Luptătorul, ianuarie-februarie 1948 (nr. 89-95)
1948-01-07 / nr. 89
2 SE FACE LUMINĂ! „Cine știe carte, are patru ochi“. Așa sună una din zicalele înțelepciunii populare. Aceasta și ca o gravă acuzație adusă trecutelor guvernări „istorice“ care au făcut tot ce a fost posibil ca să „știe carte“ cât mai puțini fii ai poporului muncitor, ca astfel să poată fi ținut în întuneric și exploatat mai ușor. Și adevărul a fost înțeles în toată semnificația lui, de către massele largi productive dela sate și orașe, care au pornit cu hotărâre să lichideze moștenirea grea pe care fostele regimuri au lăsat-o. Iată de ce, ca și în restul țării dealtfel, în regiunea noastră au luat ființă zeci de școli de alfabetizare, cu ajutorul cărora mii de muncitori și de țărani, care până acum au orbecăit în întuneric — neștiind nici a iscăli — învață a ceti și a scrie. Și-au dat oamenii seama, femei și bărbați, mai tineri și mai bătrâni, că nu-și vor putea făuri o viață nouă, mai bună, atâta timp cât nu vor ieși la lumină. Sub conducerea forțelor noui, cu adevărat democratice, au pășit cu hotărâre să înlăture un trecut rușinos și să se adape de la isvoarele culturii, care atâta amar de vreme, le-au fost interzise. Dar acesta nu este decât unul din aspectele problemei. Și în alte domenii culturale, oamenii muncii se pot mândri cu realizări de seamă. Aproape nu există întreprindere industrială care să nu-și aibă o echipă artistico-culturală, din mijlocul cărora s-au evidențiat multe elemente talentate, care până acum n’au avut posibilitate să-și arate și să-și desvolte aptitudinile. De asemeni și la sate — în cadrul căminelor culturale sau ale organizațiilor de tineret —în unele părți, au luat ființă astfel de echipe. Merită a fi evidențiate, în special formațiunile artistice ale sindicatului C. F. R., sau ale U. T. M.-iștilor de la Letea, Filderman, etc. Au constituit acestea și un prilej de cimentare a legăturilor dintre muncitori și țărani, deoarece de multe ori au mers la sate, pentru a da reprezentații. Și un loc de cinste, în această privință, îl ocupă echipa artistică a fabricii de postav Buhuși. O mențiune specială trebue acordată ansamblului muzical al filialei locale A. R. L. U. S., care în anul care s’a scurs, a obținut frumoase realizări artistice. Sub conducerea prof. Fazlâ, acesta a dat numeroase concerte în oraș și județ și a întreprins un turneu în Moldova, care s’a bucurat de un binemeritat succes. Nici elevii școlilor secundare nu s’au lăsat mai prejos și în ultimul timp au pornit la treabă, dând serbări și în fața muncitorilor din fabricile Bacăului. Fără îndoială că toate aceste echipe și ansambluri mai au încă multe lipsuri, atât în ceea ce privește alegerea materialului, cât și în executarea lui. Ele însă nu trebue să constitue decât un imbold pentru a fi lichidate și a realiza lucruri din ce în ce mai bune. Paralel cu manifestările artistice, s’au realizat succese și în domeniul bibliotecilor sindicale, dintre care cea a C. F. R.-ului din Bacău ocupă primul loc. In acelaș timp — deși în mult mai mică măsură — s’au desvoltat și bibliotecile căminelor culturale de la sate. O deosebită atenție s’a dat cluburilor muncitorești, între care cel din Bacău, care se va deschide zilele acestea va ocupa un loc de cinste, prin felul cum a fost organizat. Adăugând la aceasta activitatea caravanei cinematografice a Regionalei ,Ministerului Informațiilor, școlile de cadre sindicale sau ale U. T. M.