Lupta, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 946-968)
1889-10-09 / nr. 952
é h ". . ANUL TI. — SERIA III. No. 952. ABONAMENTE.. IN TARA , 40 lei , 20 , 2 luni . 10 , IN STREINATATE . 50 lei l.L an, . . 25 , MU» • 3 lunL . Numărul 15 Bani. . 15 , uniti »STAU BUCUREȘTI, LUNI si MARȚI 9-10 OCTOMBRIE 1889 ANUNCIURI: Pe pagina HI, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, , , . . 25 bani „ lojeriie ți reclame , »_ . . 2 lei , Pentru anunciuri & se adresa In Reminia, I«. Agenţia Havas In Francia, Italia, Anetro-Fngarla el An. (Ha la Agenţia Havas, 8, pl*ea da la Bourse, Paria precum şi sucursaleU •! Un număr vechiu 5® Bani. REDACŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director politic, GL PA.NT. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). ÎNAPOIAŢI IN TOATE NOUTATI .EZRA NOTJA‘ REGELE LA IAŞI 3ElEI3F'OR.MEi CU PASI U N E ÎNAPOIAŢI in TOATE Este curioasă persistenţa cu care colectiviştii se întitulează liberali şi cu care gratifică cu epitetul de transfugi pe toţi aceia cari au părăsit-o şi o părăsesc încă. Şi, să nu se crează că domnii colectivişti ţin la acest titlu, fie pentru a se arata consecinţi, fie pentru că ar avea oarecari principii liberale, de loc. Colectiviştii sunt în politică oamenii cei mai căutători ai foloaseor, oameni cari nu riscă un cuvânt sau o acţiune până ce mai antâiu nu se asigură că activitatea lor le poate procura o răsplată materială. Colectiviştii sunt în politică a ceea ce sunt cămătarii in lumea financiară : ei scontează toate împrejurările, ei nu lucrează decât cu profit mare şi sigur. Prin urmare, dacă oamenii aceştia ţin a se întitula liberali este pentru că văd că titulatura aceasta este la modă, că place majoritatea, că este un titlu de recomandaţie pentru foarte mulţi. O dovadă în sprijinul acestei teze este că, dănşii nemulţumiţi numai cu numele de „liberal“ ,şi-a fi mai adaos şi pe acela de „naţional“, tot pentru cuvântul că în ţară la noi sunt oarecari curente şoviniste. Dar domnii colectivişti, ori cât de pompoase titluri ’şî-ar atârna de gât, şi ori cât ’şî-ar da osteneala ca să treacă drept eliberali, tot mai înapoiaţi rămân în toate chestiile, de cât însâşi conservatorii. Un exemplu recent. In urma câtorva scandalu la cari au participat vre-o doi militari, Naţionalul, organ conservator, blamând purtarea unor militari, a adăugat: „Se cunoaşte opinia pe care o are Burle de militarizmul modern.“ Atâta a fost de ajuns liberalilor, oamenilor cari tratează in fiecare zi pe conservatori drept reacţionari şi strigoi, pentru ca să izbucnească şi să încalece pe mârţoaga falsului patriotizm şi a veritabilei calomnii. Inchipuiţi-vă nişte liberali cari se revolta când se atacă militarizmul! Dar nu ’i un spirit luminat, cult, democrat care să nu blesteme toate relele cari se revarsă asupra omenireî din pricina militarizmului. Cercetătorii, oamenii de studii, au arătat de multe ori toate pagubele din punct de vedere al bogăţiei, al degenerărei rasei, al propăşire! industriale etc. cari sunt provocate de către miliarizm, dar numai liberalii (?) noştri se revoltă când vorbeşti râu de militarizat! Şi să se observe că pentru aceşti ignoranţi militarizmul şi cu armata română este totuna. Naţionalul a vorbit buna oară de militarizmul modern pe care -l condeamnă unul dintre cei mai iluştrii cugetători englezi, şi imediat Voinţa Naţională a esclamat : „Aşa, gazeta ciocoiască atacă armata română ? Aşa, d. general Manu voeşte să dezorganiseze cu totul această armată? Aşa? Ei bine, ţara va judeca!» Aceşti agramaţi colectivişti nu înţleg de loc cum că o armată poate exista foarte bine fără de militarizat, dânşii nu pot pricepe