Lupta, ianuarie 1892 (Anul 9, nr. 1600-1623)
1892-01-13 / nr. 1608
Laudă pe gură Alianţele electorale Vorbe şi fapte întrunirea guvernului Mişcarea electorală Constant Guignard Felurimi Raport întâmplări Femeia ucigaşe Laudă-te gură Junimiştii şi concentraţii au combătut toate ministerele liberal-conservatoare, liberalii-conservatori, la rândul lor, inclusiv d-nii Catargiu, Olănescu, etc. au combătut toate ministerele junimiste şi concentrate, dar, cu toate acestea, Catargiştii, junimiştii şi concentraţii, coalizaţi astăzi, nu au destule cununi de pus pe administraţia de tot felul a tuturor guvernelor conservatoare de la 1888 şi până acum. Armistiţiul semnat între membrii familiei conservatoare, trebuia să conţie şi această clauză indispensabilă : uitarea orelor şi rivalităţilor din trecut, lăudarea tuturor cabinetelor — minus d. Vernescu şi ai săi — de când conservatorii au avut fericirea să vină la cârmă. „Constituţionalul“ care, de obicei, este cu mult mai rezervat decât „Timpul“ sau „L’Indépendance Roumaine,“ a fost cuprins şi el de entuziasmul general, articolele sale sunt atâtea aruncături de cădelniţă sub nasul elementului catargist, şi elogiile asupra cinstei primului-ministru cade sub condeiele junimiste cu o persistenţă semnificativă. Până mai era, până când adică marele act al împăcărei nu fusese încă semnat, „Constituţionalul“ cerea la cârmă un şef de guvern care săfip* r.Anahil. fip rwlf nafo «4 — —r--—, ----- — — -—1 priceapă felul de organizare al Statului modern; până mai eri cinstea d-luî Catargiu era o calitate atât de neglijeabilă încât era departe să poată acoperi atâtea lipsuri intelectuale. Astăzi s’a schimbat boerul, astăzi, de vreme ce d. Catargiu e un om onest, junimiştii văd latrânsul pe idealul şefului de guvern, o nouă ediţie de „Om superior“ din punctul de vedere moral. Catargiştii, la rândul lor, au uitat multe din injuriile trecute, dl. Olănescu nu-şi mai aminteşte de aluziunile maliţioase asupra tunelului de la Bărboşi. Cuconul Lascarache nu ţine minte să fi fost atacat în privinţa unor subiecte foarte delicate, precum: sleirea creerilor sei, insulta ce aducea progresului şi ţarei stînd la guvern, potriveala incontestabilă de aşi stabili domiciliul într’un muzeu de antichităţi etc. etc. Dar ie numai atâta ! Când d. Lascar Catargiu a făcut cea mai crâncenă opoziţiune cabinetelor Theodor Rosetti şi general Manu, d-sa înţelegea să combată, nu numai pe nişte uzurpatori dar încă pe nişte oameni cu idei opuse ideilor d-sale, pe aceia cari au respins porto francul, pe partizanii intervenţiunei Statului, pe politicianii infeodaţi politicei din afară a regelui şi a Germaniei. Junimiştii şi concentraţii, de asemenea, au combătut în d. Catargiu, nu numai pe vechitura incapabilă să priceapă nevoile statului modern, dar încă şi pe administratorul nepriceput, pe ministrul de interne care a făcut anul trecut alegerile „CB/B mai pătate de corupţiimne, violenţă, şi ilegalitate“, pe omul care compromitea interesele conservatismului. Şi cu toate acestea, prin ziare şi prin întruniri publice, junimiştii şi concentraţii au acoperit cu laude toate faptele cabinetelor catargiste, iar catargiştii revendică pentru dânşii tot ce au realizat junimiştii şi concentraţii. Dacă este aşa, pentru ce atâtea scremete opoziţioniste în aceşti din urmă trei ani şi jumătate, pentru ce toate luptele şi frământările cari au divizat pe conservatori, pentru ce d. Catargiu a împins acum un an atât de departe ura în contra cabinetului Manu-Lahovari, încât a dat în Bucureşti concursul său d-lui N. Fleva, în contra candidature! conservatoare a d-lui Andreiu Popovici, pe care îl va susţine astăzi tot cu furia cu care l’a combătut ieri ? Pentru ce!. . Oare mai e nevoa s’o spunem ?... Pentru că aşa procedează politicianii şi oamenii pe cari nu-i satură decât puterea. Const. C. Bacalbașa. A se vedea știrile telegrafice pe pag. 3 Vorbe şi fapte La impunătoarea întrunire publică ţinută acum o săptămână de liberalii uniţi, guvernamentalii