Lupta, ianuarie 1892 (Anul 9, nr. 1600-1623)

1892-01-13 / nr. 1608

Laudă pe gură Alianţele electorale Vorbe şi fapte întrunirea guvernului Mişcarea electorală Constant Guignard Felurimi Raport întâmplări Femeia ucigaşe Laudă-te gură Junimiştii şi concentraţii au com­bătut toate ministerele liberal-con­­servatoare, liberalii-conservatori, la rândul lor, inclusiv d-nii Catargiu, Olănescu, etc. au combătut toate ministerele junimiste şi concentrate, dar, cu toate acestea, Catargiştii, ju­nimiştii şi concentraţii, coalizaţi as­tăzi, nu au destule cununi de pus pe administraţia de tot felul a tu­­turor guvernelor conservatoare de la 1888 şi până acum. Armistiţiul semnat între membrii familiei conservatoare, trebuia să conţie şi această clauză indispensa­bilă : uitarea orelor şi rivalităţilor din trecut, lăudarea tuturor cabine­telor — minus d. Vernescu şi ai săi — de când conservatorii au­ avut fericirea să vină la cârmă. „Constituţionalul“ care, de obi­­cei­, este cu mult mai rezervat de­cât „Timpul“ sa­u­ „L’Indépendance Roumaine,“ a fost cuprins şi el de entuziasmul general, articolele sale sunt atâtea aruncături de cădelniţă sub nasul elementului catargi­st, şi elogiile asupra cinstei primului-mi­­nistru cad­e sub condeiele junimiste cu o persistenţă semnificativă. Până mai era, până când adică marele act al î­mpăcărei nu fusese încă semnat, „Constituţionalul“ cerea la cârmă un şef de guvern care să­­fip* r.Anahil. fip rwlf nafo «4 — —r--—, ----- — — -—1 priceapă felul de organizare al Sta­tului modern; până mai eri cinstea d-luî Catargiu era o calitate atât de neglijeabilă în­cât era departe să poată acoperi atâtea lipsuri intelec­tuale. Astă­zi s’a schimbat boerul, astă­zi, de vreme ce d. Catargiu e un om onest, junimiştii văd latr­ân­­sul pe idealul şefului de guvern, o nouă ediţie de „Om superior“ din punctul de vedere moral. Catargiştii, la rândul lor, au­ uitat multe din injuriile trecute, dl. O­­lănescu nu-şi mai aminteşte de alu­ziunile maliţioase asupra tunelului de la Bărboşi. Cuconul Lascarache nu ţine minte să fi fost atacat în privinţa unor subiecte foarte deli­cate, precum: sleirea creerilor sei, insulta ce aducea progresului şi ţa­rei stînd la guvern, potriveala in­contestabilă de aşi stabili domiciliul într’un muzeu de antichităţi etc. etc. Dar ie numai atâta ! Când d. Las­car Catargiu a făcut cea mai crân­cenă opoziţiune cabinetelor Theodor Rosetti şi general Manu, d-sa înţe­legea să combată, nu numai pe nişte uzurpatori dar încă pe nişte oameni cu idei opuse ideilor d-sale, pe a­­ceia cari au­ respins porto francul, pe partizanii intervenţiunei Statului, pe politicianii infeodaţi politicei din afară a regelui şi a Germaniei. Junimiştii şi concentraţii, de ase­menea, au­ combătut în d. Catargiu, nu numai pe vechitura incapabilă să priceapă nevoile stat­ului modern, dar încă şi pe administratorul ne­priceput, pe ministrul de interne care a făcut anul trecut alegerile „CB/B mai pătate de corupţiimne, violenţă, şi ilegalitate“, pe omul care com­­promitea interesele conservatismului. Şi cu toate acestea, prin ziare şi prin întruniri publice, junimiştii şi concentraţii au acoperit cu laude toate faptele cabinetelor catargiste, iar catargiştii revendică pentru dânşii