Luptătorul, ianuarie-februarie 1948 (nr. 89-95)

1948-01-07 / nr. 89

2 SE FACE LUMINĂ! „Cine știe carte, are patru ochi“. Așa sună una din zicalele înțelep­ciunii populare. Aceasta și ca o gravă acuzație adusă trecute­lor guvernări „istorice“ care au făcut tot ce a fost posibil ca să „știe carte“ cât mai puțini fii ai poporului muncitor, ca astfel să poată fi ți­nut în întuneric și ex­ploatat mai ușor. Și adevărul a fost în­țeles în toată semnifi­cația lui, de către mas­­sele largi productive de­­la sate și orașe, care au pornit cu hotărâre să li­chideze moștenirea grea pe care fostele regimuri au lăsat-o. Iată de ce, ca și în res­tul țării dealtfel, în re­giunea noastră au luat ființă zeci de școli de alfabetizare, cu ajutorul cărora mii de muncitori și de țărani, care până acum au orbecăit în în­tuneric — neștiind nici a iscăli — învață a ceti și a scrie. Și-au dat oamenii sea­ma, femei și bărbați, mai tineri și mai bătrâni, că nu-și vor­­ putea făuri o viață nouă, mai bună, atâta timp cât nu vor ieși la lumină. Sub conducerea forțe­lor noui, cu adevărat de­mocratice, au pășit cu hotărâre să înlăture un trecut rușinos și să se a­­dape de la isvoarele cul­turii, care atâta amar de vreme, le-au fost inter­zise. Dar acesta nu este de­cât unul din aspectele problemei. Și în alte do­menii culturale, oamenii muncii se pot mândri cu realizări de seamă.­ Aproape nu există în­treprindere industrială care să nu-și aibă o e­­chipă artistico-culturală, din mijlocul cărora s-au evidențiat multe elemen­te talentate, care până acum n’au avut posibili­tate să-și arate și să-și desvolte aptitudinile. De asemeni și la sate — în cadrul căminelor cultu­rale sau ale organizații­lor de tineret —­­în une­le părți, au luat ființă astfel de echipe. Merită a fi evidenția­te, în special formațiu­nile artistice ale sindi­catului C. F. R., sau ale U. T. M.-iștilor de la Le­­tea, Filderman, etc. Au constituit acestea și un prilej de cimentare a legăturilor dintre mun­citori și țărani, deoarece de multe ori au mers la sate, pentru a da repre­zentații. Și un loc de cin­ste, în această privință, îl ocupă echipa artistică a fabricii de postav Bu­­huși. O mențiune specială trebue acordată ansam­blului muzical al filialei locale A. R. L. U. S., care în anul care s’a scurs, a obținut frumoase rea­lizări artistice. Sub con­ducerea prof. Fazlâ, a­­cesta a dat numeroase concerte în oraș și ju­deț și a întreprins un turneu în Moldova, care s’a bucurat de un bine­meritat succes. Nici elevii școlilor se­cundare nu s’au lăsat mai prejos și în ultimul timp au pornit la treabă, dând serbări și în fața muncitorilor din fabricile Bacăului. Fără îndoială că toate aceste echipe și ansam­bluri mai au încă multe lipsuri, atât în ceea ce privește alegerea mate­rialului, cât și în execu­tarea lui. Ele însă nu trebue să constitue de­cât un imbold pentru a fi lichidate și a realiza lucruri din ce în ce mai bune. Paralel cu manifestă­rile artistice, s’au reali­zat succese și în dome­niul bibliotecilor sindi­cale, dintre care cea a C. F. R.-ului din Bacău ocupă primul loc. In ace­­laș timp — deși în mult mai mică măsură — s’au desvoltat și bibliotecile căminelor culturale de la sate. O deosebită atenție s’a dat cluburilor mun­citorești, între care cel din Bacău, care se va deschide zilele acestea va ocupa un loc de cin­ste, prin felul cum a fost organizat. Adăugând la aceasta activitatea caravanei ci­nematografice a Regio­nalei ,Ministerului Infor­mațiilor, școlile de ca­dre sindicale sau ale U. T. M.