-ului și multe altele ne putem da seama că într’adevăr, și în domeniul cultural, anul 1947 a fost bogat în realizări. Partidul Comunist Român a dat întotdeauna o atenție deosebită problemelor de artă și cultură și a stat și de astă dată în fruntea luptei pentru luminarea masselor largi populare. Numai în județul Bacău, de la stabilizare încoace, au fost difuzate cărți și broșuri din editura P. C. R.,de sute de mii de lei, iar școlile de cadre centrale, medii și țărănești ale Partidului nostru sunt un factor puternic de lumină și progres. Privind realizările din anul care a trecut și trăgând învățămintele lipsurilor avute, cu încredere în viitor, mergem înainte, în anul care începe, spre nouă succese, N. Constantin COLĂCEI, RUMENEI... FRAGMENT De GHEORGHE ZAHARIA In dimineața ajunului Anului Nou, lui Stan i-a fost tare rău. Lache a dat fuga, speriat, la baba Calița și a adus-o într’un suflet. Dar Stan n’a mai cunoscut-o. Horcăia. I-a dat baba o fiertură de buruieni—Cruce Mare și Cinci Dește — și i-a spus lui Lache că ar trebui să-i mai pue un plasture de făină și gălbenuș de ou — bun de junghiu. Apoi, a plecat și ea, că o așteptau niște codănițe să le facă de ursit, cum e obiceiul în ziua de ajunul Anului Nou. După ce a plecat baba, Stan părea că se mai potolise. A deschis ochii tulburi, l-a privit pe Lache tremurând la capul lui, a șoptit încet, printre horcăielile din gât: „Țuică... Ași bea nițică“... Apoi iar a închis ochii și de atunci îi e mai rău. Băiatul nu știe încotro să apuce. Baba Calița nu le-a mai adus nimic — nici măcar o coajă de mămăligă. Foamea îi umblă în burtă ca un guzgan, iar în capul zbârlit, cu mintea lui de copil de 12 ani, gândește în fel și chip. Să plece undeva, la vreun om bun — cum ar fi cismarul cel gălbejit și cu patru copii — să ceară ceva de ale gurii ? Dar pe taicăsau cum să-l lase, tocmai acum, când suflă mai greu, geme și tremură ca varga, iar sudoarea rece îi curge pe frunte ? Gerul de afară parcă se înăsprise și el și se strecura în odaie pe sub ușa Strâmbă, întunericul se făcea tot mai des și odată cu el, pe ulițele satului a început să se ia te larmă de glasuri și tălăngi. Lache a ridicat privirea de deasupra bolnavului, și-a strâns pumnii, ca să-și mai încetinească tremurul și ascultă: „S’a sculat mai an, Bădica Traian, Hăi“... „Colăcei, Rumenei, Pentru fete și flăcăi Hăi, hăi“... „A început plugul“ — gândi Lache. Frânturile versurilor ajungeau până la el. „Colăcei, rumenei“ — repetă el — și își aduse aminte de plugul de anul trecut. Deși mititel, plecase și el cu câțiva băetani, cu plugul: „Colăcei, rumenei“... A căpătat acum un an și el colăcei — dar nu dela conu Costache — conu Costache n’a vrut să-i primească — ci dela pălmașii din sat. Nea Gheorghe, cismarul cel gălbejit, le-a dat chiar și 20 de lei. Și de altunel, mirarea lui Lache a fo și mai mare, că de ce, adică, zicea conu Costache, că nea Gheorghe e omul dracului, când el văzuse că-i om bun ? E drept, Gheorghe cismarul se sfădea de câte ori se întâlnea cu conu Costache, iar conu Costache nu pomenea niciodată de el, fără să-l înjure și să-l facă om al dracului. Intr’o zi l-au ridicat jandarmii pe nea Gheorghe, după ce i-a răscolit atelierul și toată casa, tot din vorba lui conu Costache, că spunea mnealui că ține adunări în atelier cu oamenii și le bagă în cap câte născociri. Dar după trei zile, i-au dat drumul. Care va să zică, tot om bun era nea Gheorghe. „Colăcei, rumenei“... Bolnavul suflă mai repede și răsuflarea-i Iute șu era printre dinți. Lache și-a adus aminte de dorința tatălui său și de spusele babei Calița. Și ca într’o fulgerare, s’a hotărît să se ducă la conul Costache, să-l roage. Acum, până nu închide poarta de urîtul plugarilor. — „Săru’mâna, coane Costache, am venit la matale să te rog să-mi dai un șap de țuică și un ou pentru tătuca. N tare rău tătuca, zău coane Costache — și tușa Calița a spus că-i trebue un ou, să-i pue plasture. M’am gândit la alde matale, că în curtea matale a muncit tătuca“... — „Ei, bată-te pustia de ciorolpină! Ou, ca ou — îi pune Calița plasture; dar țuica ce face cu ea, mă, i s’a făcut lui tatut’u de chef, în noaptea de Anul Nou ?