Lupta, septembrie 1893 (Anul 10, nr. 2091-2114)

1893-09-11 / nr. 2099

ANUL X. No. 2099 ABONAMENTE I­N TARI On an ..............................................................40 Ici Sease luni.............................................................20 „ Trei luni..............................................................10 „ Pentru învăţători pe un an....................... . 80 „ IN streinitate Un an Şease luni Trei luni Numărul 15 Bani 50 25 1.5 Redacţia s Pasagiul Român EDIŢIA AIDI­UH irtatilui Organ Democrat - Radical ANUNCIURI­­ Pe pagina IO, 30 litere, corp 71 ... 1 lefi linia „ „ IV 25 bani linia. Inserte şi reclame , „ .... 2 lei lini*. Pentru ammnciuni » se^adreea: LA -v Administraţia Ziarul! . lin număr «recfcia 30 tsanl Administraţia s P as a g i u i Român N­o. 2. MEMORIILE REGELUI Sufragiul universal Ziarul conservator Ţara a găsit, în fine, aceia ce nici măcar Timpul nu fusese în stare să găsească. Fără a bă­nui­­buna credinţă a confraţilor de la Lupta, gazeta guvernamentală so­coteşte că o putere oare­care (adică Rusia) are interes să prăpădească Ro­mânia şi că, cel mai bun mijloc de prăpădenie ar fi sufragiul universal. Deci, Rusia ne-a sugerat ideia de a propovădui sufragiul universal, şi noi ne executăm, cu toate că suntem de bună credinţă! ?! Concluzia la toate acestea este: zia­rul Ţara ar face un lucru foarte cu­­­ninte dacă ar publica în locul arti­colului de fond câte o Panoramă, căci Panoramele le brodeşte une­ori bine de tot. Urmând sfatul acesta, iubitul nostru confrate va provoca, cel mult, supărarea d-lui Nicu Filipescu şi no­tiţe fulgerătoare la adresa sa în Tim­pul şi Constituţionalul, pe când dacă va avea imprudenţa să urmeze mai departe cu articole serioase, va provoca peva şi plaf îngrozitor, va provoca i­­laritatea onor, p. t. public. In acelaş articol Ţara onorează şi pe Anglia cu observaţiile sale. Mai în­tâi ei întâlnim declaraţia că agiul în Grecia este provocat de sufragiul uni­versal, pe care grecii l-au primit ca­dou de la englezi. Şi să nu creadă ci­titorii că glumim. Gităm textual : Ori­cum ar fi însă, un dar englezesc sau un dar naţional, sufragiul universal rămâne singura cauză a nenorocirilor Greciei. Prin urmare, daţi Greciei votul res­trâns şi de­odată, ca prin farmec, a­­giul va dispare, lăzile statului se vor umple de bani, stâncele sterile se vor acoperi de grâne bogate, până chiar clironomia lui Zappa va lua drumul către Elada. Dar Englitera n’a vrut aşa ceva, En­­glitera a voit să ruineze pe Greci, să’i ţie de scurt, să’i aibă în stăpânire şi le-a dat sufragiul universal! Suntem convinşi că adorabilii noştri confraţi de la Ţara ştiu perfect tot ce cugetă şi tot ce fac englezii, ba că ştiu despre Englezi lucruri de care restul omenirei nici nu visează. O dovadă elocventă o aflăm în acelaş număr, la pag. I-a coloana IV jos de tot. Sub titlul Home rule citim: Camera a respins cu 200 voturi contra 126 amendamentul d-lui Chamberlain. După aceea s’a primit fără discuţiune o resolu­­ţiune a d-lui Gladstone, ca închiderea di­s­­cuţiunei asupra legei home­ rule să aibă loc poimâine Vineri. Iată omniştiinţa : Pe când noi ceşti­­l’alţi muritori credeam că legea de home­ rule a fost primită de Cameră încă de acum o lună şi că unii lorzi avusese timp s’o respingă, Ţara ne vesteşte că abia poimâne Vineri legea va fi votată. Şi aci iarăşi o concluzie. Concluzia este că onoratul organ conservator stă îndărăt cu toate chestiunile și, daca e atît de înapoiat asupra celor cari vin pe firul telegrafic, cât de înapoiat tre­­bue să stea cu acelea pe cari trebue să le afle în labirintul librăriei. In urma articolului de ori al cărei aflăm să sufragiul universal e mai să­nătos ca ori­când. Const. C. Bacalbașa. