Lupta, ianuarie 1925 (Anul 4, nr. 918-942)

1925-01-15 / nr. 929

6 contra opoziţiei Un articol alsenatoruiui italian dr. Bene&etto Cirmeni Roma, 12. — Intr'un articol publicat in­­„Neue Freie Pre­sse“, senatorul italian dir. Be­nedetto Cirmeni, vorbeşte des­pre lupta pe care o duce Mu­ssolini contra opoziţiei. Extragem din acest articol ur­mătoarele: „La sfârşitul discursului ţinut în Cameră în ziua de 3 ian­ua­rie, Mussolini a spus: — Când două partide stau în luptă unul contra altuia, nu rămâne decât forţa. Nici nu poate fi vorba de alt­ceva şi nici nu va fi. D-voastră domnilor aţi crezut că fascis­mul se apropie de sfârşit, fiind­că eu m am pedepsit. V-aţi înşt­­at. Dacă aşi avea eu numai a su­ta parte din energia pe care o are înrădăcinată fascismul, a temei aţi vedea ceea ce nu aţi vă­zut încă. Dar de acest lucru nici nu va fi nevoe, fiindcă gu­vernul este destul de puternic pentru a se susţine şi pentru a rupe coaliţia ce vrea să-l dă­râme. Italia vrea pace şi linişte Această linişte i-o vom da noi, cu orice preţ, chiar cu forţa In cel mult 48 de ore vă asigur că situaţia se va clarifica. Cel ce vă vorbeşte aşa nu e un sin­guratec, nu reprezintă un re­gim, ci reprezintă o sfântă iu­bire de patrie“. PAZA CAILOR FERATE In cele 48 de ore acordate de Mussolini opoziţiei, parte din miliţia fascistă a fost mobili­zată pentru a păzi drumurile de fier. S‘au luat măsuri pentru dizolvarea organizaţiunilor aşa zise dubioase, în fine s’au în­chis multe localuri în care se adunau fruntaşi politic­. Pre­fecţii au primit autorizaţia de a mobiliza parţial miliţia fas­cistă, organizaţia „Italo libera“ a fost dizolvată, iar conducăto­rii percheziţionaţi şi şicanaţi S-au făcut numeroase arestări printre membrii opoziţiei, ziare­le lor au fost fie suspendate, fie puse sub cea mai severă cen­zură. S‘au schimbat până şi orele de apariţie ale ziarelor de opo­ziţie. Remanierea cabinetului s‘a făcut, după cum declară zia­rele fasciste, după dorinţa lui Mussolini, care vrea ca fascis­mul să ia întreaga răspundere a situaţiei. COMPUNEREA PARLAMEN* * TULUI • Mai departe, senatorul italian vorbeşte despre configuraţia parlamentului, în care majori­tatea guvernamentală va fi de astărdată lipsită de unele ele­mente liberale, afară de trei foşti primi-miniştri: Giolitti, Orlando şi Salandra. Izolarea fascismului este de­plină. Mussolini a spus în Cameră că va căuta acum fie să forţeze partidele opoziţiei, fie să le ia „cu bine“, ca să nu-i stea în cale. După ce au trecut cele 48 ore, s-a văzut că a ales forţa. Acţiu­nea sa ilegală e sprijinită pe forţă. Cu forţa vrea să distrugă coaliţia, şi tot cu ea vrea să dea impresia că e deplin stăpân pe situaţie. Senatorul Crimeni sfârşeşte astfel articolul său: „Va reuşi fascismul să guver­neze întreaga ţară când are In contra sa toate partidele de o­­poziţie între care şi puternicul partid liberal care a guvernat Italia de la 1848 până în Octom­brie 1922? Aceasta e o mare întrebare“. FORMAREA UNUI BLOC AL OPOZIŢIEI Roma, 12. — Şi pe ziua de cri­starea politică a fost staţionară. Comitetul cartelului opoziţiei, a arătat, că până azi acordul in sânul lui e perfect. „Monde“ comentând des­bate­rile opoziţiei, la întrunirea care a avut loc, spune, că nici vor­bă nu poate fi de înapoerea a­cesteia în parlament. Ofensiva guvernului, contra blocului o­­poziţiei, i-a făcut pe aceştia, să priceapă mai bine ca oricând, că atitudinea lor nu trebue să se schimbe. „Gloriale d‘Italia“ spune