“ Conu Costache nu era în toane rele. Era chiar vesel. Câștigase vârtos la „pocker“ și asta îl dispunea grozav, mai ales că își stropea norocul la fiecare „pot" rndicat de pe masă, cu câte un păhărel de coniac. — Bine, mă Lache, ți-oi da, dar mai întâi să ne joci „țigăneasca“. PLUGUȘOR Aho! Aho! Copii și frați Câmpul adânc să-l arați Să-l grăpați, să-l semănați Rod bogat să ridicați Cu dragoste să-l munciți Pământul să-l stăpâniți. Căci pentru voi și pentru țară S’a făcut reforma agrară S’a dat pământul moșieresc Oamenilor ce-l muncesc Și-au luptat toți muncitorii Să pună la cârma țării Guvern adevărat democrat Care pământul v’a dat. Trageți brazda cât de lată Pentru țara democrată. Mânați măi! Hăi! Hăi! Mânați fraților mânați Voi țărani eliberați Căci prin munca stăruită Faceți țara fericită Faceți belșug și lumină S’o curățiți de neghină Căci mai avem printre noi Oameni mulți și mulți ciocoi Care ne-au pus gând urât Să ne pună jugu’n gât. Au fost odată moșieri Dar astăzi nu mai e ea ori Steaua de la Răsărit Un semn rău le-a prevestit D’aia ca niște mișei Târau lumea în contra ei Mânați măi 1 Hăi I Hăi 1 Voi pe câmpuri și coline Noi în fabrici și uzine, De-a valma cu toți muncim Țară nouă să clădim. Țară mândră și bogată România Democrată, Să urzim cu toți sub soare Iubire între popoare S’arătăm că voi și noi N’am vrut și nu vrem război, Ci în pace să trăim Că pentru asta muncim Că din plug și din ciocan Progresează an cu an Tot ce’nseamnă omenire Muncă’nseamnă fericire Sănătate, bogăție Traiu bun și veselie, Pacea și învățătura Și progresul și cultura Mânați măi 1 Hăi 1 Hăi 1 LUPTĂTORUL (continuare în pag. 3-a) SORCOVA Sorcova, vesela, Peste țară, Primăvară Și în casă Și la masă, Unde stați Unde umblați Voe bună Să aflați De copii, De purcei, De viței, Parte să aveți de ei. Anul ce vine In fabrici și uzine La coasă, La plug, Spor și belșug In bucurie Și veselie Să trăiți Să’mbătrâniți La ani și la mulți anii Din viata tineretului Men despre Agnitorca Vineri 26 Decembrie 1947, a avut loc la sediul Județenei U.T.H. o conferință despre Agnita Botorca. A vorbit tov. Ciohodaru Ion, responsabilul secției de reconstrucție a județenei U. T. MBacău, arătând eforturile eroice depuse de tinerii brigadieri de la Agnita Botorca în vederea terminării conductei la termenul fixat. Spunând că tineretul muncitoresc, înțelege astăzi să-și dea contribuția pentru refacerea țârii, tov. Ciohodaru a amintit că guvernul a promis tineretului un mare șantier de interes național la primăvară, unde el să-și desfășoare forțele sale creeatoare. Conferința s-a încheiat cu marșul Agnita Botorca întonat de brigadierii din Bacău precum și recitarea versurilor închinate șantierului de la Agnita Botorca. U.T.M.-UI la sate In cadrul activității U. T. M- ului la sate. Duminică 21 Decembrie, a avut loc la Ardeoani ședința plenară a Comitetului de plasă Tescani al U. T. M-ului, unde a luat parte din partea Comitetului Județean tov. Pachițeanu Gh. S’a prezentat raportul de activitate al plășii din care reese întărirea organizației, după care s’au trasat sarcinile ce stau în fața organizației U. T. A.. de către delegatul Comitetului Județean. Miül mini ..mu iiiiium muni" ii Müii mii a antrenat în Bacău toate organizațiile de întreprindere, sector și plasă pentru creșterea tirajului și popularizarea ziarului. La începutul campaniei, la 20 Noembrie în județul Bacău se difuzau 770 ziare, dintre care nici un abonament. Febra în creșterea tirajului a întrecerii