tot ce au realizat junimiştii şi con­centraţii. Dacă este aşa, pentru ce atâtea scremete opoziţioniste în aceşti din urmă trei ani şi jumătate, pentru ce toate luptele şi frământările cari au divizat pe conservatori, pentru ce d. Catargiu a împins acum un an atât de departe ura în contra cabi­netului Manu-Lahovari, în­cât a dat în Bucureşti concursul său d-lui N. Fleva, în contra candidature! conservatoare a d-lui Andreiu Po­­povici, pe care îl va susţine astăzi tot cu furia cu care l’a combătut ieri ? Pentru ce!. . Oare mai e nevoa s’o spunem ?... Pentru că aşa procedează politi­cianii şi oamenii pe cari nu-i sa­tură de­cât puterea. Const. C. Bacalbașa. A se vedea știrile telegrafice pe pag. 3 Vorbe şi fapte La impunătoarea întrunire pu­blică ţinută acum o săptămână de liberalii uniţi, guvernamentalii­ au răspuns ieri prin o altă întrunire publică, nu mai puţin numeroasă. De alt­fel succesul numeric al primei întruniri conservatoare era de aşteptat . Bucureştenii sunt atât de doritori de noutăţi şi boerii noş­­trii se hotăresc atât de rar a sta de vorbă cu poporul în întruniri pu­blice ! In timp de câte­va zile nişte afişe de dimensiuni imense anunţate Ca­pitalei această întrunire, şi pentru a evita un fiasco, guvernamentalii s’au văzut nevoiţi a recurge la o reclamă publicând cu caractere mari numele oratorilor cari vor lua cu­vântul. Printre oratorii anunţaţi fi­gura­u şi trei miniştrii, d-nii Petre Carp, Alexandru Lahovari şi Take Ionescu, de­şi se ştia că d. Carp nu va asista, după cum nici n’a asis­tat la întrunire. ADMINISTRAŢIA: Pasagiul­l Bariici Naţionale* (Casele Karageorgeriei) sam&tetl­u* Alianţele electorale Gazetele guvernului ţip într’una în contra unirei electorale ce am făcut la Iaşi cu liberalii. Ele se mir cum se va prezenta în public d. Panu cu d-nii Mârzescu, Toni, Morţun etc. Sunt nostime aceste ziare cari se mir de alianţa electorală a partide­lor din opoziţie şi li se pare ceva foarte natural unirea conservatorilor în jurul bugetului. Dar mai nainte de a ne ocupa de unirea de azi dintre ei, să le amin­tim ce au făcut în alegerile trecute. Să ştie că în mai toate oraşele prin cari junimiştii puseseră candidaturi, conservatorii catargişti îi combăteau­ de moarte. Ei au mers până a se uni cu liberalii, numai ca nici picior de junimist să nu pătrundă în Cameră. Şi într’adevăr, junimiştii au căzut mai peste tot, chiar d. Carp rămă­sese în balotaj. Ce au făcut atunci d-lor ? S’au aliat cu liberalii şi, numai graţie concursului acestora, au pu­tut pătrunde câţi­va în Cameră, între cari şi excelenţa de la Domenii. Pentru ce dar găseşte „Constitu­ţionalul“ azi monstruos ce au făcut ei acum un an. S­au poate toată ches­tia e că noi am făcut în timpul gu­vernului liberal o opoziţie serioasă şi francă, pentru­ ca tot-d’a-una ne-am spus sus şi tare părerile, pe când junimiştii au fost, după chiar ex­presia d-lui Al. Lahovari, opoziţia miluită a lui Ion Brătianu? Dacă ar fi un argument ca cei ce s’au combătut, pe când unii erau la guvern şi cei-l’alţi în opoziţie, să nu mai facă alianţe electorale nici chiar când se găsesc cu toţii în opoziţie, apoi cum s’a unit, şi încă la putere d. Carp cu d. Peucescu, d. Al. Mar­ghiloman cu d. Catargiu ? Ce, onorabilii cred că lumea