că acest comitet, în şedinţa sa de erl nu a discutat decât proba­bilitatea unor nouă alegeri, ho­­tărînd formarea unui bloc al tu­turor partidelor de opoziţie. în­că nu s‘a hotărît, dacă acest bloc va lua sau nu parte la ale­geri. Deocamdată nu s’a luat de cât dispoziţia, ca în cazul noul­­lor alegeri, în toate circum­scripţiile electorale, să se for­meze o singură listă de contra­candidaţii guvernului. Face senzaţie un puternic a­­tac­ al leaderului fascist Farm­­­acci, contra înaltei biroucraţii de stat, pe care el, ar dori-o alt­fel, pentru ca rezultatele să fie eficace. Atentat împotriva lui Z­noview Berlin, 12.—Se anunță din Moscova, că Zino­­view era să cadă victima unui atentat. Revolverul agresorului neluând însă foc, Zinoview a scăpat cu viață. Atentatorul a fost arestat. Transportul mărfurilor din Anglia în România Greutăţi ce se vor evita Până la începerea iernei, toa­te transporturile de mărfuri, care sunt expediate din Anglia pentru România, erau îndrepta­te prin marea Baltică via Dan­­xig-Polonia-Grigore Ghica Vodă. Cum însă marea Baltică este prinsă acum în gheţuri şi tran­sporturile nu se mai pot face regulat. Overland rapid sendee, care transportă aceste mărfuri pentru România,­­ a comuni­cat Caselor de transport din ţară că va schimba până în Martie, datele de expediere, în loc de săptămânal, la două săp­tămâni odată. Expediţiunile se vor face dela Huli pentru Danzig, tranzit Po­lonia pentru România. INTARZIEIRI PE TERITORIUL POLONEZ Cum însă aceste mărfuri o­­dată ajunse pe teritoriul polo­­nez, întâmpină greutăţi, întru­cât vagoanele cu produsele en­gleze sunt detaşate dela trenu­rile accelerate, în special pe distanţa Snyatin (Polonia) până la Cernăuţi, câte 3—4 zile, iar dela Cernăuţi până la Bucureşti alte 3—4 zile, — s’au făcut in­­tervenţiuni pe lângă organele superioare dela C. F. R. Dat fiind că în majoritatea lor produsele expediate din An­glia privesc diverse industrii din ţară, s’au luat de urgenţă măsuri pentru accelerarea ace­stor transporturi. In acest scop s’a dispus ca îndată ce aceste mărfuri vor’ fi predate la graniţă de către or­ganele căilor ferate poloneze, să fie reexpediate în aceaşi zi la Cernăuţi, vagoanele intrând aci imediat în compunerea trenuri­lor accelerate pentru Bucureşti. In acest mod toate transpor­turile din Anglia vor câştiga în viitor cel puţin 7—8 zile din în­târzierile care se pierd acum pe parcursul polonez în român. Rep. e statistics a biroului internaţional al muncii Paris, 13 (Rador). — Biroul internaţional al muncii din Ge­neva a publicat o statistică, a­­­rătând că în raport cu populaţia masculină totală din diferite ţări, ■ Franţa ocupă primul loc în ce priveşte numărul mobili­zaţilor din marele război, cu un procent de 40,8 la sută faţă de Germania cu 39,6 la sută şi Austria 34,6 la sută. In raport cu populaţia masculină activă, exceptând copiii şi bătrânii in­capabili de­ a purta armele, Franţa a mobilizat 59,4 la sută. Privitor la totalul oamenilor ucişi şi dispăruţi, Franţa ocupă primul loc cu 10,6 la sută faţă de Germania cu 9,8 la sută. Anglia a avut numai 5,1 la sută, iar Statele­ Unite 0,2 la sută, adică 100 de francezi uci­şi sau dispăruţi pentru 2 ame­ricani. In ce priveşte mutilaţii de răz­boi, Franţa ocupă de asemenea primul loc cu 11,2 la sută în ra­port cu populația masculină activă față de Germania cu 7,8 la sută. Descinderea congresu­lui didactic comunist din Moscova Moscova, 12.