-ului și multe altele ne putem da seama că într’adevăr, și în dome­niul cultural, anul 1947 a fost bogat în realizări. Partidul Comunist Ro­mân a dat întotdeauna o atenție deosebită pro­blemelor de artă și cul­tură și a stat și de astă dată în fruntea luptei pentru luminarea masse­­lor largi populare. Numai în județul Ba­cău, de la stabilizare în­coace, au fost difuzate cărți și broșuri din edi­tura P. C. R.,de sute de mii de lei, iar școlile de cadre centrale, medii și țărănești ale Partidului nostru sunt un factor puternic de lumină și progres. Privind realizările din anul care a trecut și trăgând învățămintele lipsurilor avute, cu în­credere în viitor, mer­gem înainte, în anul care începe, spre n­o­u­ă succese, N. Constantin COLĂCEI, RUMENEI... FRAGMENT De GHEORGHE Z­AH­ARI­A In dimineața ajunului Anului Nou, lui Stan i-a fost tare rău. Lache a dat fuga, speriat, la ba­ba Calița și a adus-o în­­tr’un suflet. Dar Stan n’a mai cunoscut-o. Horcăia. I-a dat baba o fiertură de buruieni—Cruce Mare și Cinci Dește — și i-a spus lui Lache că ar tre­bui să-i mai pue un pla­sture de făină și gălbe­nuș de ou — bun de jun­­ghiu. Apoi, a plecat și ea, că o așteptau niște codănițe să le facă de ursit, cum e obiceiul în ziua de ajunul Anului Nou. După ce a plecat ba­ba, Stan părea că se mai potolise. A deschis ochii tulburi, l-a privit pe La­che tremurând la capul lui, a șoptit încet, printre horcăielile din gât: „Țui­că... Ași bea nițică“... Apoi iar a închis ochii și de atunci îi e mai rău. Băiatul nu știe încotro să apuce. Baba Calița nu le-a mai adus nimic — nici măcar o coajă de mămăligă. Foamea îi um­blă în burtă ca un guz­gan, iar în capul zbâr­lit, cu mintea lui de co­pil de 12 ani, gândește în fel și chip. Să plece undeva, la vreun om bun — cum ar fi cismarul cel gălbejit și cu patru co­pii — să ceară ceva de ale gurii ? Dar pe taică­­sau cum să-l lase, tocmai acum, când suflă mai greu, geme și tremură ca varga, iar sudoarea rece îi curge pe frunte ? Gerul de afară parcă se înăsprise și el și se strecura în odaie pe sub ușa Strâmbă, întunericul se făcea tot mai des și odată cu el, pe ulițele satului a înce­put să se ia te larmă de glasuri și tălăngi. Lache a ridicat privi­rea de deasupra bolna­vului, și-a strâns pumnii, ca să-și mai încetinească tremurul și ascultă: „S’a sculat mai an, Bădica Traian, Hăi“... „Colăcei, Rumenei, Pentru fete și flăcăi Hăi, hăi“... „A început plugul“ — gândi Lache. Frânturile versurilor a­­jungeau până la el. „Colăcei, rumenei“ — repetă el — și își aduse aminte de plugul de anul trecut. Deși mititel, plecase și el cu câțiva băetani, cu plugul: „Colăcei, rumenei“... A că­pătat acum un an și el colă­­cei — dar nu dela conu Cos­­tache — conu Costache n’a vrut să-i primească — ci dela pălmașii din sat. Nea Gheor­­ghe, cismarul cel gălbejit, le-a dat chiar și 20 de lei. Și de al­tunel, mirarea lui Lache a fo și mai mare, că de ce, adică, zicea conu Costache, că nea Gheorghe e omul dracului, când el văzuse că-i om bun ? E drept, Gheorghe cismarul se sfădea de câte ori se întâlnea cu conu Costache, iar conu Costache nu pomenea nicio­dată de el, fără să-l înjure și să-l facă om al dracului. Intr’o zi l-au ridicat jandarmii pe nea Gheorghe, după ce i-a răscolit atelierul și toată casa, tot din vorba lui conu Costa­che, că spunea mnealui că ține adunări în atelier cu oamenii și le bagă în cap câte născo­ciri. Dar după trei zile, i-au dat drumul. Care va să zică, tot om bun era nea Gheorghe. „Colăcei, rumenei“... Bolnavul suflă mai repede și răsuflarea-i Iute șu era printre dinți. Lache și-a adus aminte de dorința tatălui său și de spu­sele babei Calița. Și ca într’o fulgerare, s’a hotărît să se du­că la conul Costache, să-l roage. Acum, până nu închide poarta de urîtul plugarilor. — „Săru’mâna, coane Costa­che, am venit la matale să te rog să-mi dai un șap de țui­că și un ou pentru tătuca. N­ tare rău tătuca, zău coane Costache — și tușa Calița a spus că-i trebue un ou, să-i pue plasture. M’am gândit la alde matale, că în curtea ma­tale a muncit tătuca“... — „Ei, bată-te pustia de ciorolpină! Ou, ca ou — îi pune Calița plasture; dar țui­ca ce face cu ea, mă, i s’a fă­cut lui tatut’u de chef, în noaptea de Anul Nou ?