Lupta, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 946-968)

1889-10-09 / nr. 952

é h ". . ANUL TI. — SERIA III. No. 952. ABONAMENTE.. IN TARA , 40 lei , 20 , 2 luni . 10 , IN STREIN­AT­ATE . 50 lei l.L an, . . 25 , MU» • 3 lunL . Numărul 15 Bani. . 15 , u­niti »STAU BUCUREȘTI, LUNI si MARȚI 9-10 OCTOMBRIE 1889 ANUNCIU­RI: Pe pagina HI, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, , , . . 25 bani „ lojeriie ți reclame , »_ . . 2 lei , Pentru anunciuri & se adresa In Reminia, I«. Agenţia Havas In Francia, Italia, Anetro-Fngarla el An. (Ha la Agenţia Havas, 8, pl*ea da la Bourse, Paria precum şi sucursaleU •! Un număr vechiu 5® Bani. REDACŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director­ politic, GL PA.NT­. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). ÎNAPOIAŢI IN TOATE NOUTATI .EZRA NOTJA‘ REGELE LA IAŞI 3ElEI3F'OR.MEi CU PASI U N E ÎNAPOIAŢI in TOATE Este curioasă persistenţa cu care colectiviştii se întitulează liberali şi cu care gratifică cu epitetul de tran­sfugi pe toţi aceia cari au părăsit-o şi o părăsesc încă. Şi, să nu se crează că domnii colectivişti ţin la acest ti­tlu, fie pentru a se arata consecinţi, fie pentru că ar avea oare­cari prin­cipii liberale, de loc. Colectiviştii sunt în politică oamenii cei mai căutători ai foloase­or, oa­meni cari nu riscă un cuvânt sau o acţiune până ce mai antâiu nu se asigură că activitatea lor le poate procura o răsplată materială. Colec­tiviştii sunt în politică a ceea ce sunt cămătarii in lumea financiară : ei scontează toate împrejurările, ei nu lucrează de­cât cu profit mare şi si­gur. Prin urmare, dacă oamenii a­­ceştia ţi­n a se întitula liberali este pentru că văd că titulatura aceasta este la modă, că place majoritatea, că este un titlu de recomandaţie pen­tru foarte mulţi. O dovadă în sprijinul acestei teze este că, dănşii nemulţumiţi numai cu numele de „liberal“ ,şi-a fi mai adaos şi pe acela de „naţional“, tot pentru cuvântul că în ţară la noi sunt oare­­cari curente şoviniste. Dar domnii colectivişti, ori cât de pompoase titluri ’şî-ar atârna de gât, şi ori cât ’şî-ar da osteneala ca să treacă drept eliberali, tot mai înapoiaţi rămân în toate chestiile, de cât însâşi conservatorii. Un exemplu recent. In urma câtor­va scandalu­­ la cari au participat vre-o doi militari, Naţionalul, organ conservator, bla­mând purtarea unor militari, a adău­­gat­: „Se cunoaşte opinia pe care o are Burle de militarizmul modern.“ Atâta a fost de ajuns liberalilor, oa­­menilor cari tratează in fie­care zi pe conservatori drept reacţionari şi strigoi, pentru ca să izbucnească şi să încalece pe mârţoaga falsului pa­­triotizm şi a veritabilei calomnii. Inchipuiţi-vă nişte liberali cari se revolta când se atacă militarizmul! Dar nu ’i un spirit luminat, cult, de­mocrat care să nu blesteme toate re­lele cari se revarsă asupra omenireî din pricina militarizmului. Cercetă­torii, oamenii de studii, au arătat de multe ori toate pagubele din punct de vedere al bogăţiei, al degenerărei rasei, al propăşire! industriale etc. cari sunt provocate de către milia­­rizm, dar numai liberalii (?) noştri­ se revoltă când vorbeşti râu de militarizat! Şi să se ob­serve că pentru aceşti ignoranţi militariz­mul şi cu armata română este tot­una. Naţionalul a vorbit buna­ oară de militarizmul modern pe care -l con­deamnă unul d­intre cei mai iluştrii cugetători englezi, şi imediat Voinţa Naţională a esclamat : „Aşa, gazeta ciocoiască atacă armata română ? Aşa, d. general Manu voeşte să dezorga­­niseze cu totul această armată? Aşa? Ei bine, ţara va judeca!» Aceşti agramaţi colectivişti nu în­­ţ­leg de loc cum că o armată poate exista foarte bine fără de militarizat, dânşii nu pot