­­ In sala teatru­lui „Mare“ s-a deschis congre­sul corpului didactic in prezen­ța a peste două mii cinci sute delegaţi Congresul a fost prezidat de comisarul Camenei care a spus că corpul didactic ar­e misiunea de a crea omul nou care să lupte pentru comunism. Deși momentan corpul didactic nu este pregătit pentru această mi­siune, el crede că în curând va păși pe drumul adevărat. ------ XXX ------­ -------XXX-------­Stiridiverss Un ziar de dimineaţă, care s'a specializat in publicarea discursurilor d-lui Duca după note stenografice, ne reproşea­ză nouă o tăinuită complezentă faţă de ministrul de externe, pentru că am redus la ce se cu­vine aşa zisa misiune a d-lui Inculeţ. Pentru că ziarul pomenit transformă chestiunea Încuieţ într'o chestiune de amor­ pro­­­priu redacţional, ţinem să pre­cizăm că, pentru ori­cine ştie cu­i, din cele scrise de noi ree­­şea destul de limpede, că au­­torul versiunilor fanteziste in jurul călătoriei d-lui Inculeţ a fost d. Inculeţ Insus. Ca atare, noi n'aveam de ce fi executorii „rafiunei de stat“ — cum atât de grav proclamă ziarul pomenit — întru desa­­vuarea unor confraţi, cari n'au făcut de cât să înregistreze cum am înregistrat şi noi, fan­teziile d-lui Inculeţ. Azi s'a început la direcţiunea C. F. R. conferinţa cu delegaţii căilor ferate iugoslave, în ve­­­derea aranjărei modalităţilor de transport a sării vândută de R. M. S. După cum am anunţat la timp, acest export s-a încheiat pe un termen de 10 ani, cu obli­gaţiunea din partea Iugoslaviei de a trimite în ţară vagoanele necesare transporturilor. Azi au fost aduşi in Capi­­­tală o nouă serie de eroi Înmor­mântaţi In Moldova. In gara de Nord s’a oficiat o slujbă religioasă, după care cu paradă militară corpurile au fost reînhuigite In cimiti­rele respective. S’a înapoiat în Capitală ii. colonel Rădulescu, şeful secţiei V-a informaţii din Marele Stat- Major, dintr’o importantă mi­siune militară la Varşovia, Pra­ga, Paris şi Londra. D. col. Rădulescu va fi pri­mit zilele acestea de d. general Mărdărescu, ministru de răz­­boiu, căruia ii va înainta un raport asupra rezultatului misi­­unei. D-sa a luat contact cu Marile state majoare ale ţările aliate, într-o chestiune ce priveşte şi acţiunea antisovietică, asupra căreia nu putem da alte amă­nunte. Ministerul de interne a fost încunoştinţat că la societăţile „Albina", „Goetz" şi la calea ferată îngustă din jud. Neamţ, 500 de lucrători au declarat grevă pentru fapul că direcţi­unile respective le-au redus sa­lariul din pricina crizei. D. general Prezan a suferit de curând la un sanatoriu din Ca­pitală o operaţie. In prezent starea sănătăţii d-lui general Prezan este bună. Ministrul de războiu şi genera­lii inspectori s’au interesate de starea bolnavului. D. professor universitar Al. Boldik­i, dela universităţile din Petrograd şi Crimeea, român o­­riginar din Chişinău, s’a refu­giat din Rusia în România, tre­când nistrul tanot. D-sa a intrat în ţară însoţit de un alt refugiat Mâine plea­că la Paris. Consiliul superior al armatei se va întruni în cursul lunii viitoare. Din telegrame primite fie ministerul de interne rezultă că la alegerea de senator de la Reşiţa a întrunit majoritatea voturilor d-l dr. Porumb, can­didatul partidului liberal. Nenorocirea din staţia tuşea. Trenul de persoane cu nr. 267, intrând ieri in staţia Lupeni, a surprins şi mutilat oribil pe fe­meia Iulia Kules. Ancheta a stabilit că victima, care suferea de inimă, având un atac şi căzând pe linie fără a fi fost observată de cineva, a fost mutilată de locomotiva tre­nului.