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Manevrele Girns, 21 Septembrie.—Suveranii, prinţii şi arhiducii s’au dus călare la 6 şi jumătate dimineaţă pentru a asista la manevre, care s’au sfîrşit la 12, după un atac strălucit al corpului al 2-lea contra celui al 3-lea. Ma­nevrele din acest an au fost închise în mod strălucit. Giins, 21 Septembrie.— Manevrele s’au sfîrşit azi la 12. Giins, 21 Septembrie.— Regele Saxei a plecat la 5. împăratul Germaniei a plecat la 5 şi 15 pentru a lua parte la vânătoare la Bellye. împăratul Franţ Josef, ducele de Connanght şi arhiducele Franţ Salvator au părăsit oraşul la 6 şi 20 şi s’au dus la Viena unde au sosit la 10 şi jumătate. Ducele de Connaught va pleca mâine la Londra. Su­verani­ ’şi-au luat rămas bun în modul cel mai cordial. Mulţimea le-a făcut ovaţiuni cu un entusiasm de nedescris. ANGLIA Politica coloniala Londra, 21 Septembrie.—Camera comu­nelor.—D. Buxton justifică politica relativă la guvernul țării Mashona, declarând că guvernul e nevoit să îngrijască ca resboiul contra lui Lobengula să nu se facă lesne, căci ar avea urmări grave pentru toată Africa meridională. Camera a adoptat pro­punerea d-lui Harcourt de a amâna mâine deliberaţiunile până la 2 Noembrie. ITALIA Afacerea băncilor de emisiune Roma, 21 Septembre. — Curtea de apel a decis trimiterea la curtea cu juraţi a ce­lor 7 persoane implicate în afacerea băncei romane, printre cari Bernardo Toulongo şi Cesare Lazzaroni. Michele Lazzaroni, Mar­tera, Pietro Sanlingo şi Alfred Paris au fost achitaţi. Procurorul general al Curţei a făcut re­curs în Casaţie contra acestei sentinţe. AMERICA Ră­sc­oalele Buenos-Ayres, 21 Septembre. — Insur­genţii au atacat Cabildo, însă au fost res­pinşi de trupele naţionale. La Tucuma, guvernul a fost răsturnat. Congresul e con­vocat în sesiune extraordinară. Buenos-Ayres, 21 Septembre.—■ Se iau precauţiuni îndoite. Mai mulţi şefi şi ofi­ţeri cari complotau au fost arestaţi şi tran­sportaţi pe bordul unei cuirasate. E inter­zis ziarelor a publica ştiri din Buenos­ Ayres. Pellegrini a plecat cu 16000 oameni la Tucumani pentru a linişti provincia. In­surgenţii ameninţă Santiago del Estero Cor­dova. Guvernul a mobilizat garda naţională. Greva minerilor Se ştie că în urma grevei minerilor din Anglia, o agitaţie marş a început printre uvrierii minerii frrancezi şi belgieni pentru a se pune şi dânşii în grevă. Acest act al uvicerimei constitue o frumoasă dovadă de spiritul de so­lidaritate de care e cuprins, mai ales când ştiut este că greva din Anglia nu prea are şanse de a se termina în favoarea greviştilor. Din telegramele primite până azi am văzut că greva e generală în Pas-de- Galais, iar în minele din Bari­nage (Belgia) principiul grevei a fost votat, dar lucrul n’a încetat încă. De astă dată aceste greve uriaşe nu ţintesc de­cât obţinerea urcărei sala­riilor şi câte­va alte îmbunătăţiri de un ordin mai secundar. Pentru a se vedea intru­cât cererile greviştilor sunt sau nu întemeiate, credem in­teresant a reproduce aci situaţia di­feritelor companii minere din Franţa, care a fi respins cererile muncitorilor. T. Compania din Lens, fundată în 1855, are azi 38 ani de existenţă. Capitalul de emisiune era de 3 milioane franci împărţiţi în 3000 de acţiuni de câte 1000 h­. Asupra acestei mie nu s’a versat de cât 300, de­oare­ce benefi­ciile realizate imediat au fost sufici­ente pentru trebuințele întreprinderei. La 31 Decembrie 1892 acțiunea era cotată 28000 franci. Compania din Courrières. — Prețul acțiune! la început, 1853, era de 350 fr.; la 31 Decembrie 1892 era cotată 44500 franci! Compania din Bruay. — Suma văr­sată pe acțiune în 1852 : 400 fr.; co­tată la 31 Decembrie 1892: 14000 fr. Noeux.