“ Conu Costache nu era în toane rele. Era chiar vesel. Câștigase vârtos la „pocker“ și asta îl dispunea grozav, mai ales că își stropea noro­cul la fiecare „pot" rndicat de pe masă, cu câte un păhărel de coniac. — Bine, mă Lache, ți-oi da, dar mai întâi să ne joci „ți­găneasca“. PLUGUȘOR Aho! Aho! Copii și frați Câmpul adânc să-l arați Să-l grăpați, să-l semănați Rod bogat să ridicați Cu dragoste să-l munciți Pământul să-l stăpâniți. Căci pentru voi și pentru țară S’a făcut reforma agrară S’a dat pământul moșieresc Oamenilor ce-l muncesc Și-au luptat toți muncitorii Să pună la cârma țării Guvern adevărat democrat Care pământul v’a dat. Trageți brazda cât de lată Pentru țara democrată. Mânați măi! Hăi! Hăi! Mânați fraților mânați Voi țărani eliberați Căci prin munca stăruită Faceți țara fericită Faceți belșug și lumină S’o curățiți de neghină Căci mai avem printre noi Oameni mulți și mulți ciocoi Care ne-au pus gând urât Să ne pună jugu’n gât. Au fost odată moșieri Dar astăzi nu mai e ea ori Steaua de la Răsărit Un semn rău le-a prevestit D’aia ca niște mișei Târau lumea în contra ei Mânați măi 1 Hăi I Hăi 1 Voi pe câmpuri și coline Noi în fabrici și uzine, De-a valma cu toți muncim Țară nouă să clădim. Țară mândră și bogată România Democrată, Să urzim cu toți sub soare Iubire între popoare S’arătăm că voi și noi N’am vrut și nu vrem război, Ci în pace să trăim Că pentru asta muncim Că din plug și din ciocan Progresează an cu an Tot ce’nseamnă omenire Muncă’nseamnă fericire Sănătate, bogăție Traiu bun și veselie, Pacea și învățătura Și progresul și cultura Mânați măi 1 Hăi 1 Hăi 1 LUPTĂTORUL (continuare în pag. 3-a) SORCOVA Sorcova, vesela, Peste țară, Primăvară Și în casă Și la masă, Unde stați Unde umblați Voe bună Să aflați De copii, De purcei, De viței, Parte să aveți de ei. Anul ce vine In fabrici și uzine La coasă, La plug, Spor și belșug In bucurie Și veselie Să trăiți Să’mbătrâniți La ani și la mulți anii Din viata tineretului Men despre Agnitorca Vineri 26 Decembrie 1947, a avut loc la se­diul Județenei U.T.H. o conferință despre Agnita Botorca. A vorbit tov. Ciohodaru Ion, responsa­bilul secției de reconstruc­ție a județenei U. T. M­­Bacău, arătând eforturile eroice depuse de tinerii brigadieri de la Agnita Botorca în vederea ter­minării conductei la ter­menul fixat. Spunând că tineretul muncitoresc, înțelege as­tăzi să-și dea contribuția pentru refacerea țârii, tov. Ciohodaru a amintit că guvernul a promis tinere­tului un mare șantier de interes național la primă­vară, unde el să-și des­fășoare forțele sale creea­­toare. Conferința s-a încheiat cu marșul Agnita Botorca întonat de brigadierii din Bacău precum și recitarea versurilor închinate șan­tierului de la Agnita Bo­­torca. U.T.M.-UI la sate In cadrul activității U. T. M- ului la sate. Duminică 21 De­cembrie, a avut loc la Ardeoani ședința plenară a Comitetului de plasă Tescani al U. T. M-ului, unde a luat parte din partea Comitetului Județean tov. Pa­­chițeanu Gh. S’a prezentat raportul de ac­tivitate al plășii din care reese întărirea organizației, după care s’au trasat sarcinile ce stau în fața organizației U. T. A.. de către delegatul Comitetului Ju­dețean. Miül mini ..mu iiiiium muni" ii Müii mii a antrenat în Bacău toate orga­nizațiile de întreprindere, sector și plasă pentru creșterea tiraju­lui și popularizarea ziarului. La începutul campaniei, la 20 No­­embrie în județul Bacău se di­fuzau 770 ziare, dintre care nici un abonament. Febra în creșterea tirajului a întrecerii cuprins