­­ Cadavrul a fost transportat la­­ morga spitalului din Petroșani. ATEIERELE „UNIVERSUL“, SOC. ANONIMA. *--------XXX---------­ lUPT Jusiífíd |y împotriva arestărilor — Mandatele deputaţii« croaţi Iilitaaîe — Fiul lui l&adîc. eliberat Belgrad, 13. — Camera de punere sub acuzare a tribuna­lului din Zagreb s’a pronunţat asupra arestării deputaţilor din partidul lui Rădici. Hotă­­­rîrea infirmă toate mandatele afară de aceia al lui Rădici şi dispune punerea deputaţilor în libertate. In motivele ho­­­tărîrei se arată că nu există nici o dovadă de vinovăţie a celor arestaţi. Procurorul a făcut apel îm­potriva acestei deciziun. Până la judecarea apelului, care va avea loc peste câteva zile, deputaţii vor fi menţinu­ţi în stare de arest. Decizia a produs mare sen­zaţie în Belgrad. Fiul lui Rădici a fost eliberat Zagreb, 12. — Fiul lui Ră­dici, a fost din nou eliberat. De asemeni a fost el­berat dr. Km­ici, fostul ministru. A fost arestat din contră vicepreşe­dintele partidului ţărănist, Kovacici şi adus la Zagreb. După interogator, va fi inain­­tat tribunalului , Salic, sub severă pază Zagreb. — Fostul ministru de externe, Trumbici, care a pre­luat asupra sa apărarea mem­brilor partidului croat,­ a cerut ori eliberarea unui paşaport pentru străinătate. „Vecer“ relatează, d­e tribuna­lul în care se află depus Rădici de la arestarea sa, e păzit de pu­ternice patrule de jandarmi şi poliţişti. Din ziua închiderii lui Rădici, a fost schimbat d­irectorul înv Mşoarei. Dr. Korosec, şeful partidului sloven, a sosit aici după termi­narea conferinţei partidelor de opoziţie, cari au protestat con­tra arestărei politicianilor croa­ţi. Judele de instrucţie a refu­zat să-i dea învoirea pentru o întrevedere cu Rădici, de­oare­ce se spune, că acesta nu a fost încă interogat­ SE DESMINTE ÎNŢELEGERI SA CU EBREDIŞTII Budapesta. — Oficial, se a­­nunţă din partea ministerului de externe ungar, că nu e a­­devărat nici un cuvânt, din pre­tinsul tratat, încheiat intre Ră­dici şi Ungaria, relativ la pro­vincia Voivodina. Focal din Ismail A ARS O FABRICA DE FAINA 12 Ianuarie Un incendiu a distrus din temelii fabrica de făină a lui Atanasie Papazaglos, dela marginea oraşului. Incendiul s’a iscat la coltul unei magazii, a fost observat la miezul nopţii şi au fost vestiţi pompierii. Se luase în­tinse măsuri de salvare, dar s’a oprit apa. Iar când a reve­­nit apa, după o oră, era prea târziu, toată munca pompie­rilor şi­ soldaţilor a fost zadar­nică, toata fabrica a fost con­sumată de flăcări. AU ARS ŞI 10 VAGOANE DE GRÂU De la o vreme munca pom­pierilor a fost îndreptată nu­mai spre apărarea locuinţelor vecine, ca să înlăture astfel dezastrul oraşului întreg. XXX ingita­ţi înarmările Germaniei Londra. 12.­­ O parte a opi­niei publice britanice nu scapă din vedere ameninţarea ger­mană aşa cum o înfăţişează re­centele rapoarte ale comisiunii interaliate de control militar. Ziarele „Woockly Dispatch“ şi „Daily Mail“ publică un articol în privinţa aceasta din care extragem: „Germania va trebui supra­veghiată de aproape în anul a­­cesta. Ne putem găsi înainte de sfârşitul anului 1925, în faţa unei situaţii prea puţin diferi­tă de aceea care ne-a condus la criza formidabilă din 1914. Nimeni nu se poate îndoi că Germania pregăteşte în prezent un război de revanşă şi de re­presalii. Primul ei obiectiv poa­te fi Franţa şi poate chiar Po­lonia. Dar toţi foştii ei adver­sari sunt ameninţaţi