a ui­tat insultele cari ’şi le-au aruncat ? De sigur că nu o cred, dar dau cu gura doar o uita lumea cum se tratau până acum câte­va luni. Lumea ştie prea bine că d. Al. Marghiloman este acela care a fă­găduit d-lui L. Catargiu o înmor­mântare’de clasa I-ia, că d. Carp e acela care a spus la venirea d-lui L. Catargiu, acum trei ani, la putere, că ţara e tîrîtă cu doui paşi înapoi şi că d. Al. Lahovari e acela care­­i-a asverlit bătrânului cuvintele, că face luptă de portofoliu, iar nu de porto-franc. Lumea mai ştie, că „Constituţio­nalul“ care se miră azi de alianţa noastră electorală din opoziţie, a fost ani întregi plin de cele mai triviale insulte la adresa bătrînului neruşi­nat, a omului de pe alte vremuri, a ramolitului de la Golăşeî. Ii trebue într’adevér acestui ziar o neruşinare fără de margini, ca faţă cu toate aceste acte şi cuvinte ale patronilor săi, cari s’au unit pentru a beneficia de foloasele pu­­terei, să ne întrebe pe noi cum ne­am permis să facem o alianţă elec­torală cu grupuri din opoziţie. Dar mai este ceva şi mai grav. Pe când alianţa noastră este pur şi simplu o alianţă electorală, în care am intrat cu toţii numai pen­tru alegeri, păstrându-ne fie­care in­dividualitatea, luptând fie­care supt drapelul său, neabdicând la nici una din credinţele noastre, patronii zia­rului care ne întreabă cum se va prezenta d. Panu alături cu d-nu Mârzescu, au făcut o alianţă de două ori ruşinoasă. Mai întâiu s’au dus «în­ lagărul bătrânului reacţionar pentru ca să se aleagă protegiaţi de prefecţii a­­cestuia şi al doilea, s’au dus cu fruntea plecată şi mâinile pe pept de au sărutat anteriul omului de pe alte vremuri, după ce ’şi-a fi sfărâ­mat drapelul şi ’şi-aţ­ lepădat nu­mele, s’au distrus ca partid aparte. Bătrânul neruşinat, incult şi ra­molit a devenit ilustrul şi necontes­tatul şef al lor, iar partidul ruginit a ajuns singurul partid de viitor în ţara aceasta. Ei bine, când în aşa hal ve gă­siţi, încetaţi d’a mai cere socoteală de purtarea lor, acelora cari nici o dată n’au săvârşit actele de umi­linţă cari caracterizează întreaga voastră existenţă politică. Noi nu ve vom întreba cum vă pre­zentaţi în alegeri alături cu L. C­a­­targiu, pentru că ştim cum v-aţi pre­zentat şi cu Ion Brătianu. Cu popii şi cu dascălii în culoa­rea de Verde atunci d-le Laurian, cu Brătescu şi cu Creţu acum. Fără îndoială, aţi respectat tradi­ţia, dar aţi făcut progrese. 91 bine s au gândit guvernamen­talii la această reclamă. Ei au văzut cât de ridicole au ajuns întrunirile lor parţiale unde nu perorează de­cât primarul. Orbescu acuzat odinioară de escrocherie, ajutorul său Bră­tescu, un vicios recunoscut ca ata­re de către însăşi generalul Manu în plin Senat, Bâlăşanu, etc. Dar nu voim să şicanăm pe gu­vernamentali în privinţa cauzelor cari au contribuit ca întrunirea lor de ieri să fie mai frecventată. Impor­tantul e ce s’a vorbit în această în­trunire, cu ce a fost întreţinut p­u­­blicul, de ce a fost el avertizat, ce i s’a făgăduit. Cititorii­ noştri­ vor găsi mai jos un rezumat al discursurilor rostite. Aci voim să relevem numai un punct de care s’au ferit ca de foc oratorii de ieri ; acest punct este chestiunea ingerinţelor electorale fără seamăn la cari se dedă guvernul. Dacă d-nii