au răspuns ieri prin o altă întrunire publică, nu mai puţin numeroasă. De altfel succesul numeric al primei întruniri conservatoare era de aşteptat . Bucureştenii sunt atât de doritori de noutăţi şi boerii noştrii se hotăresc atât de rar a sta de vorbă cu poporul în întruniri publice ! In timp de câteva zile nişte afişe de dimensiuni imense anunţate Capitalei această întrunire, şi pentru a evita un fiasco, guvernamentalii s’au văzut nevoiţi a recurge la o reclamă publicând cu caractere mari numele oratorilor cari vor lua cuvântul. Printre oratorii anunţaţi figurau şi trei miniştrii, d-nii Petre Carp, Alexandru Lahovari şi Take Ionescu, deşi se ştia că d. Carp nu va asista, după cum nici n’a asistat la întrunire. ADMINISTRAŢIA: Pasagiull Bariici Naţionale* (Casele Karageorgeriei) sam&tetlu* Alianţele electorale Gazetele guvernului ţip într’una în contra unirei electorale ce am făcut la Iaşi cu liberalii. Ele se mir cum se va prezenta în public d. Panu cu d-nii Mârzescu, Toni, Morţun etc. Sunt nostime aceste ziare cari se mir de alianţa electorală a partidelor din opoziţie şi li se pare ceva foarte natural unirea conservatorilor în jurul bugetului. Dar mai nainte de a ne ocupa de unirea de azi dintre ei, să le amintim ce au făcut în alegerile trecute. Să ştie că în mai toate oraşele prin cari junimiştii puseseră candidaturi, conservatorii catargişti îi combăteau de moarte. Ei au mers până a se uni cu liberalii, numai ca nici picior de junimist să nu pătrundă în Cameră. Şi într’adevăr, junimiştii au căzut mai peste tot, chiar d. Carp rămăsese în balotaj. Ce au făcut atunci d-lor ? S’au aliat cu liberalii şi, numai graţie concursului acestora, au putut pătrunde câţiva în Cameră, între cari şi excelenţa de la Domenii. Pentru ce dar găseşte „Constituţionalul“ azi monstruos ce au făcut ei acum un an. Sau poate toată chestia e că noi am făcut în timpul guvernului liberal o opoziţie serioasă şi francă, pentru ca tot-d’a-una ne-am spus sus şi tare părerile, pe când junimiştii au fost, după chiar expresia d-lui Al. Lahovari, opoziţia miluită a lui Ion Brătianu? Dacă ar fi un argument ca cei ce s’au combătut, pe când unii erau la guvern şi cei-l’alţi în opoziţie, să nu mai facă alianţe electorale nici chiar când se găsesc cu toţii în opoziţie, apoi cum s’a unit, şi încă la putere d. Carp cu d. Peucescu, d. Al. Marghiloman cu d. Catargiu ? Ce, onorabilii cred că lumea a uitat insultele cari ’şi le-au aruncat ? De sigur că nu o cred, dar dau cu gura doar o uita lumea cum se tratau până acum câteva luni. Lumea ştie prea bine că d. Al. Marghiloman este acela care a făgăduit d-lui L. Catargiu o înmormântare’de clasa I-ia, că d. Carp e acela care a spus la venirea d-lui L. Catargiu, acum trei ani, la putere, că ţara e tîrîtă cu doui paşi înapoi şi că d. Al. Lahovari e acela carei-a asverlit bătrânului cuvintele, că face luptă de portofoliu, iar nu de porto-franc. Lumea mai ştie, că „Constituţionalul“ care se miră azi de alianţa noastră electorală din opoziţie, a fost ani întregi plin de cele mai triviale insulte la adresa bătrînului neruşinat, a omului de pe alte vremuri, a ramolitului de la Golăşeî. Ii trebue într’adevér acestui ziar o neruşinare fără de margini, ca faţă cu toate aceste acte şi cuvinte ale patronilor săi, cari s’au unit pentru a beneficia de foloasele puterei, să ne întrebe pe noi cum neam permis să facem o alianţă electorală cu grupuri din opoziţie. Dar mai este ceva şi mai grav. Pe când alianţa noastră este pur şi simplu o alianţă electorală, în care am intrat cu toţii numai pentru alegeri, păstrându-ne fiecare individualitatea, luptând fiecare supt drapelul său, neabdicând la nici una din credinţele noastre, patronii ziarului care ne întreabă cum se va prezenta d. Panu alături cu d-nu Mârzescu, au făcut o alianţă de două ori ruşinoasă. Mai întâiu s’au dus «în lagărul bătrânului reacţionar pentru ca să se aleagă protegiaţi de prefecţii acestuia şi al doilea, s’au dus cu fruntea plecată şi mâinile pe pept de au sărutat