Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)
1889-09-11 / nr. 929
/ . ANUL VI. SERIA III. No. 929. ABONAMENT ... Un an . IN TARA . 40 lei/■ an. . . 20 , 3 luni. . 10 . IN STREINATATE 50 lei /* an. . . 25 . 3 luni. . Numarul 15 Bani. REDACŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director politic, G. PANU. ADMINISTRAŢIA . 15 , EOWIA SHAUA. BUCUREŞTI, LUNI şi MARTI 11—12 SEPTEMBRIE 1989 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leă trna . IV, , , . • K baut , Inserţie şi reclame , , . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa In Romania, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Ungaria si Anglia la Agenţia Hawas, 8, place de la Bourse, Paris precum și sucursalele ei Un numör yechiü 5® Bani. Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). INGERINŢELE ELECTORALI ALEGERILE DIN FIUSCIA Lipsa de partide IDIIsT IAŞI Atentatul contra d-lui Crispi CU PASIUNE Ingerințele electorale Ingerințele scandaloase comise de guvern la alegerile comunale din Bârlad, dau un mare caracter de actualitate vecinice, chestii a presiunilor administrative. Cum ne deprindem cu cele mai revoltătoare lucruri! Cum ele ne par normale, ba chiar naturale ! In adevăr, guvernul conservator, cu ocazia tuturor alegerilor parţiale, a dovedit că nu înţelege altminterea practica electorală de cum o înţelegeau colectiviştii de recentă memorie. In special la Giurgiu, şi acum proaspăt la Bârlad, ni s’a dat o mostră de acea practică, în contra căreia nici Radu Mihai sau Simulescu nu pot zice nimic. Şi cu toate acestea, afară de protestările presei şi a celor interesaţi, protestări cari fiind că se repetă stereotip, au devenit de stil, în colo nimenea nu s’a mişcat de asemenea başibuzuciî. Ba ceva mai mult. Să pare că ingerinţele în alegeri, fie cât de scandaloase, nu constituesc o culpă unui guvern. Ingerinţele nu fac, să parc, din un guvern, un guvern rău, odios. Aceasta se crede că intră în atribuţia oricărui guvern, ba chiar mulţi îşi închipuesc că a ingera în alegeri dovedeşte semn de virilitate, de tărie ! De aceea nu mă mir de loc dacă aud pe mulţi apărând guvernul conservator şi întrebând : „spuneţi „ce a comis acest guvern ? Cam îi „sunt faptele rele . Iar când, drept răspuns, le pomeneşti presiunile scandaloase în alegeri, aceia ridică din umeri şi nici nu voesc să discute astfel de bagatele !... Cu toate acestea, eu continuu a crede că cea mai mare culpă a unui guvern este tot ingerinţele şi scandalurile în alegeri, toate celelalte mi se par secundare, fiindcă toate se pot îndrepta prin libera manifestare a voinţei alegătorilor ! In special guvernul conservator merită a fi înfierat în modul cel mai energic pentru başibuzuciile sale de curând făcute la Bârlad. Aceşti oameni cari poaâ mai deunăzi ţipau ca nişte disperaţi în contra ingerinţelor electorale, aceşti oameni cari au fost îndepărtaţi ani întregi de la participarea afacerilor publice tocmai din causa ingerinţelor, aceşti oameni cari fegăduiau până mai era, alegătorilor disperaţi, libertatea în alegeri, astăzi se năpustesc ca sălbaticii asupra massei electorale şi prin agenţi ignobili cum e un Petrescu, un Pariano, etc caută a continua tradiţia infamă şi a -i da chiar un nou lustru. Şi sunt oameni cari susţin că astfel de lucruri sunt bagatele şi nu justifică pe cineva de a lovi în guvern !... Mai este încă ceva. Mulţi, pentru a scuza guvernul, pun toate aceste acte revoltătoare pe umerii agenţilor inferiori administrativi, pe socoteala cel mult a prefecţilor şi adaugă apoi următoarele : „ce este de vină „guvernul şi d. L. Catargiu dacă să „găseşte câte un prefect care să-şi „înţeleagă rau rolul sau ?» Acest argument (?) este ridicul... el este o scuză aparentă, un protest pentru a sustrage pe guvern de la răspunderea ce ’i să cuvine. In adevăr, este ridicul de a spune că d. L. Catargiu nu e vinovat de astfel de lucruri ! Asemenea scuze sunt bune pentru copii, dar nu pentru noi cari ştim cine e d. L. Catargiu, de ce e capabil guvernul actual şi de la cine porneşte impulzia care pune în mişcare maşina administrativă. De aceea sunt sigur că la deschiderea parlamentului una din acuzaţiile care vor fi mai întâi formulate în contra acestui guvern, va fi presiunea şi scandalurile electorale ale