cuprins întreg tineretul, ceace a făcut ca această campanie în jud. Bacău să dea rezultate foarte bune. La sfârșitul campaniei ziarul „Tânărul Muncitor“ a atins în județ tirajul de 3250 exemplare, dintre care 1500 abonamente. In Orașul Bacău de la 70 exemplare tirajul a crescut la 1500. In cinstea ziarului „Tânărul Muncitor“ organizația județeană U.T.M. a organizat, o conferință, campionate de ping pong, șah și serbarea datinilor. Ca și în toată țara, campania „Luna Tânărului Muncitor“ mipii de alfabetizare la Moinești Până în prezent, dintre cele patru școli de alfabetizare din Moinești în ceia ce privește prezența elevilor la cursuri se evidențiază în muncă școala Apărării Patriotice. La această școală vin la cursuri 40 elevi, cărora pe lângă celelalte obiecte, li se mai predă o oră de educație cetățenească și altă oră de higienă, pe săptămână. Tot la această școală li s-au pus elevilor la dispoziție în mod absolut gratuit : caiete, creioane, radiere, etc. CONCEPȚIA AMERICANA ASUPRA „LIBERTĂȚII PRESEI" Delegația americană la Adunarea Generală a O.N. U., trecând la „ofensiva“, a transformat ședințele unor comitete ale Adunării, în adevărate ședințe de bursă, la care misiții Wallstreetului, încheiau tranzacții rușinoase, cumpărând voturile, așa cum de altfel se face în U. S. A. la alegeri. Reprezentantul U.S.A. în comitetul Nr. 3 [pentru chestiunile culturale, umanitare și sociale] a recurs la combinațiile cele mai rușinoase pentru ca, cu ajutorul reprezentantului Angliei, să împiedice adoptarea rezoluției sovietice referitoare la libertatea presei și a informațiunilor. Delegația sovietică a propus ca pe ordinea de zi a viitoarei conferințe internaționale pentru libertatea presei și informațiilor să se includă chestiuni ca lupta pentru întărirea democrației, împotriva rămășițelor fasciste, împotriva ațâțătorilor la un nou răsboiu, pentru desvoltarea unor relații prietenești între țări. Dar toate acestea nu sunt pe placul monopoliștilor americani ai presei. Ei sunt împotriva acestui fel de a înțelege libertatea presei care ar exclude posibilitatea de a duce o propagandă pentru răsboiu, ei sunt împotriva presei cinstite și incoruptibile. In timpul celui de al doilea răsboiu mondial, presa americană înfiera controlul polițist japonez asupra „ideilor periculoase“. Acum reacționarii americani, au întrecut pe cei japonezi. După cum a spus Wallace, în U.S.A. „controlul gândurilor a atins proporții ce provoacă îngrijorări și, în momentul de față, milioane de oameni se tem să-și exprime părerea, chiar în convorbiri particulare“. Această mărturie autorizată asupra despățului reacțiunii în U.S.A. explică și atitudinea ce a avut-o delegatul american față de problema libertății presei și informațiilor. După concepția americană, „libertatea presei“ înseamnă libertatea propagandei ,neînfrânate în favoarea răsboiului, libertatea calomniilor și a beneficiilor. Această „libertate“ cinică, este demascată și prețuită la justa ei valoare de către popoarele iubitoare de pace. închiderea școlii de cadre a U.T.M-ului din Cemunas. In ziua de 7 Decembrie, Județeană Bacău a U. T. M.-ului a deschis școala de cadre medie cu scopul de a pregăti cadrele de conducere ale U. T. M.