întreg tineretul, ceace a făcut ca această campanie în jud. Bacău să dea rezultate foarte bune. La sfârșitul campaniei ziarul „Tâ­nărul Muncitor“ a atins în județ tirajul de 3250 exemplare, dintre care 1500 abonamente. In Orașul Bacău de la 70 exemplare tira­jul a crescut la 1500. In cinstea ziarului „Tânărul Muncitor“ organizația județeană­­ U.T.M. a organizat, o confe­rință, campionate de ping pong, șah și serbarea dati­nilor. Ca și în toată țara, campa­nia „Luna Tânărului Muncitor“ m­i­pii de alfabetizare la Moinești Până în prezent, din­tre cele patru școli de alfabetizare din Moinești în ceia ce privește pre­zența elevilor la cursuri se evidențiază în muncă școala Apărării Patrio­tice. La această școală vin la cursuri 40 elevi, cărora pe lângă celelal­te obiecte, li se mai pre­dă o oră de educație cetățenească și altă oră de higienă, pe săptă­mână. Tot la această școală li s-au pus elevilor la dispoziție în mod abso­lut gratuit : caiete, cre­ioane, radiere, etc. CONCEPȚIA AMERICANA ASUPRA „LIBERTĂȚII PRESEI" Delegația americană la Adunarea Generală a O.N. U., trecând la „ofensiva“, a transformat ședințele u­­nor comitete ale Adunării, în adevărate ședințe de bursă, la care misiții Walls­­treetului, încheiau tranzac­ții rușinoase, cumpărând voturile, așa cum de alt­fel se face în U. S. A. la alegeri. Reprezentantul U.S.A. în comitetul Nr. 3 [pentru chestiunile culturale, uma­nitare și sociale] a recurs la combinațiile cele mai rușinoase pentru ca, cu aju­torul reprezentantului An­gliei, să împiedice adopta­rea rezoluției sovietice re­feritoare la libertatea pre­sei și a informațiunilor. Delegația sovietică a propus ca pe ordinea de zi a viitoarei conferințe internaționale pentru liber­tatea presei și informațiilor să se includă chestiuni ca lupta pentru întărirea de­­­­mocrației, împotriva rămă­­­­șițelor fasciste, împotriva ațâțătorilor la un nou răs­­boiu, pentru desvoltarea unor relații­ prietenești în­tre țări. Dar toate acestea nu sunt pe placul monopoliș­­tilor americani ai presei. Ei sunt împotriva aces­tui fel de a înțelege liber­tatea presei care ar exclude posibilitatea de a duce o propagandă pentru răsboiu, ei sunt împotriva presei cinstite și incoruptibile. In timpul celui de al doilea răsboiu mondial, presa americană înfiera controlul polițist japonez asupra „ideilor pericu­loase“. Acum reacționarii ame­ricani, au întrecut pe cei japonezi. După cum a spus Wa­llace, în U.S.A. „controlul gândurilor a atins proporții ce provoacă îngrijorări și, în momentul de față, mi­lioane de oameni se tem să-și exprime părerea, chiar în convorbiri parti­culare“. Această mărturie auto­rizată asupra despățului reacțiunii în U.S.A. explică și atitudinea ce a avut-o delegatul american față de problema libertății presei și informațiilor. După concepția ameri­cană, „libertatea presei“ înseamnă libertatea pro­pagandei ,ne­înfrânate în favoarea răsboiului, liber­tatea calomniilor și a be­neficiilor. Această „libertate“ cinică, este demascată și prețuită la justa ei valoare de căt­re popoarele iubitoare de pace. închiderea școlii de cadre a U.T.M-ului din Cemunas.­ In ziua de 7 Decem­brie, Județeană Bacău a U. T. M.-ului a deschis școala de cadre medie cu scopul de a pregăti cadrele de conducere ale U. T. M.