anteriul omului de pe alte vremuri, după ce ’şi-a fi sfărâmat drapelul şi ’şi-aţ lepădat numele, s’au distrus ca partid aparte. Bătrânul neruşinat, incult şi ramolit a devenit ilustrul şi necontestatul şef al lor, iar partidul ruginit a ajuns singurul partid de viitor în ţara aceasta. Ei bine, când în aşa hal ve găsiţi, încetaţi d’a mai cere socoteală de purtarea lor, acelora cari nici o dată n’au săvârşit actele de umilinţă cari caracterizează întreaga voastră existenţă politică. Noi nu ve vom întreba cum vă prezentaţi în alegeri alături cu L. Catargiu, pentru că ştim cum v-aţi prezentat şi cu Ion Brătianu. Cu popii şi cu dascălii în culoarea de Verde atunci d-le Laurian, cu Brătescu şi cu Creţu acum. Fără îndoială, aţi respectat tradiţia, dar aţi făcut progrese. 91 bine s au gândit guvernamentalii la această reclamă. Ei au văzut cât de ridicole au ajuns întrunirile lor parţiale unde nu perorează decât primarul. Orbescu acuzat odinioară de escrocherie, ajutorul său Brătescu, un vicios recunoscut ca atare de către însăşi generalul Manu în plin Senat, Bâlăşanu, etc. Dar nu voim să şicanăm pe guvernamentali în privinţa cauzelor cari au contribuit ca întrunirea lor de ieri să fie mai frecventată. Importantul e ce s’a vorbit în această întrunire, cu ce a fost întreţinut publicul, de ce a fost el avertizat, ce i s’a făgăduit. Cititorii noştri vor găsi mai jos un rezumat al discursurilor rostite. Aci voim să relevem numai un punct de care s’au ferit ca de foc oratorii de ieri ; acest punct este chestiunea ingerinţelor electorale fără seamăn la cari se dedă guvernul. Dacă d-nii Manu, Lahovari, Maiorescu, etc., au abundat în critici la adresa liberalilor, dacă dor şi-au vărsat tot veninul asupra d-lui Verliesen, dacă au căutat să linguşască toate pasiunile, să tăgăduiască cetăţenilor marea cu sarea, să-l asigure de toate fericirile, au evitat însă de a pomeni măcar de orgia ce domneşte în serviciul ministerului de interne, unde se fac zilnic sute de transferări, destituiri, numiri, etc., unde se hotărăsc disolvările tuturor consiliilor comunale ai căror membrii sunt bănuiţi a nu fi tocmai favorabili regimului conservator. Ar fi fost, în adevăr, mult mai interesant a se afla din gura miniştrilor cauzele pentru cari acum, in ajunul alegerilor, nenumăraţi funcţionari, cari se găsesc de zece şi douăzeci de ani în diferite servicii publice, se văd deodată sau transferaţi de la un capăt la altul al ţărei, sau suspendaţi sau chiar destituiţi, decât să auzim pentru nu ştim a câtea oară istoricul neînţelegerilor dintre vechii conservatorii şi vernescanî. Ar*fi foar la J. ------* . . AAi XX Ol OUOUi UC deGLLllLLGcl foarte interesant a afla de la d. Lahovari pentru care motiv consiliele comunelor Botoşani, Iaşi, Roman, Focşani, Buzău, Piteşti, Slatina, T. Severin, etc., au fost disolvate acum în plină perioadă electorală. In deosebi ar fi fost desigur foarte la locul oarecari explicaţiuni asupra cauzelor pentru care consiliul comunal al Capitalei nu este disolvat, atunci când el se află dezorganizat, compromis, într’o stare de destrăbălare desgustătoare şi nedemnă, atunci când alte consilii comunale din ţară sunt disolvate pentru consideraţiuni mult mai uşoare şi mai puţin serioase. Despre aceste isprăvi ale sîngerosului Catargiu nu ne-au vorbit de loc oratorii de elită. Şi ce ar fi putut el spune, ce ar fi putut ei invoca pentru a încerca să justifice ignominiile ministrului de interne? Un cuvânt rostit în această privinţă ar fi fost o nenorocire , căci suntem siguri că chiar asistenţa poliţienească din sală n’ar fi putut împedica o expresie de indignare. Intre vorbele oratorilor de eri şi între faptele guvernului e deci o mare deosebire, este o linie de demarcare bine deosebită. Acest fir roşu va duce regimul conservator la o cădere sigură. Noi i-o dorim din toată inima. Maartrea întrunire guvernamentală anunnţată Capitalei prin maartrele placarde albe ce acopereau toate zidurile, s’a ţinut în fine erî în sala Băilor Eforiei. In