pricepe absolut de loc cum că militar­izmul nu însemnează de fel înarmarea oamenilor pentru apărarea patriei şi dezvoltarea cât mai mare a acestor mijloace de apărare, şi dânşii nu înţeleg că militarizat există atunci când armata formază o clasă deosebită în sânul unei societăţi, când această clasă scapă curentelor domnitoare din societatea civilă, când dânsa se dezvoltă aparte, cu un spirit de corp propriu, până ce ajunge la căpătarea unei serii de privilegii şi până când izbuteşte a ’şi revărsa spiritul ei a­­supra societăţei civile. Iată ce în­semnează militarizmul modern, pe care trebue să -l combată ori­ce om lu­minat şi înaintat. Dar ce ştiu colectiviştii de aseme­nea lucruri ? Pentru dânşii dacă ai lovit în militarizat, însemnează nea­părat că ai lovit în „armata română“ şi că eşti un vrăjmaş al patriei. Dânşii habar nu au că Elveţia bună­oară, a cărei armată este, relativ, cea mai numeroasă din a tutulor statelor, n’are absolut de loc mili­tarizat, şi lor nici prin gând nu le trece că România n’are nici jumă­tate armata cât are această ţară şi totuşi are militar­izm. Iată atâtea împrejurări cari dove­desc cum că d-nii colectivişti sunt şi ignoranţi şi reacţionari. M­­u e o chestie în adevăr liberală sau democratică care sânt mişte, nu e o idee burtă-verz­ască şi ruginită care să-î lase reci. Toate instinctele lor sunt reacţionare şi meschine, tot ce e de domeniul legendei şi ar lip­­s­i de criticizm îi fascinează. Iată liberalizam! coleciviștilor. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Berlin, 19 Octombrie. Ambasadorul Turciei va merge săptă­mâna viitoare la Constantinopol, spre a asista la sosirea împăratului Wilhelm. Fost asigură că prinţul de Bismarck va sosi la 25 octombrie la Berlin şi că va lua parte la şedinţele Reichstagului. Petersburg, 19 Octombrie. Perechia imperială s’a întors la Gatcinia. Mesagerul imperiului zice că în timpul călă­toriei reginei Natalia de la Ia­­ la Bucu­reşti cine­va încercase să facă să dera­ieze trenul aproape de întâiul din aceste două oraşe. Agram, 19 Octombrie. Opoziţia a presintat Dietei,o moţi­une care cere reîncorporarea Doluni­ţi­ei la Croaţia. Moţiunea s-a trimes la examinarea unili comitet de 11 membri. Verona, 19 octombrie.­­ Regele şi regina Danemarcei au sosit noaptea trecută în cel mai strict incog­nito, ei vor pleca mâine seară la Bolo­­nia-Brindisi. K­r­adisi, 19 Octomvrie. Ţareviciul a sosit e­l în timpul nopţii; el a fost primit de prinţul Valdemar de Danemarca, de prinţul George de Grecia şi de autorităţi. El s’a îmbarcat îndată. Paris, 19 Octombrie. D. Carnot a semnat decretul prin care numes­e pe d. Nisard director politic la afacerile străine. Consiliul miniștrilor a decis, după ra­portul d-lui de Frevcinet, să șteargă pe d. Lasant, deputat bulangist, din cadrele armatei teritoriale, pentru o cuvântare rostită într’o întrunire electorala. Cetinge. 19 Octombrie. D. Vukoticî, fost agent al Muntenegru­­lui la Constantinopol, e desemnat pentru a lua portofoliul afacerilor străine. Sofia, 19 Octombrie. Un decret semnat de d. Stambuloff, în calitate de locotenent al prințului, con­voacă Sobrania pentru 15 (27) curent. Viena, 19 Octombrie. ‘Gazeta de Viena publică textul scri­soare! autografe a împăratului către co­rniţele Kalnoky. In această scrisoare se zice că după tradiţiune titul armatei tre­bue să răspunză la acela al şefului suprem ; în consecinţă el ordonă ca armata şi mari­na să poarte în viitor tot denumirea de im­perială și regală. Măsurile propuse în nu­ mele legei de la 1867 nu trebue în nici un chip să se atingă de unitatea şi de indivisibilitatea armatei şi a marinei ast­fel cum au fost stabilite prin aceiaşi lege de la 1867 pe baza Pragmaticei sancţiuni. Gazeta