absolut de loc cum că militarizmul nu însemnează de fel înarmarea oamenilor pentru apărarea patriei şi dezvoltarea cât mai mare a acestor mijloace de apărare, şi dânşii nu înţeleg că militarizat există atunci când armata formază o clasă deosebită în sânul unei societăţi, când această clasă scapă curentelor domnitoare din societatea civilă, când dânsa se dezvoltă aparte, cu un spirit de corp propriu, până ce ajunge la căpătarea unei serii de privilegii şi până când izbuteşte a ’şi revărsa spiritul ei asupra societăţei civile. Iată ce însemnează militarizmul modern, pe care trebue să -l combată orice om luminat şi înaintat. Dar ce ştiu colectiviştii de asemenea lucruri ? Pentru dânşii dacă ai lovit în militarizat, însemnează neapărat că ai lovit în „armata română“ şi că eşti un vrăjmaş al patriei. Dânşii habar nu au că Elveţia bunăoară, a cărei armată este, relativ, cea mai numeroasă din a tutulor statelor, n’are absolut de loc militarizat, şi lor nici prin gând nu le trece că România n’are nici jumătate armata cât are această ţară şi totuşi are militarizm. Iată atâtea împrejurări cari dovedesc cum că d-nii colectivişti sunt şi ignoranţi şi reacţionari. Mu e o chestie în adevăr liberală sau democratică care sânt mişte, nu e o idee burtă-verzască şi ruginită care să-î lase reci. Toate instinctele lor sunt reacţionare şi meschine, tot ce e de domeniul legendei şi ar lipsi de criticizm îi fascinează. Iată liberalizam! coleciviștilor. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Berlin, 19 Octombrie. Ambasadorul Turciei va merge săptămâna viitoare la Constantinopol, spre a asista la sosirea împăratului Wilhelm. Fost asigură că prinţul de Bismarck va sosi la 25 octombrie la Berlin şi că va lua parte la şedinţele Reichstagului. Petersburg, 19 Octombrie. Perechia imperială s’a întors la Gatcinia. Mesagerul imperiului zice că în timpul călătoriei reginei Natalia de la Ia la Bucureşti cineva încercase să facă să deraieze trenul aproape de întâiul din aceste două oraşe. Agram, 19 Octombrie. Opoziţia a presintat Dietei,o moţiune care cere reîncorporarea Doluniţiei la Croaţia. Moţiunea s-a trimes la examinarea unili comitet de 11 membri. Verona, 19 octombrie. Regele şi regina Danemarcei au sosit noaptea trecută în cel mai strict incognito, ei vor pleca mâine seară la Bolonia-Brindisi. Kradisi, 19 Octomvrie. Ţareviciul a sosit el în timpul nopţii; el a fost primit de prinţul Valdemar de Danemarca, de prinţul George de Grecia şi de autorităţi. El s’a îmbarcat îndată. Paris, 19 Octombrie. D. Carnot a semnat decretul prin care numese pe d. Nisard director politic la afacerile străine. Consiliul miniștrilor a decis, după raportul d-lui de Frevcinet, să șteargă pe d. Lasant, deputat bulangist, din cadrele armatei teritoriale, pentru o cuvântare rostită într’o întrunire electorala. Cetinge. 19 Octombrie. D. Vukoticî, fost agent al Muntenegrului la Constantinopol, e desemnat pentru a lua portofoliul afacerilor străine. Sofia, 19 Octombrie. Un decret semnat de d. Stambuloff, în calitate de locotenent al prințului, convoacă Sobrania pentru 15 (27) curent. Viena, 19 Octombrie. ‘Gazeta de Viena publică textul scrisoare! autografe a împăratului către corniţele Kalnoky. In această scrisoare se zice că după tradiţiune titul armatei trebue să răspunză la acela al şefului suprem ; în consecinţă el ordonă ca armata şi marina să poarte în viitor tot denumirea de imperială și regală. Măsurile propuse în nu mele legei de la 1867 nu trebue în nici un chip să se atingă de unitatea şi de indivisibilitatea armatei şi a marinei astfel cum au fost stabilite prin aceiaşi lege de la 1867 pe baza Pragmaticei sancţiuni. Gazeta