şi chiar noi înşi­ne... Ceea ce ştim, însă e că Germania are cantităţi mari de arme ascunse şi con­tinuă să fabrice muniţii de război. Factorul vital al viito­rului război va fi armata aeri­ană. Şi în privinţa aceasta Germanii fac sforţări hotărîtoa­­re ca să obţină supremaţia“. Procesul căpitanului Sadou — El a fost pus in libertate — Paris, 13. — Ieri au Început la Curtea marţială din Orleans, desbaterile în procesul intentat contra căpitanului Sadoul, ofi­ţer din armata franceză, acu­zat de trădare şi dezertare la ruşi In timpul războiului. După cum se ştie, căpitanul Sadoul a revenit luna trecută în Franţa, făcând parte din suita ambasadorului rus Kras­­sin. La deschiderea şedinţei, pre­şedintele a citit sentinţa de moarte dată în contra lui Sa­doul in contumacie, la 8 Noem­­brie 1919. Doamna Sadoul, care asista la desbateri înfăşurată în lungi văluri negre, a izbucnit în plâns la citirea sentinţei. Sa­doul insă asculta foarte surâ­zător. El a făcut următoarele declaraţii: „Sunt bun comunist, dar ră­mân cetăţean francez. Poveştile răspândite despre marea revolu­ţie rusă se desminte zilnic şi legenda trădării mele va fi ea spulberată în curând. In faţa intrigilor americane şi a planu­lui Dawes, ştiu sigur, că Her­­riot, — cu care am vorbit acum 3 ani la Moscova, — a început să înţeleagă şi să-şi piardă ul­timele iluzii. Sunt mai mult ca oricând partizanul unirii dintre republica franceză şi cea so­vietică. „Un comitet, compus din Ri­­bot, Painlevé, Loucheur şi Al­bert Thomas, m’a trimes în mi­siune politică în Rusia. Când am sosit acolo, reprezentantul nostru, d. Noulens, era convins că ţarismul va fi răsturnat. E ceva fantastic, că Franţa igno­rează încă nenumăratele cereri cei-i i-au făcut de către Lenin şi Trotzki ca să dea ajutor Ru­siei spre a începe războiul în contra Germaniei. „Când Lenin a văzut că nu poate accepta condiţiile păcei de la Brestlitowsk, a cerut misi­­unei militare franceze din Pe­trograd să ia comanda armatei ruse. Noulens a refuzat şi pa­cea de la Brestlitowsk a fost semnată. Clemenceau e răspun­zător de semnarea acestei păci. „Când germanii au înaintat, Noulens a fugit şi misiunea franceză a rămas fără apărare. Eu, m’am sacrificat pentru mo­tive politice, căci am rămas în Rusia spre a proteja pe membrii acestei misiuni a căror viaţa era ameninţată“. Terminând depoziţia sa, că­pitanul Sadoul a exclamat: „Numai o revoluţie poate salva Franţa, Revoluţia sau moartea!“ După ascultarea declaraţiilor acuzatului, Curtea a amânat desbaterile, ordonând o anchetă suplimentară. Sadoul a fost pus provizoriu în libertate și a plecat la Para. SADOUL XXX e 4 III. â o-Grece;ti Atena, 13 (Rador). — Ziarele greceşti au primt in mod favo­­rabil declaraţiile d-lui Nincici privitor la relaţiile dintre Gre­cia şi Iugoslavia. Vorbind de a­­ceste declaraţii, preşedintele consiliului, d. Mihaiopolos, a epos că d-nii Nincici şi Pasici au ştiut totdeauna să aprecieze alianţa dintre Iugoslavia şi Gre­cia. Aceste aprecieri sunt o ga­ranţie de pace in Balcani. XXX Procesul unui nihilist Moscova, 12. — La Moscova se judecă procesul fostului re­voluţionar Ocladsky care a fă­cut parte în anii 1873 până la 1880 din organizaţiile teroriste luând parte la mai multe aten­tate. In anul 1879 Ocladsky a în­cercat să atenteze la viaţa ţa­rului Alexandru II. El a fost condamnat la moarte, iar pe­deapsa a fost schimbată apoi la deportare în Siberia. De atunci şi până la prăbu­şirea fostului regim, Oc­adsky a fost în slujba ohranei ţariste jucând rolul de agent provoca­tor. -------- XXX -------­ Negocierile comerciale libre Franţa şi Geriad­a Paris, 13 (Rador). — Şeful delegaţiei germane, d. Tren­delenburg, a informat pe d. Raynaldi, că delegaţia ger­mană respinge protocolul francez relativ la un modus­­vivendi comercial intre am­bele ţări. I v -------- -------­ Paris, 12 (Rador).