publică de asemenea ordinele adresate de împăratul ministrului de rez­bel şi armatei în astă privinţă. Bruxella, 19 Octombre. Nord consideră resultatele întrevedere­ de la Berlin ca foarte bune ; consecinţa practică nu va fi numai o o îmbunătăţire a situaţiunei, ci şi o apropiere sinceră s’a făcut, asigură ziarul în interesul menţi­­nerei păcii generale, sub rezerva unei li­bertăţi de acţiune reciprocă. Lisabona, 19 Octombre Ducele de Braganţa a luat coroana In stăpânie. In proclamaţia­­adresată popo­rului, confirmă pe miniştrii în funcţiu­nile lor. Paris, 19 Octombrie. Agenţia Havas află din Atena că după ştirea revoltei ce isbucnise în tabăra de la Canea, Poarta dedese ordinul să se întoarcă trupele, dar temându-se de o întindere a mişcărei, prescrisese lui Şakir- Paşa să dea satisfacţie trupelor şi să sus­pende lucrările de drumuri. Bonta, 1­9 Octombrie. «Mesagerul » asigură că generalul Igna­­tieff care a sosit la Roma, e însărcinat cu o misiune importantă din partea gu­vernului sǎu. Monza, 19 Octombre Suveranii germani au sosit la 9.80. Ei au fost primiţi la gară de către regele şi regina, toţi prinţii şi principesele fa­miliei reg­­e şi de demnitarii statului. Primirea a fost din ambele părţi foarte cordială şi foarte afectuoasă. Regele şi împăratul s-au îmbrăţişat de mai multe ori, regina şi împărăteasa de asemenea D. Crispi a salutat pe corniţele Herbert de Bismarck care i-a transmis complimentele Cancelarului. T­ata lumea purta mica ţinută de uniformă cu deco­ra­ţiunile Suveranii s’au dus nntensuri de golă la Castel unde au ţinut cerc; pe drum au fost aclamaţi cu căldură. La Castel împăratul s'a întreţinut cu d. Crispi, regele cu contele Herbert. La amiazi a avut loc un dejun de fa­milie, la unu, vânătoare în parcul caste­lului. Prinţul şi principesa Amedeo au plecat la 2 ore la Lisabona. Berlin, 19 octombrie. Imparăteasa Frederic, însoţită de prin­cipesa Sofia şi de cele­l­alte fiice ale sale, de principele şi de principesa de Menin­gen, a plecat în timpul dimineţei la Ve­neţia. Principele Leopold a însoţit pe principesele la gară. Pe tot drumul de la palat la drum de fier împărăteasa şi principesele, au fost obiectul unor aclamaţiuni ale mulţimei. împărăteasa era în doliu, principes Sofia purta o rochie albă. IST­IU­TATI _____ 7 Moartea regelui Portugaliei Lisabona, 20 Octombrie. Regele Portugaliei a murit azi dimineaţa la 11 ore. Prinţul de Braganţa va lua titlul de Don Carlos I «rege al nAiifiinsali ni oî al A îo*o »»ttaIai» rl­­n A VI UU**I»*J V* coace şi dincolo de mare în A­­frica,»’ ca strămoşii săi. Din Serbia Belgrad, 20 Octombrie. Miniştrii în disponibilitate Mijuto­­vici, Pantelici, Gudovici, Kujundzici, Giorgevici, Bahici au fost puşi in re­tragere. Mai mulţi ofiţeri superiori ce se aflau în disponibilitate au fost re­chemaţi în serviciul activ. Consulatele onorifice ale Serbiei la Berlin, Lipsea, Dresda, Hamburg, Stuttgart, Francfurt au fost suprimate. Scupcina a ales pe d. Pasid ca preşedinte. Luând în posesiune scaunul presidenţial, d. Pasid a mul­ţumit Camerei pentru încrederea ce-i dovedeşte şi a exprimat speranţa că patriotismul şi spiritul de concordie ale Scupcinei vor face posibil progre­sul Serbiei spre marea mulţumire a Regelui şi a Naţiunei. Foametea în Muntenegru Constantinopol, 20 Octombrie. Munte­negrul ceruse de la Poarta au­torizaţia de trecere a 1270 familii m­untenegrene cari voesc să emigreze în Serbia pentru cauză de foa­mete. După deliberare, Poarta a con­simţit la trecerea pentru 2000 adulţi. ERA NOUA” A apărut un nou organ junimist la Iaşi, acesta , Era Nouă pe care o ves­tisem. Ge’î mai important în acest organ, nu sunt declaraţiunile din capul foieî, decla­­raţiuni obligatorii, de