-ului. După 2 săptămâni de cursuri în care timp lec­torii și conferențiarii au muncit zi de zi pentru ca elevii să-și însușească lec­țiile. In ziua de 23 Dec. a avut loc închiderea fe­stivă a acestei școli și premeierea elevilor care s’au evidențiat. Primul a luat cuvântul 13 V. Ardeleanu Ioan, di­rectorul școlii care a ară­tat eforturile depuse de Comitetul Județean pen­tru deschiderea și între­ținerea școlii, subliniind faptul că toți elevii și-au dat interesul pentru a-și însuși materialul predat. In încheiere tov. Arde­­leleanu a îndemnat elevii să treacă pe teren pen­tru a munci la întărirea organizației. Tovarășul Enache, se­cretarul organizației Va­lea Trotușului a P.C.R. a arătat interesul pe care îl acordă Partidul Comu­nist Român tineretului și a îndrumat tineretul să fie în primele rânduri în lupta pentru consolidarea democrației populare și construirea socialismului. A mai vorbit tov. To­­mescu respons. Secției de Educație Politică a secto­rului Valea Trotușului P. C. R., după care în nu­mele elevilor, Pădureanu Ioan a mulțumit Comite­tului Județean U.T.M. care le-a dat posibilitatea să­­și ridice nivelul politic și cultural. A urmat împărțirea premiilor elevilor care s-au evidențiat. SERBAREA DATINILOR dată de U. T. In ziua de 21 Decembrie a. c., în cadrul închiderii campaniei „Luna Tânărului Muncitor", echi­pele U. T. M.ului din făbricile orașului Bacău, au prezentat în sala Mărăști serbarea datinilor. In deschidere a luat cuvântul tov. Boacă Mihai, secretarul Ju­­dețenei U. T. M. care a arătat lupta dusă de ziarul „Tânărul Muncitor", pentru apărarea in­tereselor tineretului muncitoresc și pentru consolidarea regimului democratic de tip nou din țara noastră. Din această cauză campania „Luna Tânărului Muncitor" a dat rezultate atât de frumoase. Planul era de a avea 100.000 cetitori, iar azi la închiderea campaniei „Tânărul Muncitor“ are un tiraj de 160.000 exem­plare. A urmat serbarea datinilor, la care s’a evidențiat organizațiile Filderman și Letea—-ucenici. Coresp. C. MIHAI Comuniștii în fruntea acțiunilor de culturalizare a masselor In munca de lămurire a­­ masselor și a ridică­rii nivelului cultural, co­muniștii sunt totdeauna în frunte. Tov. Baciu Ion secre­tarul organizației P.C.R. Moinești a donat pentru școala de analfabeți de la Lunca-Moinești un număr de 10 abecedare, pentru ca elevii acesteia să aibă posibilitatea să învețe carte. Școala în U. R. S. S. Data întuneric la lumină Pentru a înțelege mai bine grandioasa desvol­­tare pe care a luat-o instrucțiunea publică în U. R. S. S. trebue să arun­căm mai întâi o privire înapoi, asupra stării de lucruri existente în a­­ceastă privință sub regi­mul țarist. In urma politicei barbare a țarismului, care închidea poporului în mod conștient accesul spre învățătură, era firesc ca procentul celor știutori de carte să fie foarte redus. Aproape 80 la sută din copiii mun­citorilor și țăranilor ră­­mâneau sub țarism în afara școlii. Regimului din Ru­sia prerevoluționară îi convenea să fie oamenii în întuneric, după cum a­­ceasta convine și acum multora dintre Capitaliști ,­ numai așa ei pot exploata mai ușor popoarele și le pot ține în supușenie deplină. Marea Revoluție So­cialistă din Octombrie a fost aceea care a deschis larg drumul spre învăță­tură copiilor de munci­tori, țărani și funcționari. Din inițiativa lui V. I. Le­nin a fost dat în ziua de 26 Decembrie 1919 un decret al guvernului so­vietic, în vederea lichi­dării analfabetismului, decret prin care toți ce­tățenii Republicilor So­vietice în vârstă de la 8—50 ani erau obligați să învețe să citească în limba rusă și în limba maternă. In interval de 20 ani, din 1920 până în 1940, în U.R.S.S. au în­­vățat să citească și să scrie 50 milioane de a­­dulți. Deosebit de repede a crescut rețeaua de școli și numărul elevilor în anii planurilor cincinale. In ultimii 10—12 ani di­naintea războiului au fost construite 60 mii școli noui, numărul lor atin­gând cifra de 200 mii. Numărul elevilor a sporit și el de cinci ori față de perioada dinaintea Revo­luției. Datorită marii griji ma­nifestate de guvernul so­vietic și Partidul Bolșevic pentru instrucția publică și a ajuns la lichidarea complectă a analfabetis­mului în Țara Sovietelor. V. LUPOLOV

Next