adevăr, întrunirea din punct de vedere al numărului auditorului a fost cât se poate de maarte, graţie lui nea Iancu Brătescu care umpluse sala cu toţi cetăţenii din Dealu Spirei şi graţie d-luî Creţu, care umpluse lojile cu toţi bătăuşii şi agenţii poliţiei. Tribuna şi sala în faţa tribunei era ocupată de cunoscuţii guvernamentali de subt toate guvernele, de agenţii primăriei în frunte cu primarul Orbescu şi cu d. Stimescu şi în coadă cu toţi perceptorii Capitalei. Prin câteva colţuri ereau grupuri, grupuri de ciocoiaşi cari vorbeau numai in franţuzeşte, mărturindu-şi dispreţul ce au de întruniri pulice şi mângâindu-se de speranţă că pe viitor n’o să se mai coboare atât de jos, căci după alegeri viaţa la guvern le va fi asigurată. * * * întrunirea se deschide de d. Triandafir care spune că d-sa a contribuit la formaţiunea actuală guvernamentală şi mulţumind cetăţenilor că a răspuns la apelul partidului conservator, dă cuvântul generalului Manu. ** * D. general Manu începe cu mare greutate, căci n’avea indispensabilul pahar cu apă al oratorilor de talia d-sale. Agenţii Primăriei şi al poliţiei aleargă in toate părţile şi în sfârşit masa oratorilor e acoperită de mai multe sticle cu apă. Verva generalului se înflăcărează. Nu există d-lor, zice generalul Manu, partid liberal. Avem ca adversari o colectivitate augmentată, revăzută şi nu ştiu dacă e şi îmbunătăţită, prin alipirea d-lui Vernescu şi a lui Pake la vechea colectivitate. Colectiviştii sunt astăzi în stare de fermentaţiune şi până când se va alege drojdia din vin, ţineţi-ne pe noi la putere. Aci cuvântarea d-luî Manu se Întrerupe prin aclamaţiunile sălei care strigă : Ura ! Trăiască d. Alexandru Catargiu. Ura ! Trăiască d. Creţu ! Ura ! Trăiască d. Costaforu ! D. Triandafil e nevoit să intervină făcând educaţiunea agenţilor ca aclamaţiunile să le rezerve pentru sfârşitul întrunire, căci se întrerupe oratorii. D. Manu se începe desvoltând programul guvernului. Apărându-şî faimosul decalog spune că conservatorii vor o administraţie mai apropiată de a fi administrată, o autonomie comunală care să nu lovească integritatea statului (1) darea fiecărui ţăran a unui petic de pământ şi punerea lui la adapost faţa de arendaşii prea lacomi prin votarea legei tocmelilor agricole. In chestiunea impozitelor, d. Manu promite că se va schimba actuala lor bază şi se va căuta o repartiţie mai dreaptă a lor pentru a aduce mai mult folos Statului ca să nu mai fi nevoie de noul împrumuturi. In politica esternă d. Manu declară că partidul conservator e partizanul politicei de rasă latină şi pentru popoarele cari vor pacea în Orient. D. Carp fiind bolnav de influenţă, se dă cuvântul d-lui Maiorescu. Cu cunoscutul său tact, cu o voce înceată, ceea ce făcea ca să fie greu auzit, d. Maiorescu răspunde oratorilor de la întrunirea liberală din sala Dacia. „Vă temeţi, zice d-sa, că viitoarele Camere nu vor fi adevărata expresiune a ţărei, de ce, când aţi fost la putere, d-lor liberali, şi când aţi revizuit constituţia, n’aţi luat toate garanţiele pentru a asigura libertatea alegerilor? „Ce, credeţi că ţara vă va crede că dacă n’aţi fost destoinici când aveaţi în frunte pe I. C. Brătianu şi C. A. Rosetti, o să fiţi mai destoinici acum, când sunteţi decapitaţi ? Trecând la d. Vernescu, d. Maiorescu arată că activitatea acestui bărbat de stat e marcată prin silinţele ce a pus ca să bage în puşcărie pe statul major al tuturor partidelor politice, pentru a nu mai rămâne în ţară decât d-sa, cu Ghedem şi cu Ilariu I D. Maiorescu citeşte lista miniştrilor conservatori de la 1876 cari, dacă voinţa d-lui Verneseu s’ar fi realizat, ar fi fost azi lipsiţi de drepturile politice. Cu cine te-ai fi unit insă, d-le Verneseu la 1884 dacă pe Catargiu ’l-ai fi băgat în puşcărie ? Cu cine te-ai fi unit la 1891 dacă generalul Florescu, amicul d-tale de, azi, ar fi zăcut in celula de la Văcăreşti. Citind pe urmă lista miniștrilor liberali pe cari Vernescu voia al trimite în „ce-lula umedă de pe dealul Văcăreşti*, d-sa