publică de asemenea ordinele adresate de împăratul ministrului de rezbel şi armatei în astă privinţă. Bruxella, 19 Octombre. Nord consideră resultatele întrevedere de la Berlin ca foarte bune ; consecinţa practică nu va fi numai o o îmbunătăţire a situaţiunei, ci şi o apropiere sinceră s’a făcut, asigură ziarul în interesul menţinerei păcii generale, sub rezerva unei libertăţi de acţiune reciprocă. Lisabona, 19 Octombre Ducele de Braganţa a luat coroana In stăpânie. In proclamaţiaadresată poporului, confirmă pe miniştrii în funcţiunile lor. Paris, 19 Octombrie. Agenţia Havas află din Atena că după ştirea revoltei ce isbucnise în tabăra de la Canea, Poarta dedese ordinul să se întoarcă trupele, dar temându-se de o întindere a mişcărei, prescrisese lui Şakir- Paşa să dea satisfacţie trupelor şi să suspende lucrările de drumuri. Bonta, 19 Octombrie. «Mesagerul » asigură că generalul Ignatieff care a sosit la Roma, e însărcinat cu o misiune importantă din partea guvernului sǎu. Monza, 19 Octombre Suveranii germani au sosit la 9.80. Ei au fost primiţi la gară de către regele şi regina, toţi prinţii şi principesele familiei rege şi de demnitarii statului. Primirea a fost din ambele părţi foarte cordială şi foarte afectuoasă. Regele şi împăratul s-au îmbrăţişat de mai multe ori, regina şi împărăteasa de asemenea D. Crispi a salutat pe corniţele Herbert de Bismarck care i-a transmis complimentele Cancelarului. Tata lumea purta mica ţinută de uniformă cu decoraţiunile Suveranii s’au dus nntensuri de golă la Castel unde au ţinut cerc; pe drum au fost aclamaţi cu căldură. La Castel împăratul s'a întreţinut cu d. Crispi, regele cu contele Herbert. La amiazi a avut loc un dejun de familie, la unu, vânătoare în parcul castelului. Prinţul şi principesa Amedeo au plecat la 2 ore la Lisabona. Berlin, 19 octombrie. Imparăteasa Frederic, însoţită de principesa Sofia şi de celelalte fiice ale sale, de principele şi de principesa de Meningen, a plecat în timpul dimineţei la Veneţia. Principele Leopold a însoţit pe principesele la gară. Pe tot drumul de la palat la drum de fier împărăteasa şi principesele, au fost obiectul unor aclamaţiuni ale mulţimei. împărăteasa era în doliu, principes Sofia purta o rochie albă. ISTIUTATI _____ 7 Moartea regelui Portugaliei Lisabona, 20 Octombrie. Regele Portugaliei a murit azi dimineaţa la 11 ore. Prinţul de Braganţa va lua titlul de Don Carlos I «rege al nAiifiinsali ni oî al A îo*o »»ttaIai» rln A VI UU**I»*J V* coace şi dincolo de mare în Africa,»’ ca strămoşii săi. Din Serbia Belgrad, 20 Octombrie. Miniştrii în disponibilitate Mijutovici, Pantelici, Gudovici, Kujundzici, Giorgevici, Bahici au fost puşi in retragere. Mai mulţi ofiţeri superiori ce se aflau în disponibilitate au fost rechemaţi în serviciul activ. Consulatele onorifice ale Serbiei la Berlin, Lipsea, Dresda, Hamburg, Stuttgart, Francfurt au fost suprimate. Scupcina a ales pe d. Pasid ca preşedinte. Luând în posesiune scaunul presidenţial, d. Pasid a mulţumit Camerei pentru încrederea ce-i dovedeşte şi a exprimat speranţa că patriotismul şi spiritul de concordie ale Scupcinei vor face posibil progresul Serbiei spre marea mulţumire a Regelui şi a Naţiunei. Foametea în Muntenegru Constantinopol, 20 Octombrie. Muntenegrul ceruse de la Poarta autorizaţia de trecere a 1270 familii muntenegrene cari voesc să emigreze în Serbia pentru cauză de foamete. După deliberare, Poarta a consimţit la trecerea pentru 2000 adulţi. ERA NOUA” A apărut un nou organ junimist la Iaşi, acesta , Era Nouă pe care o vestisem. Ge’î mai important în acest organ, nu sunt declaraţiunile din capul foieî, declaraţiuni obligatorii, de