—Compania fundată în 1843 cu un capital de 4 milioane împărţit în 4 mii acţiuni de câte 1000 fr. La 31 Decembrie 1892 acţiunile preţuiau 18420 fr. Lievin.—Acţiunea de 400 fr. s’a ur­cat la 11,900. Aceste câte­va cifre sunt destul de eloquente şi îndreptăţesc în de­ajuns mişcarea urm­enilor de a obţine şi dânşii o mică urcare a salariilor — foarte departe de proporţia în care s’a urcat beneficiile acţionarilor. Londra 21 Septembrie.—O întrunire a proprietarilor de mine s’a declarat gata a negocia cu minerii asupra ch­es­­tiuneî salariilor. Londra 21 Septembrie.—D. Asquit a promis să ordone o anchetă în afa­cerea Fratherstone unde soldaţii au tras focuri asupra greviştilor. El a criticat mult limbagiul unor ziare ra­dicale față cu greviştii. --­ DIN VIAŢA REGELUI CAROL 1869 6 (18­ Iunie).—Prinţul petrece toată dimineaţa în cazarma de cavalerie, unde dispune să i se prezinte diferi­tele detaşamente în manej; după ce inspectează pe urmă grajdurile, face exerciţii în faţa lui artileria cu noile tunuri ghintuite, apoi pune el însuşi întrebări în ceasul de teorie. După un dejun cu ofiţerii de arti­lerie, prinţul permite ca domnii să-l reconducă la Gotroceni în al lor char­ă banc cu şase cai. Apoi primeşte pe consulul general italian Fava şi seara prezidează un consiliu de miniştrii în care se hotă­­reşte disolvarea Senatului. Şase-spre­­zece membrii şi-a fi şi depus manda­tele, de oare ce s’a întâmplat o scenă neplăcută: domnii îşi imputau unii altora că, la mutarea senatului la aşa numita Academie, s’ar fi întâmplat neregularităţî. 7 (ig) Iunie.—Prinţul petrece dimi­neaţa pe câmpul de tir al artileriei unde se încearcă tunurile ghintuite. Tirul e foarte mediocru. Dup’amiazi prinţul examinează în biuroul lui Strousburg toate planurile; linia Bu­­cureşti-Ploieşti trebue să fie gata până în luna octombrie. Contele Keyserling a plecat la Ga­laţi, prinţul nu l-a mai văzut, aude însă că ar fi foarte supărat din cauza incidentului cu ministrul de externe. Gogălniceanu se plânge prinţului de greutăţile situaţiei, care împiedică toate, de aroganţa din ce în ce mai mare a Porţii faţă de România, aro­ganţă care crede că e opera Austriei şi Franciei; cu deosebire duşmănos pare a­ fi internunţiul austriac von Prokisch-Isten din Constantinopol. Câtă vreme era încă o chestiune bul­gară şi cea grecească se află încă in plină putere, purtarea Porţii era exce­lentă, pentru că atitudinea corectă a României era pentru dânsa o chestiune de existenţă. Acum, când aceste ame­ninţări au trecut, Poarta a luat-o pe altă coardă şi mai ales trei puncte sunt cari ating prea de aproape atât demnitatea, cât şi interesele materiale SAMBATA 11 SEPTEMBRIE 1893. ale României şi de aceea îngreunează şi situaţia internă a ministerului ac­tual, de­oare­ce i se poate imputa din partea opoziţiei lipsă de simţ naţional. Primul punct este contestarea drep­tului României de a bate monede cu efigia prinţului, care drept in tot cazul nu s’a precizat în negocierile pentru recunoaştere. Franţa însă se codeşte, din cauza acestui protest al Porţii, de a lăsa să se bată banii români în monetă­­riile ei. Strat telegrafiază că Lavalette i-a citit la protestation formelle pe care ambasadorul turcesc a ridicat-o în con­tra