Manu, Lahovari, Maio­­rescu, etc., au abundat în critici la adresa liberalilor, dacă d­­or şi-au­ vărsat tot veninul asupra d-lui Ver­liesen, dacă au căutat să linguşască toate pasiunile, să tăgăduiască ce­tăţenilor marea cu sarea, să-l asi­gure de toate fericirile, au evitat însă de a pomeni măcar de orgia ce dom­neşte în serviciul ministerului de in­terne, unde se fac zilnic sute de trans­ferări, destituiri, numiri, etc., unde se hotărăsc disolvările tuturor con­siliilor comunale ai căror membrii sunt bănuiţi a nu fi tocmai favora­bili regimului conservator. Ar fi fost, în adevăr, mult mai interesant a se afla din gura mi­niştrilor cauzele pentru cari acum, in ajunul alegerilor, nenumăraţi func­ţionari, cari se găsesc de zece şi două­zeci de ani în diferite servicii publice, se văd deodată sau trans­feraţi de la un capăt la altul al ţărei, sau suspendaţi sau chiar des­tituiţi, de­cât să auzim pentru nu ştim a câtea oară istoricul neînţe­legerilor dintre vechii conservatorii şi vernescanî. Ar*­­fi foar la J. ------* . . AAi XX Ol OUOUi UC d­eGLLllLLGcl foarte interesant a afla de la d. La­hovari pentru care motiv consiliele comunelor Botoşani, Iaşi, Roman, Focşani, Buzău, Piteşti, Slatina, T. Severin, etc., au fost disolvate acum în plină perioadă electorală. In deosebi ar fi fost de­sigur foarte la locul oare­cari explicaţiuni asu­pra cauzelor pentru care consiliul comunal al Capitalei nu este di­­solvat, atunci când el se află de­­zorganizat, compromis, într’o stare de destrăbălare desgustătoare şi ne­demnă, atunci când alte consilii co­munale din ţară sunt disolvate pen­tru consideraţiuni mult mai uşoare şi mai puţin serioase. Despre aceste isprăvi ale sînge­­rosului Catargiu nu ne-au vorbit de loc oratorii de elită. Şi ce ar fi putut el spune, ce ar fi putut ei invoca pentru a încerca să justifice ignominiile ministrului de interne? Un cuvânt rostit în această pri­vinţă ar fi fost o nenorocire , căci suntem siguri că chiar asistenţa po­liţienească din sală n’ar fi putut împedica o expresie de indignare. Intre vorbele oratorilor de eri şi între faptele guvernului e deci o mare deosebire, este o linie de de­marcare bine deosebită. Acest fir roşu va duce regimul conservator la o cădere sigură. Noi i-o dorim din toată inima. Maartrea întrunire guvernamentală a­­nunnţată Capitalei prin maartrele placarde albe ce acopereau toate zidurile, s’a ţinut în fine erî în sala Băilor Eforiei. In adevăr, întrunirea din punct de ve­dere al numărului auditorului a fost cât se poate de maarte, graţie lui nea Iancu Brătescu care umpluse sala cu toţi ce­tăţenii din Dealu Spirei şi graţie d-luî Creţu, care umpluse lojile cu toţi bătăuşii şi agenţii poliţiei. Tribuna şi sala în faţa tribunei era o­­cupată de cunoscuţii guvernamentali de subt toate guvernele, de agenţii primăriei în frunte cu primarul Orbescu şi cu d. Stimescu şi în coadă cu toţi perceptorii Capitalei. Prin câte­va colţuri ereau gru­puri, grupuri de ciocoiaşi cari vorbeau nu­mai in franţuzeşte, mărturindu-şi dispre­ţul ce au de întruniri p­ulice şi mângâin­­du-se de speranţă că pe viitor n’o să se mai coboare atât de jos, căci după alegeri viaţa la guvern le va fi asigurată. * * * întrunirea se deschide de d. Triandafir care spune