-ului. După 2 săptămâni de cursuri în care timp lectorii și conferențiarii au muncit zi de zi pentru ca elevii să-și însușească lecțiile. In ziua de 23 Dec. a avut loc închiderea festivă a acestei școli și premeierea elevilor care s’au evidențiat. Primul a luat cuvântul 13 V. Ardeleanu Ioan, directorul școlii care a arătat eforturile depuse de Comitetul Județean pentru deschiderea și întreținerea școlii, subliniind faptul că toți elevii și-au dat interesul pentru a-și însuși materialul predat. In încheiere tov. Ardeleleanu a îndemnat elevii să treacă pe teren pentru a munci la întărirea organizației. Tovarășul Enache, secretarul organizației Valea Trotușului a P.C.R. a arătat interesul pe care îl acordă Partidul Comunist Român tineretului și a îndrumat tineretul să fie în primele rânduri în lupta pentru consolidarea democrației populare și construirea socialismului. A mai vorbit tov. Tomescu respons. Secției de Educație Politică a sectorului Valea Trotușului P. C. R., după care în numele elevilor, Pădureanu Ioan a mulțumit Comitetului Județean U.T.M. care le-a dat posibilitatea săși ridice nivelul politic și cultural. A urmat împărțirea premiilor elevilor care s-au evidențiat. SERBAREA DATINILOR dată de U. T. In ziua de 21 Decembrie a. c., în cadrul închiderii campaniei „Luna Tânărului Muncitor", echipele U. T. M.ului din făbricile orașului Bacău, au prezentat în sala Mărăști serbarea datinilor. In deschidere a luat cuvântul tov. Boacă Mihai, secretarul Județenei U. T. M. care a arătat lupta dusă de ziarul „Tânărul Muncitor", pentru apărarea intereselor tineretului muncitoresc și pentru consolidarea regimului democratic de tip nou din țara noastră. Din această cauză campania „Luna Tânărului Muncitor" a dat rezultate atât de frumoase. Planul era de a avea 100.000 cetitori, iar azi la închiderea campaniei „Tânărul Muncitor“ are un tiraj de 160.000 exemplare. A urmat serbarea datinilor, la care s’a evidențiat organizațiile Filderman și Letea—-ucenici. Coresp. C. MIHAI Comuniștii în fruntea acțiunilor de culturalizare a masselor In munca de lămurire a masselor și a ridicării nivelului cultural, comuniștii sunt totdeauna în frunte. Tov. Baciu Ion secretarul organizației P.C.R. Moinești a donat pentru școala de analfabeți de la Lunca-Moinești un număr de 10 abecedare, pentru ca elevii acesteia să aibă posibilitatea să învețe carte. Școala în U. R. S. S. Data întuneric la lumină Pentru a înțelege mai bine grandioasa desvoltare pe care a luat-o instrucțiunea publică în U. R. S. S. trebue să aruncăm mai întâi o privire înapoi, asupra stării de lucruri existente în această privință sub regimul țarist. In urma politicei barbare a țarismului, care închidea poporului în mod conștient accesul spre învățătură, era firesc ca procentul celor știutori de carte să fie foarte redus. Aproape 80 la sută din copiii muncitorilor și țăranilor rămâneau sub țarism în afara școlii. Regimului din Rusia prerevoluționară îi convenea să fie oamenii în întuneric, după cum aceasta convine și acum multora dintre Capitaliști , numai așa ei pot exploata mai ușor popoarele și le pot ține în supușenie deplină. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a fost aceea care a deschis larg drumul spre învățătură copiilor de muncitori, țărani și funcționari. Din inițiativa lui V. I. Lenin a fost dat în ziua de 26 Decembrie 1919 un decret al guvernului sovietic, în vederea lichidării analfabetismului, decret prin care toți cetățenii Republicilor Sovietice în vârstă de la 8—50 ani erau obligați să învețe să citească în limba rusă și în limba maternă. In interval de 20 ani, din 1920 până în 1940, în U.R.S.S. au învățat să citească și să scrie 50 milioane de adulți. Deosebit de repede a crescut rețeaua de școli și numărul elevilor în anii planurilor cincinale. In ultimii 10—12 ani dinaintea războiului au fost construite 60 mii școli noui, numărul lor atingând cifra de 200 mii. Numărul elevilor a sporit și el de cinci ori față de perioada dinaintea Revoluției. Datorită marii griji manifestate de guvernul sovietic și Partidul Bolșevic pentru instrucția publică și a ajuns la lichidarea complectă a analfabetismului în Țara Sovietelor. V. LUPOLOV