sale, Gr. Iianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Sofia, 21 Septembre. Corniţele Hartenau a trimis d-nei Stoianoff o telegramă în care îl exprimă regretele ce simte cu ocazia morţei d-lui Stoianoff, el a adăugat că patria a perdut în defunctul, pe unul din cei mai buni fii ai săi şi el însuşi pe un amic pe care nu -l va uita nici o dată. Viena, 21 Septembre. Corniţele Kalnoky a sosit în capitală. Belgrad, 21 Septembre. D. Zancoff a invitat pe amicii săi din Sofia a goni pe principele Ferdinand, pe care îl tratează de Usurpator şi de valet al d-lui Stambuloff, el a adăugat că moartea d-ln Stoianoff a scăpat pe Bulgaria de un trădător şi că constitue un avertisment al Cerului. Cetinge, 21 Septembre. Ştirea că Petru Carageorgevici voeşte să ia serviciul în armata rusească e lipsită de orice temeiu. Călătoria principelui, de mult hotărâtă, dar mereu amânată, va avea loc în primăvara viitoare. Berlin, 21 Septembre. Vizita perechei imperiale a Germaniei la Monza va avea un caracter cu totul privat. Principele moştenitor al Germaniei va însoţi pe auguştii săi părinţi. Printre serbările organizate la Monza în onoarea majestăţilor germane, va fi şi o escursiune la lacul Maggiore. Viena, 21 Septembre. D. Burian, agent diplomatic al Austro- Ungariei, a plecat azi în Ungaria în virtutea unui congediu de două săptămâni. La expirarea congediului, d. Burian, se va întoarce la postul sau. Paris, 21 Septembre. D. Carnot a primit în timpul dimineţei pe ambasadorii marocani. — Monumentul triumfal al Republicii a fost inaugurat azi pe piaţa Naţiune!. D. Tirard a rostit un discurs în care a felicitat oraşul Paris pentru înălţarea acestui monument care reaminteşte cuceririle pacinice de la 1789. El a lăudat pe guvernul republicei ale cărui probe de putere şi de vitalitate sunt admirata actualmente de lumea întreagă. D. Tirard a contiuat exprimând speranţa că Francia republicană va eşi triumfătoare din toate cercările şi a terminat făcând urări arzătoare pentru ca francezii să uite divisiunile şi să lase patria a se bucura de pace. D. Carnot a asistat la ceremonie. Madrid, 21 Septembre. Răspunzând reclamaţiunilor Spaniei, ministrul afacerilor străine al Marocului a declarat că culpabilii vor fi pedepsiţi. Petersburg, 21 Septembre. Ziarele ruseşti declară că ştirea apropiatei plecări a d-lui de Giers în străinătate e lipsită de temeri. D.de Giers va merge cu toate astea să petreacă două săptămâni în provincie. — Journal de St. Peterbourg adeverește ştirea că escedentul veniturilor asupra cheltuelilor pentru 1881 a fost de 30 milioane. Pola, 21 Septembre. Corveta Austriacă Fasatia a plecat azi pentru a întreprinde o călătorie în jurul lumii. Roma, 21 Septembre. Marele duce de Sax-Weimar-Eisenach, a sosit aci, venind de la Milan. New-York, 21 Septembre. Canoniera englezească Lily, s’a scufundat aproape de Artur. S’au înecat șapte oameni. S’au perdut o sumă considerabilă de bani și de alte valori. Zanzibar, 21,Septembre. Corabia englezească de războiu Reindeer a prins un vapor care,conținea 131 de sclavi. Printr’un decret publicat, feultanul a declarat liberi pe toţi sclavii cari ar fi importaţi în statele sale, de la 1 Noembre. El a acordat în acelaşi timp corăbiilor de războiu engleze și germane dreptul de a vizita şi a prinde toate îmbarcaţiunile plutind sub drapel arab şi făcând trata negrilor în apele Zanzibarului. Budapesta, 21 Septembrie. Manevrele corpului al 4-lea de armată s’au sfârşit, împăratul a fost foarte mulţumit de ele şi s’a întors la Gödölö. Luni vor avea loc manevrele cavaleriei landverului unguresc cari vor închide campania manevrelor din anul acesta. Ofiţerii bulgari, colonelul Petroff şi maiorul Marinoff, cari au asistat la manevrele corpului al 4-lea de armată, au fost invitaţi să prânzească,la împăratul la Gödölö. Elze, (Hanovra) 21 Septembrie. Ultimile operaţiuni ale manevrelor au fost foarte strălucite Toate trupele au luat parte la acţiune. Poziţiunile de luat erau întărite cu opt turnuri cuirasate sistem Schumann, prevăzute fiecare cu o mitralieră cu tunuri. Corpul al 10-lea a întrebuinţat o nouă iarbă. împăratul, pus pe o înălţime vecină cârmuia el însuşi manevrele. El a exprimat ambelor corpuri deplina sa satisfacţie. La ameazi, suveranul a plecat la Potsdam, via Hanovra, şi a sosit acolo la 4: 45 seara. Belgrad, 