauza suferinţelor fizice care deprimase grozav moralul şi se stabilise la Méron în sudul Franciei pentru a trece iarna. A continuat a suferi şi acolo şi consultând pe nişte doctori celebri din Ialia, aceştia ’i-au pus următorul diagnostic : Cancer la stomac melancolie profundă întovărăşită de haucinaţii. De vr’o 3 zile sosise în aşi, unde ’şî avea soţia la cumnatul sau d. căpitan Bibiri. Reîntors mai râu de cum s’a dus, îşi perduse ori ce speranţă de îndrep-* tare. Vineri, între orele 9 şi xo dimimineaţa,pe când era în odae numai cu d. Philipide, omul sau de afaceri, s’a sculat din pat şi profitând de momentul când d. Philipide se uita pe fereastră ’şî-a scos revolverul din geamantan şi l-a pus în pat sub pernă. Puţin mai târziu, d.hilipide eşind afară să strige o slugă, abia a închis uşa şi a auzit o detunătură ; întorcându-se imediat, găseşte pe acel ce fusese Alecu C. Şendrea câteva secunde mai înainte, un cadavru. Revolverul ’l-a descărcat în tâmplă şi moartea a fost instantanee. „ Marţi 28 curent, ora 1 p. m. Academia va ţine şedinţă solemnă. Să vor face următoarele lecturi : 1. D. G. Bariţiu: Proiect de exilarea Românilor locuitori pe un teritoriu cu Saşii şi strămutarea lor în Valahia mică. 2. D. Gr. Cobălcescu: Observaţiuni asupra faunei neocomiane din basinul superior al Dâmbovicioarei. 3. D. A. Odobescu: Figurile de patrupede androcefale în antichitate şi în biserica Sf. Nicolae din Dorohoia. 4. D. Gr. Ştefănescu: dare de seamă despre lucrările Asociaţiuneî britanice pentru înaintarea ştiinţelor în sesiunea din 1888. 5. D. Gr. G. Tocilescu , Comunicaţiunî archeologice, numismatice şi epigrafice ; un decret (psefisma) al Senatului şi poporului din Torni, privitor la regularea apărărei cetăţei, descoperite de curând. Masca de bronz de la Hârşova. Tezaurul de bronz de la Şopîlnaca şi bucăţile de aur cu ştampila de la Buzau. La 20 Aprilie curent, artistul viorist Dinicu Ciolacu, premiat cu medalia de aur, va pleca la Paris împreună cu banda sa pentru a participa la expoziţiune, în urma unui concurs depus înaintea comitetului organizator al secţiune! României. X Marţi la teatrul Naţional se joacă pentru prima oară Nerone, dramă tradusă de d. T. Dunca. Rolurile principale le ţin d-nii Manolescu, Nottara şi Al. Manolescu. X Societatea filarmonică «Lira,” va da în sala societăţei «Concordia.“ Sâmbătă la 1 Aprilie, o mare serată muzicală-teatrală dansantă pentru sporirea fondului societăţei. Biletele sunt nominale şi se găsesc de vânzare la membri comitetului de organisare a seratei d-niî: B. Beslegeanu, Bulevardul Elisabetha 5 . A. Steiner, Societatea de asigurare „Naţionala“ ; V. Alexandrescu, Strada Scaune 19 ; A. Putin, Magasin de Musică, Calea Victoriei, Palatul Dacia-Romania şi la toţi membrii Societăţei. * * * nu va fi cunoscut X X TELEGRIIME Belgrad, 7 Aprilie. — Guvernul sârb numind o comisiune de supraveghere pentru lucrările de regularizare a Dunărei, a căror executare a fost încredinţată Austriei prin tratatul de la Berlin, acest fapt a dat bănuială însărcinatului de afaceri austriac, care ceru ori explicaţiuni. Explicaţiunile ce i se deteră îl satisfăcură pe deplin, şi probară că Serbia voeşte numai să aşeze de dreptul sau de supraveghere. Guvernul sârb numi asemenea o comisiune pentru a supraveghia lucrările de regularisare a Drinei, a cărei execuţiune e încredinţată guvernului Bosniei. Belgrad, 7 Aprilie. — Se asigură că ministrul Germaniei, comite de Bray, va fi rechemat de la Belgrad și trimis la Darmstadt. Viena, 7 Aprilie. — »Gazeta oficială* anunță că împăratul a conferit ministru