baterii monedelor româneşti,—dacă aşa­dar România nu va renunţa la efigia prinţului ei, monetăriile fran­ceze îi vor rămânea închise. Al doilea, Poarta nu mai voieşte să recunoască aşa numitele capitulaţiunî, după curi supuşilor români li se per­mite pe teritoriul turcesc juridicţiu­­nea lor proprie. A treia greutate se ridică asupra tragerei liniei de graniţă pe Dunăre, de la Galaţi în jos ; pe când până a­­cum linia mijlocie a patului fluviu­­viului forma graniţa între cele două state, acum Turcia pretinde a avea drept asupra fluviului întreg. O pre­tenţie imposibilă a Porţii, care ar pa­raliza ori­ce comunicaţie ! Nici un minister n’ar putea să se supună a­cestor pretenţiunî turceşti. ------------------------­ Congresul studenţilor III Şedinţa treia La orele 3 jun. se deschide şedinţa. Se dă cetire sumarului şedinţei prece­dente. Asupra sumarului se iveşte discuţiune asupra petiţiunei d-lui Vortmann. Chestiunea evree ameninţă din nou con­gresul şi cu toate interpretările de drept ale d-lui Radian, adunarea respinge din nou cererea de înscriere a d-lui Wortmann. Se votează sumariul şedinţei precedente. V.D. Preşedinte da cetire mai multor rele­­de felicitare şi anume: In numele cetăţenilor Focşăneni vă mulţumim pentru amintire, dorind progrese studenţilor uni­versitari. p. Primar, Negrutzi Mulţumesc de atenţiunea ce daţi, Craiovenii ve urează progres pe calea întreprinsă. Primar, Boldescu In numele cetăţenilor Brăilenî, cari conserv o frumoasă amintire din timpul în care v’a avut în mijlocul lor, ve doreşte pe viitor să obţineţi ace­laşi succese. Să trăiască studenţii. Primar, Sf. Economu Tiu simţitor pentru frumoasele sentimente ce în numele studenţimei universitare române exprimaţi cetăţenilor gălăţeni, în numele lor primească tine­rimea întrunită în al XIV-lea congres, mulţumiri şi salutări călduroase. Galaţii de departe consideră sacrificiele ce se face pentru şcoală şi studenţi, gă­seşte plăcere în asemenea acte şi le socoate prima sa datorie. Trăiască tinerimea universitară română speranţa şi viitorul ţarei şi românismului. Primar, V. G. Poenaru D. I. Krupenschi, donează congresului 25 exemplare din „Dacia nu piere". D. Radian cere ca delegaţii facultăţilor să fie aleşi prin vot nominal. Se face o pro­punere ca anuarul acestui congres să fie ti­părit în 1000 exemplare. D. Popescu cere ca şi al celui preced, cum şi regulam, congresului să se tipărească. Se primesc propunerile. Preşedintele dă cuvântul d-lui D. D. Ni­­colescu, stud în med, care -şi desvoltă di­­sertaţiunea despre: „Holeră“. După ce d-sa a arătat de unde vine nu­mele de holeră, a descris pe scurt diferitele epidemii de holeră ce au bântuit Europa în diferite epoce şi în special România, a tre­cut la descrierea baccilului virgulă pe care l-a presentat publicului pe nişte planşe de­semnate de d-nii Bogdanovici şi Popescu Virgil, studenţi în medicină, a tratat cele­lalte cause ale holerei şi a arătat că con­diţiile sociale joacă un rol foarte important la isbucnirea și întinderea epidemiei de ho­ leră. A descris apoi pe scurt semnele ce caracterisează holera şi cum se poate cu­noaşte că un individ atins de holeră va scăpa safi­ri. După aceste descrieri a tre­cut la mijloacele de apărare contra holerei şi a insistat asupra carantinelor basându-se pe opiniunile eminenţilor sei profesori d­ un Babeş şi Felix şi a conchis că carantinele cu toate obiecţiunile aduse lor, şi cu toate defectuosităţile în cari se execută, nu pot fi condamnate când este vorba de a se împe­­deca isbucnirea holerei. A tratat apoi despre