­­ Ziarul „Matin“ semnalează că mari­le puteri neputând acorda mi­cilor state o sporire a procen­tului din plăţile germane, le oferă drept compensaţie o pă­suire pe t mp mai lung a ram­­bursării sumelor pe care ele le-au încasat mai mult. Statele mici însă au formulat rezerve faţă de această propunere. MEMBRII COMISIUNILOR Conferinţa financiară intera­liată, sub prezidenţia domnului Clementei, este astfel alcătuită . Delegaţia britanică, prezidată de d. Winston Churchill, minis­tru de finanţe, se compune din d-nii: Walter Guiness, secretar financiar al tezaurului; Otto Nie­­m­eyer, secretar permanent al te­zaurului; F. W. Lieb­ Ross, F. Philipps, P. I. Grieg, lordul Wo­­dehouse şi N­. Brittain.. Delegaţia americană, prezida­tă de d. Kellog, ambasador al Statelor­ Unite, mai cuprinde pe d-nii Myron T. Herrick, amba­sador al Statelor­ Unite la Paris şi colonelul Logan, observator american la comisiunea de repa­raţii. Delegaţia belgiană, prezida­tă de d. Theunis, ministru de fi­nanţe, este alcătuită din d-nii Gutt, delegat belgian la comi­siunea de reparaţii, Terlinden, Purste şi Frederic. Delegaţia italiană are ca pre­şedinte pe d. de Ştefani, minis­tru de finanţe şi d-nii Corsi, de­legatul italian la comisiunea re­paraţiilor, Dr. Young, Dr. Pirelli, Rossini Buti şi Pace. Preşedintele comisiunei fran­ceze e d. Clementei. Japonia nu are alt reprezen­tant decât pe vicontele Ishii, am­basador la Paris. D. Worozovsky reprezintă Po­lonia; d. Tudoros, Grecia D-nii de Fonseca şi Navarra reprezin­tă Portugalia; iar d. Usky, Ceho­slovacia. Delegaţia iugoslavă e prezi­dată de d L dr. Milan Stoiadino­­vici, ministru de finanţe şi d-nii Novakovici şi Radesaglici. Delegaţia română e prezidată de d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe, asistat de d-nii Titu­­escu, ministrul României la Londra, Antonescu, C­iuan, Anto­niu, Rădulescu şi Teianu. BENEFICIILE OCUPAŢIEI RUHR-ULUI Paris, 12 (Rador). — Ziarele anunţă că miniştri aliaţi s au pus de acord în ce priveşte i­­chiderea conturilor relative la ocuparea Ruhr-ului, pe baza proectului francez. Din venitu­rile totale se vor reduce chel­­tuelile de exploatare şi de ocu­paţia. Beneficiul net este de un mi­liard mărci aur, care va fi în­scris în contul tuturor puterilor aliate. * Londra, 12. — Coresponden­­ţii din Paris ai ziarelor lon­doneze socotesc conferinţa fi­nanciară interaliată ca şi ter­minată. Două din punctele prin­cipale propuse pentru a fi dis­cutate şi cari erau pe cât de complicate pe atât de delicate, nu mai au nevoe de a fi reluate în conferinţă şi vor fi supuse mâine în raportul experţilor spre aprobare. Acestea sunt: Repartizarea încasărilor prove­nite prin planul Dawes şi dis­­poziţiunile privitoare la veni­turle obţinute prin ocupaţiu­­nea franco-belgiană din Ruhr. REZULTATELE CONFERINŢEI COMENTATE LA LONDRA Londra. 12.