Luptătorul, iulie-septembrie 1948 (nr. 112-191)
1948-07-01 / nr. 112
Afrvrliiril mun tftiril poh il tfierüii U.T.M.-Isf, m Ini fiil stell (idn li Bici», Piilis-I.. ighesi și Is. Innt Una din prtocipările de fază ale tineretului este atsta a ridicării nivelul politic și ideottilarilor muncitori de la sate și orașe. Numai InunșindU’Și ideologia marxistă-leninistă, arma ce mai puternică de luptă contra tatorilor proletariatului, tineritl va putea da o contribuție cât mai mare la Opera de recens. a țării noastre și la sdrobirea definitivă a dușmanilor clești muncitoare. lip ® ridicase sal?®«, politic |1 ideologic ilesio? !»onorrofil Comani Jîșdsigan * al F. N. T. D. R. ch ap cisa ds irlnfa, la cffir ® partine?îî orgasizs donaponente F. N. T. -aic.fel, In fluid« 24 a avut Sacta Si&ta mnndtome clfsa I Bacău, plaä «ob » „Classic rodii și d? étesi“. acetsti ionstrstață re ia purficipîi pssî tina;?, ionfcreno?. Ardtten foss?, iata Comitetul Juss U. T. M. Bittăt?. * Jetiano U.T.H. Baftlaut Inițtetstra de chide 3 «Briskrige» 3eni?s3 ridicăr«« nii» politic și «nl’arel imbilo? o: g«n?zg» ht Sn ziu de 15 1948, m avat Hoa Ideria pilot ai școlii dre Ie sectoral «*•» ceri © il x7 de 15 »î«vf. deacUdiM școlii rtlcipaf tov. Arde» ro? T?mbat fa etrn. T. 1« pos>. toWt în care !■: .0* * .?■ [UNK]& * *■ [UNK]* /$9f •Ie . Ri siîos dascăli al proletarialului. A afinat ip © 1 psifrai sficil ® pridifa tov. N. TibArce ®.* DsașfBieal șl la Tf. N«a«nt i’ș deschis o șsoa-fă de crsdr* nw®l$, f ®flviní*té &n un marais de 12 timed. * Șîft Bohtișt fsndlQRoasă o «stfi»l is scoaH, I« ca e crmeasA tagslftt cravaian de 15 tkirl. Ceace »««Va « fi evadanțist fa raod de@iablt esâi f^pîgf d Is Buhași sa Ia«t ființă la același d^u 10 esrcarlatachi colectivi, is c^m pigflcipă pamss?@§f tineri teld ds ași ridica Mb! Io? po’lîis și ® u?iariS?. Ca SfnerSI membrii partid s’* factoul stadial Individual al Istoriei Plfteia Comunist (B) si u. s. P« 3l g® trece raanc« d® ' ©daîațl® ra«rx!sti« Iss rässdurlle ti» aer«firîa? m adineefle, la ®* a c ® va des* Ia cr ®firea de csdîeb»r*«p casa reprizmîft pssstra U.T.K., așa «rm $pm ® !ovgrfiat Stalin, „O adevărată gomoară. Corstp. Iao Inaia•iga* 1 d* a lavița ca I »*■* ■ dear$*> P« aradeorgâsi» Iaala 1948. ,9 Îî*eă dess S ’ 7v m fn gaciorol >1 Ștefan cil * Orința de a ridica ■ t,itoktmalii politic marilor, Comlett« Ja âSra al UfliSBK Ts;»a»viața« Mmiciiortac din PigțfoA »T *im sqbusc io ii›iwl Ilii in Uniiici i iii ® a Centenarului Revoluționar di n 1848 Ziteim »*a d ®» $hts ta toastat Ti«cr*ttfl Bshuțl o Lfgoulu! expo» z?P<« d»i««iv»t<uä da?si?0 «©veiesț^* däl« 1848, ri« expäjs» tikis«*!, euiäiurl 4m«b«, «larii «I etav<s£@ ía«fé«t« I» U.A. E R. B»h«|l. @€:H9JSesf“ țMIe föhiüra ®S® cl. 8 « me ® simbolis cuxä supla «osii* «xpleștâili de v«#*«r» și tuple sei aiBe»lftsaiu de oslail. « e^««e^@E9l !« mar« am lei«»!® de s«ulpt@v «! elevul ®! TESURU C TIH dieclara Vfile care extinse lczlurile !«l BiU eșec», Pope Șspîâ, etc. ce sa emm Povs Mird«spre Uota * * Raportul Politic Gene* pal săsutat Congresul P. M. R. R ®pottul @ 9 n pr t PfOectului ds Const!» tați« Cuvântul de închidere !