multe ori vagi şi mai în­tot­d’a­una fără menire de a o­­glindi adevăratele tendinţe ale ziarului , cel mai important în ace­st ziar este, o Corespondenţă din Bucureşti, prin care se aruncă o lumină vie asupra posibilităţei unei uniri a junimiştilor cu conservatorii. Iată pasagiul relativ : împăcarea cu grupul constituţional este incontestabil dorită de foarte mulţi con­servatori, şi mulţi din cei ce o doresc, o şi inventează pe aci pe fie­care săp­tămână notiţe prin ziare, că ‘junimiştii» s’au contopit cu conservatorii, că vor pri­mi trei portofoliuri, că unul sau altul va merge ca ministru în străinătate etc. Toate aceste ştiri sunt neadevărate. Nu e vorba de dorinţele unora din conservatori, fie şi a unora din miniştri. Orî-ce ar crede chiar d. AL Lahovari, ori-ce ar zice la masă d. Păucescu (d. Păucescu pare a avea specialitatea poli­ticei digestive), situaţia politică se frişează de Prezidentul Consiliului şi nu de d-lor. D. Catargiu însă nu a făcut până acum nici un demers în această direcţie, şi cine cunoaşte câtuşi de puţin pe d. Carp. ştie că nu de la d-sa *va veni primul pas. De altminteri o primă condiţie sine qua non a constituţionalilor ar fi prea­labila depărtare a d-lui Vernescu din minister. Dacă nu se Întâmplă aceasta şi până nu se va întâmpin, ziarele cari tot anunţă împăcarea cu ‘junimiştii», a­­rată prea mare dispreţ pentru bunul simţ al cititorilor lor Prin urmare, iată-ne foarte departe de mândrele declaraţiuni ale junimiştilor, cum că dânşii nu se vor împăca nici o dată cu conservatorii, cum dă d-l Lascar Ca­targiu însemnează doi paşi înapoi în dezvoltarea acestei ţări, etc. etc. Corespondentul bucureştean al Evei Nuot spune lămurit: Dacă până astă­zi nu s’au început tratări serioase pentru aliarea junimiştilor la conservatori moti­vul este, întâiu­, că d. Catargiu n’a făcut încă nici un demers, și motivul al doilea este că d. Vernescu­­a fost încă dat afa­ră din cabinet. Vrea să zică, nu mai e nici-o pedică, vrea să zică faimoasa regenerare junimistă se reduce la atâta simplu lucru : la fa­cerea întâiului pas de către d. Catargiu şi la eliminarea d-lui Vernescu ! Frumos de tot ! Dar chipul in care e zugravit­a. Carp Oare şeful junimiştilor nu'l rezumat admi­rabil In aceste cuvinte din conrespondenţa bucureşteană: cine cunoaşte pe d. Carp ştie că nu d-sa va face primul pas ? Intr’adevâr, la d. Carp totul nu-i de­cât grandomanie şi ţanţoşie, la d-sa prin­cipiile şi tot bagajul Erei nuci (nu zia­rul) sunt numai nişte mofturi inocente, pe când importantul, realul este acea mândrie nemărginită care îl distinge. In definitiv, alianţa dintre junimişti şi conservatori nu mai întâmpină nici­ o pe­dică şi d. Catargiu poate dobândi ori­când concursul d-lui Carp, dar numai cu douâ neînsemnate condiţiuni : 1) D. Ca­targiu sâ facă primul pas şi să cruţe grandomania d-lui Carp, 2-lea, d. Ver­nescu să fie eliminat din minister, pen­tru a se satisface grandomania partidului junimist. Aceasta se teamă o cădere dureroasă. Grandomania d-lui Carp a ucis trufia partidului. ------------*»»0S®«5e—----—---­ REGELE LA IAŞI (Corespondenţa particulară). Da, cel mai generos dintre regii mo­derni se află de 24 ore în barierele ora­şului Iaşi. Majestatea sa trebuia să so­sească la ora 4, după programul oficial. Ieri dimineaţă s-a lipit însă pe zidurile oraşului o placardă semnată de unul din foştii primari ai lui Cuza-Vodă, de­conul Toderiţă Tăutu, care anunţa pe dinasticii cetăţeni ai Iaşului că Majestatea Sa a grăbit încă cu o oră sosirea sa în mijlo­cul iubiţilor ieşeni şi îi pofteşte din nou să iasă cu mic cu mare înaintea Maj­es­­tăţilor lor şi să manifeste sentimente de iubire şi devotament (de ce n’o fi spus cu­rat ca să strige