— Se poate declara cu toată autoritatea că negoci­erile în curs la Paris între mi­niştrii de finanţe aliaţi şi re­prezentantul Americei, progre­sează in mod excelent Comunicatul oficial asupra lucrărei conferinţei nu se aş­teaptă decât după ce întruni­rea conferinţei principale va a­­vea loc Marţi. In vederea celor transpirate ori sunt mari spe­ranţe că se vor putea înregistra rezultate importante la facerea raportului. Sistemul de procedare prin a­­jutorul conversaţiilor particula­re s’a continuat şi eri progre­ Conferinţa din sporirea procentului dându-se destul de bine în toa­tă direcţiunea, de fapt s’a ajuns la o înţelegere asupra tuturor chestiunilor de principiu Punctele principale ale înţele­­gerei au fost transmise exper­ţilor, cărora li s’au dat sarcina de a le pune sub o formă con­cretă. Acum sunt ocupaţi cu a­­ceastă lucrare, care se speră că o vor termina mâine seară. Reprezentanţii puterilor con­ducătoare, vor propune Marţi la conferinţă, rezoluţii, etc., relativ la toate discuţiile iar delegaţii speră că vor fi acceptate. Can­­u­celarul englez al tezaurului dv Winston Churchill a atât de în­credinţat că se va ajunge la un acord general Marţea viitoare întrucât plănueşte a se înapoia la Londra Miercurea următoare.­­ Totuşi e posibil ca pentru unii­­ din experţi să fie necesar a mai rămâne la Paris având de lă­murit câteva puncte mai mici. ÎNTRUNIREA MINIŞTRILOR DE FINANŢE Paris. 13 (Rador). — Miniştrii de finanţe aliaţi s'au întrunit ieri, la ora 18. Se pare că comi­tetul pentru redactarea textului definitiv nu s’a putut pune de acord spre a-l prezenta spre a­­probare miniştrilor de finanţe. ♦ Răspunsul guvernului din Washington va pune din nou în discuţie chestia participării Ame­ricei la anuităţile planului Da­wes. CAT PRIMESTE AMERICA IN CONTUL DESPĂGUBIRILOR Paris. 13. — In urma acordu­lui stabilit la conferinţa finan­ciară, Statelor­ Unite II se vor atribui definitiv 62 milioane mărci-aur, consemnate în con­tul lor de către Belgia asupra veniturilor sale din Ruhr. Restul de 970 milioane va fi rambursat de la 1 Septembrie 1926, în 17 anuităţi, fără dobândă. Se va mai acorda Americei, din vărsămintele germane sta­bilite prin planul Dawes, 201 la sută cu titlu de reparaţii pen­tru pagubele sale materiale. Pentru prima oară de la sem­narea tratatului de pace re­pre- . , zentanţii americani vor semna EM­I un angajament interaliat având c­­ de scop fixarea şi repartizarea vărsămintelor făcute de Germa­nia in contul despăgubirilor. tooperiri arhsolugloe la Plevna Sofia, 13 (Rador). — In re­giunea Plevna s’au făcut niș­te descoperiri arheologice re­marcabile. S'a găsit, intre al­tele, o comoară compusă din 8 vase antice de aur ce cântă­­resc în total 12 kilograme. A­­ceste vase erau destinate cul­tului și cea mai mare parte din ele au ornamente orien­­tale. Obiectele au fost trimise muzeului național din Sofia și sunt examinate de specia­liști. . XXX Dificultăţile in forma­rea guvernului german Berlin, 13. — Fracţiunea cle­ricală din Deich­stag a hotărît, în adunarea extraordinară de Duminică, să nu participe la formarea cabinetului de către d-rul Luther. Pe de altă parte, Luther nu va accepta formal însărcinarea dată de preşedintele Ebert de a forma noul guvern decât dacă reuşeşte să-şi asigure o majori­tate în Reichstag. El continua tratativele cu diferite partide. Ziarul „Verwaerts“ spune că clericalii au refuzat să fie ală­turi de socialişti şi democraţi în aşa zisa coaliţie de la Wei­mar. XXX Acord comercial germano-italic Berlin, 13.