mijloacele de apă­rare contra holerei, mijloc recomandat de d. profesor Babeş la conferinţele de la In­stitutul de Bacteriologie. D-sa termină în aplausele numerosului public care -l ascul­tase cu deosebită atenţiune. D. Preşedinte consulta adunarea dacă tre­bue­a mai continua şedinţa. D. Mayer cere a se prelungi discuţia, până ce comisia de verif, îşi va depune raportul. D-nii G. şi S. Radian sunt de părere contrarie. D. Mire. Petrescu susţine că mâine se va discuta chestiunea naţională şi conturile să le verifice viitorul comitet. Se­riveşte o discuţiunea aprinsă asupra acestei chestiuni. D. C. Ionescu este­ de opiniunea d-lui M. Petrescu şi cere a se termina astă seară toate chestiunile. Raportul comisiunei de verificare nefiind gata supt nici un motiv astă seară, d. Pre­şedinte, cu învoirea congresului, amână dis­cuţia pe a doua zi dimineaţă asupra aces­tui raport şi a altor propuneri ce se gă­­seau depuse la birou. Hotărându-se ca dis­cuţia chestiei naţionale să se facă în o altă şedinţă după amiazi. Apoi şedinţa se ridică la orele 7. Abia se şterseseră pentru câteva din min­ţile noastre icoana plăcută a tablourilor pline de farmec şi impresia frumoasă ce e­­legantul dejun oferit de d. Monteoru ne lăsase când, în aceiaşi seară după o fur­tunoasă şedinţă a congresului în care dis­­cuţiunile—din păcate—urcaseră un diapa­son obicinuit, dar puţin de dorit­, a lua parte la balul ce comuna Buzea ne dedea. E prea scurt spaţiul şi timpul de care dispunem aci pentru a face o dare de seamă aşa cum cu drept cuvînt ar trebui făcută asupra acestei serbări, care a lăsat în sudenţime o amintire dintre cele mai puternice, din acelea care nu dispar de­cât atuncea când nici nu mai poţi gîndi. Ce să spun mai înainte? Eleganţa cu care d-nele şi d-şoarele bu­­zoene ne-au făcut cinstea a ne întâmpina? Graţiele şi gingăşia lor? Plăcerea sim­ţită—probă numărul mare în care au par­ticipat—de a face cât mai splendidă o se­rată ce ştiaţi că va rămâne memorabilă ? Sunt prea multe lucruri de spus pentru a restringe în câte­va rînduri atâtea şi a­­tâtea ce te atingeau: pentru moment vom spune numai numele graţioaselor dănţui­toare şi acelor cari cu o deosebită plăcere au lucrat la deplina reuşită a acestei serbări. Dinainte însă ne cerem spuse căci vom lăsa afară — aceasta mai mult din principiu de­cât din lipsa de loc — toate acele obici­nuite epitete cum „ochi de azur sau de foc, flori îmbobocite“ sau „muguri nea­tinşi încă de cât de o rază de soare, an­­daluse sau circasiane, visuri din nopţi de vară sau de... toamnă, etc. care aci în a­­devér s’ar cuveni a atribui fie­căreia în parte, dar ne temem a nu ne avînta în vi­suri şi a uita realitatea în care acordurile unei bune musici militare şi farmecul a­­tâtor priviri te fascinam Am observat între doamne: d-na Paicu în alb, Jitianu, perfectă dănţuitoare iu rose, Major Poenaru în alb, Hristodorescu, Dr. Pop în negru, Măncescu în alb, Anghelescu, d-na căpit. Solomon, etc. Intre d-şoare care toate fără escepţie se distingeau prin o eleganţă desăvîrşită cităm în fuga condeiului pe următoarele: d-şoara Olimpia Nicolaide, într’un frumos costum rose decoltat neobosită şi graţioasă dansa­toare, d-şoarele Maria şi Elisa Popovici, în alb, d-şoara Anastasiu în rose, d-ra Paicu şi Hărjeu în alb, d-ra Sărăţeanu bruneta cea mai gentilă, d-ra Demetriade în alb, d-rele Dimitriu, Vasilescu, Georgescu, d-ra „Şapcaliu în bleu, d-ra Mărgăritescu, Canta­vara, Elena Mihăilescu şi altele ale căror nume regretăm că nu le-am putut afla. Intre d-ni, pe lângă mulţimea de stu- I

Next