« Congresul P. M. R. Raportul asupra Pro-Reîelal ds Statut «I P. M. R. Rezoluția Congresului P. M. R. Masnindsful Partidului Comunist, program «S manifestai nlsstrii rana«£ to«ești dîn îs» mm. tntreagă. Create pri- valória ® KONONOV GH. GHEORGHIU DEJ iOHGHIUDEJ PAKER iOTAR RADACEANU B.ZAHARESCU INA BRANCU IUPTATORWL !dlrept»r feitrii P.Hr öms, Vim ri 2 Iulie— Bicău Sâmbătă 3 Iulie Inspectorul doi Politie Spre deosebire de unele tunse particulare care cred că provincia „îrșghie* orice, turneele teatrelor Nationale, consistee totdeauna evenimente artistice. »Inspectorul de PolJia* de servitorul progresist John D. Priestley, este o asmîîcă ascuțiti a moravurilor și contredicțiilor societății burgheze engleze. Inspectorul de poliție Coole —scrie „Rampa“— tremură avertismentul inexorabilului în fața căruia corștiința burgheziei își leapădă până la lașitate și împotriva voinței, toate zorzoanele înșelătoare ale unei puteri pătrunsă de mucezire... însoțind prezența lui de prezența acuzatoare și covârșitoare de putere crescândă, a celeilalte clase“. Reglatov. Dinu Negreanu, a făcut ca acest spectacol să constitue o revelația mare în concepția registrell a teatrului românesc. Alte două brigăzi de tineri U.T.H.-isti baeduani pleacă spre șantierele naționale Din tutsiul nostru, eu decei pâi ?n ^rez«nf 3 brîglzt ds fina*! vsîuntsirl p ® ssnikrale Tinerii bWgsdlarl aa muicii și msspisse cu us alan dit* ks la c* seal mare, în urma osarai sa» da lămsrlra și da rldisar ® m slv»!*h! I«r ssoîffsap Id#ob g7c. El Igl dsu ss‘î‘m ds ssrslplbs măr«t«ser ® stau la fsäta tinerafiilsl mUasHor. DuaS cm %]'(vv fndaglinH cu aiastn munee lacre' dint*filor PQ fsnflsr, primii brigadieri seu intors scos ®. El »a povestit tuturor finmrilor visita și munea duifi ds» ei și ds hrig«d «rlî sesîtl din test« colturi!« firii p ® ș^atiefsl Buv*bșii—Livszsnf, Issefl îurs ® și KotArâr^a lor nsclafiî © de m ^entribu! intr'o «® tmsll«?gsm#suri 3* reîo^itruvfie firii Rosstrr. in ziua ds 28 Itmlft a plecat spre șantierul n»flon^I Btfnrbîși Nî v ® z ©a 104 «a bigadă de tineri muaslfort pentru a pune Inc# o și rim’de la temelie viații fâ(ît, mai bun și mai îmbelșugate pe care șî»o construeau toți oamenii Esuncil. In ziua dt 29 iulia 1948 pleacă o alta bigadi de tin«rl pentru a mum«lpa șsntlnrul nafisnd Salm V/s^u. Mase ® big^olarilor,entuziasmul și voința Iona» a bntrtfi da a Tnfrângs toate g^aufâfir ® a ® la •fsu b c ® b, ® un frumos eximplu Și sfimulnt pentru fof 1 finarii muncitori dar* sat* «î o-a», CINEMA „FORUM” PREZINTĂ CU ÎNCEPERE DE AZI FEMEIA DEPUTAT CU NEUITATA INTERPRETA DIN INVAȚATOAREA DIN ȘATRI VERA MAREȚCAIA C*sOil profesional al profesoriior și preoților dfta organizația BacSa a P.N.P. a aniversat zi!*!@ acestea centenarul anului revoluționir 1848. Ca acset privaj s fau cuvântat d-S prof. Stăncalesfa ca re a făcut o aprplie analiză a frământărilor care au dat ri șt*re evoluției din anul 1848, accentuând asupra Srapotasței dosebite a ptelor rasei încărcări fișate de poporul nostru pentru « ne libera ds jugal exploatator al meșteșimii feudale. ȘEDINȚA CERCURILOR PROFESIONALE Acusb câteva zile a avus foc sub președinția d ralul Alexindrescu cel da a doua ședtință a cere^rîfor profesionale ale meârgilor, ffrvaneiștilor și dentiștilor. Luând cuvântul eu a®‘#ît privrj d mi Dorajan a ficat momnntul politic la tfrn și international. A tormat apoi conferința d lui d . Crăciun^gca. SECTOARELE P.N.P. DIN BACĂU AU ȚINUT ȘEDINȚE PLENARE Conform prsnului de muncă, la carsel ?.c*?t«l săptămâni au vot foc pdints glenare In cele 5 sfidtoir sau I« Bacăirdaf. Au suțit cuvântul, vorbind despre .Senaoî reTM formele^ economi^« dsmocrafe“ următori : în «#cfn»nl Filfilsoo S*<bn— prof. MutrcovSchi, sseto* rnS Ș^sbinești—»rofesor Ogad. 9«Sf«r«I Centres» d. Marin Nicfica . In cartierul C.F.R. — D. Dinei«® il la selto?nl Lic« á an Carp. Vorbitor!! tu explicat în cuvântările for rafor«îsla etonoaîs* ta făptaiia du gavirens d?m^ eratii țării în etajba poporului mandto?, dîn a ® 53 si 1944 și până la prezent, ßablin find !m» podfiața diOlibită piatra poporul nostru « »«» flonalîză dă În dodîk! de bază. CO^ES». Știindlala P.I .P Aniversarea anonit revoluționar 184i In Fdtyr P. M. E c apărut o nouă ediția dn Istoria Partidului Comunist (b) din u. R. s. s. (Curs scor!) «« unM oss pa săptintfini. Cu ocazia inaugurării a lust divâsful Iov. Rogojnă, cât« a Arătat I. Importanța ecestei școli, presam și stranii« ce revin tinerifo? «fa.pl«retlaarea ei, eubii»find secaist&fa © ca t fter9 elevi odată însușit ® cunoștiata?e nemwit,tă fia în fabricile «mda lucioasă fărti larii m»_ Defteînd Imperialismul, Lenin La cara oferit et mps un „csp'folfera muribund". Era cepia isnudu? este expera, «Sideraft'cîele propry caps'ais'Puln! d.<irînici mai ascuțite Și totuși n’ar îi exact daca am afirma că începutul crizei generale a capitalmnulul coincide cu începutul epocei imperialiste. Criza generala a capitalismului a luat naștere in perioada primului răzbește mondial si a Revoluției Socialiste din Octomvrie. Dupa cum a arătat I. V. Stalin, trăsăturile caracteristce ste crizei generale a capitalismului sunt: subminarea echilibrului economiei capitaliste; împărțirea lumii în două sisteme—socialist și capitalist—și lupta dintre ele; clătinarea bazelor imperialismului în țările coloniale și semicoloniale; apariția unui capitalism propriu în aceste țări; utilizarea capacității de producție a întreprinderilor ț apariția unor armate per manente de șomeri, ca fenomene cronice ale vieți economice. După șocul suferit de economia capitalistă, în urma triumfului Revoluției Socialiste în U. R. S. S. a anuas o perioadă de sabilizare relativa, în timpul căreia s’a acumulat germenii miei noul crize scute, care a izbucnit în 1929. Cisrul esonomi?? 1929 — 1937 s’a deosebit fundamentel de to???» celelalte, care l- a precedat in Ide ra «astretismului. Criza dintre 1929—1933 a fost cea mai lungă și mai pustiitoare, faza de depresiune sare a armatapoi n’a adus nicăeri o înflorire și o ridicare generală a nivelului de producție, iar înviorările care s’au produs după depresiune s'bss seldat cu o nouă criză în acele țărî, care nu intraseră în circuitul economiei de război. Al doilea război* mondial, care a isbucnit în urma ascuțirii conflictului darpre blocul statelor burghezo-demografice și blocul fetelor fasciste, a coincis istoricește cu Merele Războlta de aptere a Patriei, pe care U. R. S. S. 1 a pariat împotriva agresorilor fasciști. In cursul acestui războia s'a realizat alianța militară dintre U. R. S. S. U. SA. și Anglia, in care însă—datorită diferențelor de structură socială—scopurile urmărite de U. R. S. S. erau altele decât acelea pentru care luptau U. S. A. și Anglia. Rfzboiul s’a terminat prin sdrobirea mult?.râ a fascismului pt la care U. R. S. S. a jucat un rol hotărîtor, a dus la o nouă ascuțire a contradicțiilor cipltaHUmului și la o adâncire a crizei generale a sistemului eyplîslîst. Resultate! col ta» £«ma$l @1 boltii d® ni dastae riibs!