­­ Un acord comer­­­cial provizoriu a fost semnat la Roma între Germania şi Italia pe­­baza clauzei naţiunei celei mai favorizate. *-— XXX------­ Washington, 13. — Senato­rul Owen a prezentat o moţi­une prin care comisia aface­rilor străine a senatului e au­­torizată să numească 7 istori­­ogrfi cari să facă cercetări în privinţa vinovăţiei Germaniei în marele război. -------. * XX------­ Chestiunea cadavrelor de la facultatea de medicină Consfătuirea de la ministerul Instrucţiunii D. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiuni publice, a convocat pe reprezentanţii „Uniunii evrei­lor români“ la o consfătuire­ pen-’ tru rezolvarea problemei cada­vrelor necesare facultăţilor de medicină. Se ştie că această chestiune a fost îndelung desbătută şi că ea a fost, multă vreme, pretextul agitaţiunilor studenţeşti. La consfătuirea de la departa­mentul instrucţiunii au luat par­te d-nii subsecretar de stat Gh. Tătărăscu, Iuliu Valaori, secre­tarul general al ministerului in­strucţiunii, Elly Bercovici, dr. Filderman,­­ profesor dr. Mina Minovici, decanul facultăţii de medicină din Bucureşti, Dănules­cu, preşedintele societăţii studen­ţilor în medicină şi studentul le­neşe. Delegaţiunea „Uniunii evreilor români“ şi-a luat angajamentul să procure studenţilor evrei ca­davrele de cari au nevoe pentru studiile medicinei. D. dr. C. Angelescu, luând act de această declaraţiune, a adus la cunoştinţa reprezentanţilor uniunii că, dacă studenţii medi­­cinişti evrei nu vor avea cada­vre la disecţii, vor fi puşi să stu­dieze pe piese anatomice prepa­rate. Reprezentanţii „Uniunii“ au luat act de hotărîrea ministeru­lui instrucţiunii. inchiderea conferinţei ruso-japoneze Londra, 13. — Depeşă din To­kio : Se dă ca iminentă închi­derea conferinţei japono-sovieti­­că. Se crede că azi va fi semnat acordul, care se prezintă în ge­nere ca o victorie a japonezilor asupra sovietelor. Chestiunile, cari prezintau cele mai mari di­ficultăţi, ca chestiunea Nikola­­evsk şi aceea privitoare la in­sula Sachalin, au fost rezolvate în favoarea Japoniei. Atitudinea împăciuitoare adoptată de dele­gaţii sovietici se crede că se da­­toreşte in mare parte atitudinii osile a E­uropei apusene faţă de Rusia sovietică. XXX Raportoruis anglo-ruse Londra, 13. — Rakovsky, re­prezentantul Rusiei la Londra, a plecat la Moscova. Acum câteva zile a avut o în­trevedere cu Chamberlain, mini­strul de externe britanic. Ziarele cred a ști că această convorbire a avut un caracter amical și sunt informate că Ra­kovsky sa dus la Moscova să, discute cu guvernul său asupra raporturilor anglo-ruse. -------XXX —— Desființarea armatei le liban­a Londra, 13. — Non­ guvem albanez a hotărât să înlocuias­că armata printrun corp poli­țienesc de 4000 de oameni. — — - X-\ ----­ GIRANT RESPONSABIL, G. CAPOIANIS i Linişte în Italia Roma, 13. — Ministrul de in- ^ terne a arătat in consiliul ad­miniştri situaţia internă, rele­vând rezultatele satisfăcătoare obţinute prin aplicarea măsuri­lor decise la 30 Decembrie. Liniştea absolută domneşte vi tară. Consiliul a adoptat proectul ■prin care toate asociaţiile sunt obligate să comunice siguranţei publice constituirea lor, statu­tele, regulamentele precum şi lista membrilor asociaţiei. XXX h Ceaţă în Europa apuseană Londra, 13. — Ceaţa, care a învăluit Londra Sâmbătă şi Duminică, a persistat şi ieri, mai puţin deasă. O ceaţă umedă a acoperit în­treaga pu­rte de nord a Fran­ţei, Anglia şi mare parte din Germania, Olanda şi Belgia. La Paris ceaţa a pricinuit trei accidente de cale ferată, unul în nord, iar alte două pe linia Orleans. Nu sunt p­­ubci* mari 12 persoane au fost ră­nite. XXX­V

Next