21 Septembrie. Diferendul între guvernul şi societatea franceză pentru exploatarea drumurilor de fier sârbeşti e aplanat. Guvernul a propus să plătească ca indemnitate 9 1lt milion şi reprezintantul societăţii, d. Hoskier, a primit această propunere. Bochum, 21. Septembrie. Fostul şef al comitetului greviştilor, Weber, a fost condamnat la şeapte luni închisoare pentru aţâţarea cetăţenilor la nesupunerea legilor. Tribunalul a admis ca stabilit că Weber nu avea nici o relaţiune cu democraţii sociali. Madrid, 22 Septembre. Sultanul Marocului a răspuns notei spaniole că barca prinsă aproape de Alhucenas era bănuita că transporta contrabandă de rezbel. Sultanul a cerut din nou rapoarte în aceeastă cestiune. Berlin, 22 Septembre. împăratul și împărăteasa au sosit după ameazi la Berlin. Suveranii au făcut o vizită împărătesei Frederic și s’a întors la Potsdam. Belgrad, 22 Septembre. După nişte ştiri private podul drumului de fier de Niş-la-Pirot ar fi fost luat de ape. Amănuntele lipsesc în această privinţa. Borna, 22 Septembre. Buletinul financiar internaţional neagă că sporiri s’ar fi introdus în diferitele bugete, şi prin urmare că ar fi o neînţelegere între ministrul de finanţe şi colegii săi în privinţa unei rectificări a bugetului. Londra, 22 Septembre. După prospectul publicat azi, pentru crearea Băncii Persiei, capitalul acestei Bănci se ridică la un milion de lire sterline. El va fi repartisat în acţiuni de 10 lire sterline emise cu două lire de agio. Capitalul va pute fi mărit până la 4 milioane de lire. Banca a obţinut pe lângă aceasta, facultatea de a exploata minele Persiei. Suveranul persan şi Banca vor conlucra la opera desvoltării relaţiunilor comerciale ale Persiei cu Rusia, Turcia, India şi ţările din Europa şi America. Bruxela, 22 Septembrie. După ultimele raporturi situaţiunea e foarte satisfăcătoare în Gongo-de-sus. Tippo-Tip ar fi devotat guvernului mai mult ca nici o dată. Relaţiunile între Arabii şi Europenii sunt din cele mai bune. Starea sanitară generală e escelentă. ZLTOTUA.TX ____________ 7 Alegerile în Franţa (Prin fir telegrafie), Paris, 20 Septembre, ora 1,40 dim. Până acum se cunoaşte 392 resultate cari se descompun astfel: 158 republicani aleşi, 89 opozanţi şi 158 balotagii, din cari 30 pentru Paris numai. Singurii candidaţi aleşi la Paris sunt d-nii Brison, republican şi d-nii Boulanger, Laguerre, Farcy şi St. Martin, din opoziţie. Prefectura Senei contestă alegerea generalului Boulanger din cauza numeroaselor buletine anulate. Printre candidaţii republicani aleşi în provincie se află miniştrii Spuller și Thevenet, și d-nii Rouvier, Leon Sag, Flourens. Printre balotagii, se semnalează numele d-lor Constans, Raynal, Clemenceau și Floquet. D. Jules Ferry a căzut în Yosgi și d. Goblet în Somme. Lipsa de partide Poate să enunţ un paradox când voia spune : că o ţară ce are prea multe partide politice, dovedeşte că nu are de loc partide. Dar, dacă aruncăm o privire asupra situaţiunei noastre politice înţelegem leine că acesta e adevărul. Nu aparţinem, noi cei de la Lupta, şcoalei cu două partide constituţionale, care să se succeadă, numai ele, la putere şi care să fie singurele legitime; din potrivă, noi am dovedit că faza celor două partide unice a trecut, că interesele sociale s’au înmulţit, că nevoile publice manifestate în feluri moi, au dat naştere la noul formaţiuni politice. Insă, aceasta nu însemnează că orice grupare politică, fie el cât de meschin motivul şi cât de efemeră existenţa, reprezintă un curent serios şi este un product necesar al evoluţiunei. Este de întrebat, prin urmare , toate grupările politice, cari sunt presărate pe pământul ţării româneşti, au ele o raţiune riguroasă de a exista sau trăesc numai în virtutea unui capriciu al legilor politice ? La această întrebare răspunsul este uşor de dat : Toate acele grupări politice cari au un program lămurit şi încă un program corespunzător la nevoile sociale, acelea au o raţiune riguroasă de a fi ; iar toate celelalte, cari există din capriciul unui om sau din capriciul unei împrejurări, acelea nici n’au raţiune de a fi, nici nu pot trăi multă vreme. A doua întrebare : Avem noi în ţară partide cu program lămurit ? Şi la această întrebare răspundem : da, avem nişte asemenea partide, numai acelea sunt cele mai noi, cele