ura). Majestăţile lor au fost aduse — ca mai tot-d’a­una—în Iaşi într’o zi de Sâmbătă şi zi de sărbătoare evreiască, zi în care mii de oameni, fii ai lui Israel, furnică pe stradele laşului de gură cască. Poliţia a contat pe aceste elemente ca să facă alaiu gratis Majestăţilor lor. Pentru a­­ceasta la fie­care 200 de metrii era aşe­zat câte un evreu în relaţie mai de a­­proape cu poliţia, la aceştia se vedeau adresându-se oamenii poliţiei, dându-le instrucţii cum să facă pe coreligionarii lor să manifeste o bucurie mai mare şi­­ un entuziasm mai cald pentru sosirea iluştrilor oaspeţi. Nici sub colectivişti poliţia n’a ştiut trage atâtea profite din această nenoro­cită populaţiune străină, care, dat fiind caracterul ei fricos, e tot­d’a­una la dis­­creţiunea poliţiei. Poliţia a obligat pe evreii cu magasinele situate pe parcur­sul cortegiului regal să deschidă maga­sinele Sâmbătă, zi de şabăţ. De astă dată poliţia a fost mai tare de­cât toate talmu­­dele, bieţii habotnici ieşeni au fost eman­cipaţi cu d’asila Poliţia ştiind că evreii sunt departe de a avea o ţinută marţială, singura ţinută apreciată de Majestatea sa, şi că deci ochii Majestatei sale nu vor fi tocmai sa­tisfăcuţi, au obligat pe măturători şi pe fanaragii să se îmbrace naţional şi să -şi lege cordele tricolore la pălării, împreună cu primarii rurali aduşi din judeţ, şi pe aceştia, conduşi de vr’o 50 de sergenţi de oraş, T-au pus să formeze poporul care se ţinea de cozile celor 6 cai albi şi de roţile echipagiului Majestăţilor lor şi cari T-au condus într’un ura mal mult sau mal puţin reuşit până In curtea Mitropo­liei. In fruntea cortegiului mergea în tră­sură şi în picioare poliţaiul oraşului Iaşi, Sandu Raşcanu, cel care altă­dată a scu­lat toată ţăranim­a judeţului Vaslui­ şi a făcut-o să ceară înapoerea domeniului Coroanei, şi care de astă dată, cu cinis­mul omului care­­şi-a vândut conştiinţa, surâdea de satisfacţie de câte ori oame­nii săi scoteau câte un ura mai cu ensemblu. In trăsura regală era pe scăunaş d. Pogor, în calitate de primar şi de om care vorbeşte nemţeşte, şi d. Lascar Ca­targiu. In urma cortegiului merge d. prefect de judeţ Ventura în trăsură cu d. Mâr­­zescu, ambii în picioare, cu ochii aţintiţi asupra d-lui Lascar Catargiu, D-zeul lor comun. Nu departe de d. Mârzescu se vedeau şi cei­ l­alţi membrii ai dinastiei laterale în mare ţinută, d nil Penescu, Tocilescu, Tzoni. D-nil Mârzescu şi Tzoni au fost acum după ani autorii vestitei placarde care invita poporul să facă gol în jurul regelui, pentru,ca acesta nu face «îrwirtn «nrvl»ni »i/-» t» • n’m­o în H» 01 o I­ugi nici pâine nici sare. Am fi curioşi să ne spue aceşti politician! câtă pâne şi sare a pus de atunci regele în traista popo­rului ! D. Penescu nu numai că a subscris a­­cel manifest, dar împreună cu Costea B­alş şi cu Gh. Şendrea şi cu alţii au făcut la otelul Traian Majestaţei sile acel neui­tat katzen-musik. Dintre aceşti trei nu­mai Gh. Şendrea şi-a păstrat demnitatea lui, nu s’a dus să se turîe la picioarele acelui pe care îl insultase atât de brutal. Da, d. Costea Balş era în mare ţinută în cupe cu cortegiu, ba a fost chiar la gară, unde, după a sa cerere, a fost prezentat regelui care, cu ironia-i cunoscută, când a auzit de numele Costea Balş, a răspuns: — Ieț auzit pe tumnealui. După trăsura d-lui Mârzescu veneau încă 40­— 50 trăsuri cu cel mult 100 fi­guri evreeşti ca Weisen Grunit, Wortmanil etc. Pe figurile multora din aceştia citeai ambetarea omului care de nevoe ia parte la asemenea procesiuni. Publicul aşezat pe trotuare s’a arătat în genere foarte rece, rare ori auzeai câte un ura strigat din public, în schimb însă mare parte nici nu se descopereau măcar la trecerea oaspeților.

Next