că d-sa a contribuit la formaţiunea actuală guvernamentală şi mulţumind ce­tăţenilor că a răspuns la a­pelul partidului conservator, dă cuvântul generalului Manu. ** * D. general Manu începe cu mare greu­tate, căci n’avea indispensabilul pahar cu apă al oratorilor de talia d-sale. Agenţii Primăriei şi al poliţiei aleargă in toate părţile şi în sfârşit masa oratorilor e aco­perită de mai multe sticle cu apă. Verva generalului se înflăcărează. Nu există d-lor, zice generalul Manu, partid liberal. Avem ca adversari o colec­tivitate augmentată, revăzută şi nu ştiu dacă e şi îmbunătăţită, prin alipirea d-lui Vernescu şi a lui Pake la vechea colecti­vitate. Colectiviştii sunt astă­zi în stare de fermen­taţiune şi până când se va alege drojdia din vin, ţineţi-ne pe noi la putere. Aci cuvântarea d-luî Manu se Întrerupe prin aclamaţiunile sălei care strigă : Ura ! Trăiască d. Alexandru Catargiu. Ura ! Tră­iască d. Creţu ! Ura ! Trăiască d. Costaforu ! D. Triandafil e nevoit să intervină fă­când educaţiunea agenţilor ca aclamaţiu­­nile să le rezerve pentru sfârşitul întru­nire­, căci se întrerupe oratorii. D. Manu se începe desvoltând programul guvernului. Apărându-şî faimosul decalog spune că conservatorii vor o administraţie mai apropiată de a fi administrată, o autonomie comunală care să nu lovească integritatea statului (1) darea fie­cărui ţăran a unui petic de pământ şi punerea lui la adapost faţa de arendaşii prea lacomi prin votarea legei tocmelilor agricole. In ches­tiunea impozitelor, d. Manu promite că se va schimba actuala lor bază şi se va căuta o repartiţie mai dreaptă a lor pentru a a­­duce mai mult folos Statului ca să nu mai fi nevoie de noul împrumuturi. In politica esternă d. Manu declară că partidul conservator e partizanul politicei de rasă latină şi pentru popoarele cari vor pacea în Orient. D. Carp fiind bolnav de influenţă, se dă cuvântul d-lui Maiorescu. Cu cunoscutul său tact, cu o voce în­ceată, ceea­ ce făcea ca să fie greu­ au­zit, d. Maiorescu răspunde oratorilor de la întrunirea liberală din sala Dacia. „Vă temeţi, zice d-sa, că viitoarele Ca­­mere nu vor fi adevărata expresiune a ţărei, de ce, când aţi fost la putere, d-lor libe­rali, şi când aţi revizuit constituţia, n’aţi luat toate garanţiele pentru a asigura li­bertatea alegerilor? „Ce, credeţi că ţara vă va crede că dacă n’aţi fost destoinici când aveaţi în frunte pe I. C. Brătianu şi C. A. Rosetti, o să fiţi mai destoinici acum, când sunteţi deca­pitaţi ? Trecând la d. Vernescu, d. Maiorescu a­­rată că activitatea acestui bărbat de stat e marcată prin silinţele ce a pus ca să bage în puşcărie pe statul major al tutu­ror partidelor politice, pentru a nu mai rămâne în ţară de­cât d-sa, cu Ghedem şi cu Ilariu I D. Maiorescu citeşte lista miniştrilor con­servatori de la 1876 cari, dacă voinţa d-lui Verneseu s’ar fi realizat, ar fi fost azi lipsiţi de drepturile politice. Cu cine te-ai fi unit insă, d-le Verneseu la 1884 dacă pe Catargiu ’l-ai fi băgat în puşcărie ? Cu cine te-ai fi unit la 1891 dacă generalul Florescu, amicul d-tale de, azi, ar fi zăcut in celula de la Văcăreşti. Citind pe urmă lista miniștrilor liberali pe cari­­ Vernescu voia al trimite în „ce-l­ula umedă de pe dealul Văcăreşti*, d-sa

Next