mai mici, cele mai fără rădăcini şi fără putere numerică. In definitiv, dintr’o droaie de grupări şi coterii avem cel mult două partide cu program cunoscut, adaptat noilor trebuinţe publice şi potrivit Statului modern, restul sunt oarecare vechituri ce nu pot corespunde unei sarcine prea mare pentru umerii lor sau nişte formaţiuni efemere hotărâte a dispare o dată cu autorii lor. Ceea ce e foarte curios apoi, este că partidele cele mai numeroase sunt cele mai fără raţiune de a fi, că mulţimea cetăţenilor stă grupată mai ales împrejurul partidelor cari nu reprezintă interesele celor mai mulţi. Avem, de o parte, câteva partide inventate în momentul când am adoptat sistema constituţională, şi, precum Constituţia a venit de sus, tot astfel şi partidele acestea au fost înfiinţate pe picior pentru a îndeplini funcţiunile din nou create. Deci, ele niciodată nu au putut cuprinde toate însuşirile unor partide normale. Avem, de altă parte, cel mult două partide ieşite din experienţa politică, din noile condiţiuni ale vieţei publice şi din manifestarea celor din urmă nevoi ale societăţei. Ei bine, partidele cele d’ântâi sunt cele mai numeroase şi, prin urmare, cele mai în poziţiune de a exercita influenţa lor asupra direcţiunei afacerilor obşteşti, pe când partidele din urmă stau, oarecum, izolate şi înrâurirea lor directă este nulă. Exemplul acesta este într’adevăr dezastros. Fără a intra, deocamdată, în cercetarea cauzelor cari produc această situaţiune anormală, să arăt numai urmările . Constatându-se că grupările fără principii şi fără programe au cele mai mari succese şi cele mai reale foloase, mulţimea, interesată şi avidă de profituri lesnicioase, se îngrămădeşte tot mai mult împrejurul unor asemenea drapele incolore, iar când nemulţumirile din sânul partidelor sau dezagregarea formaţiunilor mai mari necesitează grupări noi, întot-d’auna ele se încheagă după modelul cel profitabil. Şi astfel partidele şi grupuleţele se pot înmulţi la infinit, de vreme ce nimenea nu le cere bilet de legitimaţie. La această formare de partide numeroase prezidează, într’un fel, tot legea economică a ofertei şi o cererei: când o prăvălie debitează o marfă foarte mult căutată, prăvăliile de acest fel se vor înmulţi pe nesimţitele ; când partidele fără principii şi cari nu cer cheltuială intelectuală au căutare, fiecare om politic puţin inteligent şi mult ambiţios îşi va permite luxul de a crea un mic partid pe propria sa socoteală. Deci, am ajuns să dovedesc paradoxul cu care am început: când într-o ţară vor fi prea multe partide politice, aceasta va însemna că în acea ţară nu sunt de loc partide. Partide prea multe însemnează că partidele acestea sunt create cu prea multă uşurinţă, pe când, în realitate, partidele serioase se ivesc cu greutăţi mari, pentru că nasc din durerile unei lumi întregi. In ziua când Românii se vor mai deştepta şi când cetăţeanul va cere partidului politic program şi idei, în ziua aceea toate escrescenţele morbide şi numeroase vor dispare de pe organismul nostru politic, pentru a nu rămâne în picioare de cât numai câteva partide serioase, strictul trebuincios pentru a reprezintă toate interesele şi toate trebuinţele reale. Intr’un cuvânt, nici două singure partide, ceea ce însemnează asfixie socială, nici prea multe partide proprietăţi individuale ale politicianilor, ci grupuri politice folositoare şi suficiente prin cari să răsufle nevoile obştei, iar nu ambiţiile unei clase. ,, , „ ,, Const. C. Bacalbaşa. O-ISB DIN IAŞI ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE La concursul pentru burse la şcoala centrală s’au prezentat peste oreizeci de concurente , unele mai bine pregătite, altele mai aşa, cum e natural să se întâmple. Pentru ăst a, comisiunea a găsit cu cale să suprime probele scrise şi să examineze oral, numaii din istorie, religie, geografie, aritmetică şi gramatică. Până aicea toate bune , comisiunea de astă dată a fost compusă din profesorii respectivi, presidaţi de o profesoară şi nu de directoară, iar tradiţionalul d. Popescu a fost de plac, totd’auna când trebuia să complinească numărul da cinci. N’ar fi fără interes de a descrie cum s’a petrecut examenele, pe de-o parte că am aduce un serviciu celor interesaţi în cauză iar pe de alta, căci s’au petrecut lucruri neaşteptate.