multe ori vagi şi mai întotd’auna fără menire de a oglindi adevăratele tendinţe ale ziarului , cel mai important în acest ziar este, o Corespondenţă din Bucureşti, prin care se aruncă o lumină vie asupra posibilităţei unei uniri a junimiştilor cu conservatorii. Iată pasagiul relativ : împăcarea cu grupul constituţional este incontestabil dorită de foarte mulţi conservatori, şi mulţi din cei ce o doresc, o şi inventează pe aci pe fiecare săptămână notiţe prin ziare, că ‘junimiştii» s’au contopit cu conservatorii, că vor primi trei portofoliuri, că unul sau altul va merge ca ministru în străinătate etc. Toate aceste ştiri sunt neadevărate. Nu e vorba de dorinţele unora din conservatori, fie şi a unora din miniştri. Orî-ce ar crede chiar d. AL Lahovari, ori-ce ar zice la masă d. Păucescu (d. Păucescu pare a avea specialitatea politicei digestive), situaţia politică se frişează de Prezidentul Consiliului şi nu de d-lor. D. Catargiu însă nu a făcut până acum nici un demers în această direcţie, şi cine cunoaşte câtuşi de puţin pe d. Carp. ştie că nu de la d-sa *va veni primul pas. De altminteri o primă condiţie sine qua non a constituţionalilor ar fi prealabila depărtare a d-lui Vernescu din minister. Dacă nu se Întâmplă aceasta şi până nu se va întâmpin, ziarele cari tot anunţă împăcarea cu ‘junimiştii», arată prea mare dispreţ pentru bunul simţ al cititorilor lor Prin urmare, iată-ne foarte departe de mândrele declaraţiuni ale junimiştilor, cum că dânşii nu se vor împăca nici o dată cu conservatorii, cum dă d-l Lascar Catargiu însemnează doi paşi înapoi în dezvoltarea acestei ţări, etc. etc. Corespondentul bucureştean al Evei Nuot spune lămurit: Dacă până astăzi nu s’au început tratări serioase pentru aliarea junimiştilor la conservatori motivul este, întâiu, că d. Catargiu n’a făcut încă nici un demers, și motivul al doilea este că d. Vernescua fost încă dat afară din cabinet. Vrea să zică, nu mai e nici-o pedică, vrea să zică faimoasa regenerare junimistă se reduce la atâta simplu lucru : la facerea întâiului pas de către d. Catargiu şi la eliminarea d-lui Vernescu ! Frumos de tot ! Dar chipul in care e zugravita. Carp Oare şeful junimiştilor nu'l rezumat admirabil In aceste cuvinte din conrespondenţa bucureşteană: cine cunoaşte pe d. Carp ştie că nu d-sa va face primul pas ? Intr’adevâr, la d. Carp totul nu-i decât grandomanie şi ţanţoşie, la d-sa principiile şi tot bagajul Erei nuci (nu ziarul) sunt numai nişte mofturi inocente, pe când importantul, realul este acea mândrie nemărginită care îl distinge. In definitiv, alianţa dintre junimişti şi conservatori nu mai întâmpină nici o pedică şi d. Catargiu poate dobândi oricând concursul d-lui Carp, dar numai cu douâ neînsemnate condiţiuni : 1) D. Catargiu sâ facă primul pas şi să cruţe grandomania d-lui Carp, 2-lea, d. Vernescu să fie eliminat din minister, pentru a se satisface grandomania partidului junimist. Aceasta se teamă o cădere dureroasă. Grandomania d-lui Carp a ucis trufia partidului. ------------*»»0S®«5e—----—--- REGELE LA IAŞI (Corespondenţa particulară). Da, cel mai generos dintre regii moderni se află de 24 ore în barierele oraşului Iaşi. Majestatea sa trebuia să sosească la ora 4, după programul oficial. Ieri dimineaţă s-a lipit însă pe zidurile oraşului o placardă semnată de unul din foştii primari ai lui Cuza-Vodă, deconul Toderiţă Tăutu, care anunţa pe dinasticii cetăţeni ai Iaşului că Majestatea Sa a grăbit încă cu o oră sosirea sa în mijlocul iubiţilor ieşeni şi îi pofteşte din nou să iasă cu mic cu mare înaintea Majestăţilor lor şi să manifeste sentimente de iubire şi devotament (de ce n’o fi spus curat ca să strige ura). Majestăţile lor au fost aduse — ca mai tot-d’auna—în Iaşi într’o zi de Sâmbătă şi zi de sărbătoare evreiască, zi în care mii de oameni, fii ai lui Israel, furnică pe stradele laşului de gură cască. Poliţia a contat pe aceste elemente ca să facă alaiu gratis Majestăţilor lor. Pentru aceasta la fiecare 200 de metrii era aşezat câte un evreu în relaţie mai de aproape cu poliţia, la aceştia se vedeau adresându-se oamenii poliţiei, dându-le instrucţii cum să facă pe coreligionarii lor să manifeste o bucurie mai mare şi un entuziasm mai cald pentru sosirea iluştrilor oaspeţi. Nici sub colectivişti poliţia n’a ştiut trage atâtea profite din această nenorocită populaţiune străină, care, dat fiind caracterul ei fricos, e totd’auna la discreţiunea poliţiei. Poliţia a obligat pe evreii cu magasinele situate pe parcursul cortegiului regal să deschidă magasinele Sâmbătă, zi de şabăţ. De astă dată poliţia a fost mai tare decât toate talmudele, bieţii habotnici ieşeni au fost emancipaţi cu d’asila Poliţia ştiind că evreii sunt departe de a avea o ţinută marţială, singura ţinută apreciată de Majestatea sa, şi că deci ochii Majestatei sale nu vor fi tocmai satisfăcuţi, au obligat pe măturători şi pe fanaragii să se îmbrace naţional şi să -şi lege cordele tricolore la pălării, împreună cu primarii rurali aduşi din judeţ, şi pe aceştia, conduşi de vr’o 50 de sergenţi de oraş, T-au pus să formeze poporul care se ţinea de cozile celor 6 cai albi şi de roţile echipagiului Majestăţilor lor şi cari T-au condus într’un ura mal mult sau mal puţin reuşit până In curtea Mitropoliei. In fruntea cortegiului mergea în trăsură şi în picioare poliţaiul oraşului Iaşi, Sandu Raşcanu, cel care altădată a sculat toată ţăranima judeţului Vaslui şi a făcut-o să ceară înapoerea domeniului Coroanei, şi care de astă dată, cu cinismul omului careşi-a vândut conştiinţa, surâdea de satisfacţie de câte ori oamenii săi scoteau câte un ura mai cu ensemblu. In trăsura regală era pe scăunaş d. Pogor, în calitate de primar şi de om care vorbeşte nemţeşte, şi d. Lascar Catargiu. In urma cortegiului merge d. prefect de judeţ Ventura în trăsură cu d. Mârzescu, ambii în picioare, cu ochii aţintiţi asupra d-lui Lascar Catargiu, D-zeul lor comun. Nu departe de d. Mârzescu se vedeau şi cei lalţi membrii ai dinastiei laterale în mare ţinută, d nil Penescu, Tocilescu, Tzoni. D-nil Mârzescu şi Tzoni au fost acum după ani autorii vestitei placarde care invita poporul să facă gol în jurul regelui, pentru,ca acesta nu face «îrwirtn «nrvl»ni »i/-» t» • n’mo în H» 01 o Iugi nici pâine nici sare. Am fi curioşi să ne spue aceşti politician! câtă pâne şi sare a pus de atunci regele în traista poporului ! D. Penescu nu numai că a subscris acel manifest, dar împreună cu Costea Balş şi cu Gh. Şendrea şi cu alţii au făcut la otelul Traian Majestaţei sile acel neuitat katzen-musik. Dintre aceşti trei numai Gh. Şendrea şi-a păstrat demnitatea lui, nu s’a dus să se turîe la picioarele acelui pe care îl insultase atât de brutal. Da, d. Costea Balş era în mare ţinută în cupe cu cortegiu, ba a fost chiar la gară, unde, după a sa cerere, a fost prezentat regelui care, cu ironia-i cunoscută, când a auzit de numele Costea Balş, a răspuns: — Ieț auzit pe tumnealui. După trăsura d-lui Mârzescu veneau încă 40— 50 trăsuri cu cel mult 100 figuri evreeşti ca Weisen Grunit, Wortmanil etc. Pe figurile multora din aceştia citeai ambetarea omului care de nevoe ia parte la asemenea procesiuni. Publicul aşezat pe trotuare s’a arătat în genere foarte rece, rare ori auzeai câte un ura strigat din public, în schimb însă mare parte nici nu se descopereau măcar la trecerea oaspeților.