« mend!«! este cr«fter«e puterii «eo» namile ș! polittee il m IbílssifeS non!« @ Unteall Soviet!««. In cursul războiului eco» conomis socialist a trecut In chhip strălucit un examen neînchipuit de greu. In ur- E918 războiului, rolul Uniunii Sovietice în politica interenațională a crescut, ea și-a consolidat pozițiile sale poltice, iar prin realizarea celui de al patrulea plan cincinal stalinist crește forța economică a statului socialist și bunăstarea materială a populației sale Un alt rezultat important al celui de al doilea războiu mondial este formarea statelor cu regim de democrație populară care, eliberându-se de sub jugul imperialismului, pășesc, prin reforme adânci economice și politice, pe baza prieteniei cu U. R. S. S. și folosindu-se de experiența acesteia, pe drumul spre socialism. Al doilea mizbaíu mondial a ascuțit conflictul dintre muncă și capital. Clasa capitalistă este pusă într-un șir de state europene sa de exemplu , Franța, Italia, Grecia, în fața problemei imediate de a apăra sistemul economic capitalist. Scăderea catastrofală a standardului clasei nunaitoate în timpul războiului și după el, a dus la ora* dinaUzura profundă a masselor și la o creștere umană și a Influenței partidelor comuniste. Aceste partide și-au îmbogăți enorm experiența lor de luptă in perioada dintre cele două răsboaie și și-au câștigat un prestigiu incontestabil în timpul luptei dusa de popoarele robite de hitleriști, pentru libertate și independență națională. S-a modificat fundamental deasemeni poziția partidelor socialiste, al căror leader de breapta sunt tot mai izolați de masse și politicește de reddar în ochii lor, nsputând împiedeca năzuinta puternică a clasei muncitoare către unitate. Totodată al doilea războiu mondial a subminat savîd influența vaehii și partide burghize, ai căror pfi consacrați s’au slovadic în bună parte trădători de țară. Un alt rezultat al celui de al doilea războiu mondial este și adâncirea conflictului dintre țările coloniale și simi - coloniale pe deoparte și asupritorii lor imperialiști ps da altăparte , întregul sistem colonial al imperialismului a Intrat în criză. Mistic populare din ță Fciletonul nostru himduKMcriai înnii de W. Mistifici» a capitalismului ale planului Marshall, marele capital american urmărește de fapt stabilisupra im ației Statelor Unite asupra lumui întreg). In sfârșit lagărul imperianlist a fost sensibil slăbit prin desprinderea din sânul său a țarilor de democrații populari din Europă Centivilă și Răsăriteană. Expresia concretă a crizei generale a capitalismului și un rezultat de mare lasimnătate al celui de-al doilea războiu mondial este Avansarea procesului de patrefacție a capitalismului, «ars se manifestă prin inutilizarea cronică a unei părți Însemnate din capacitatea de producție a țărilor capitaliste, prin politics de export și de credit a Statelor Unite care ține în loc desvoltarea economist a unui întreg șir de state în Europa și America, prin creșterea cheltuielilor neproductive cu caracter militar mai cu slamă în USA. Toate acestea, sânt dovezi neîndoitnice ale putrefacției tot mai înaintate capitalismului și a adâncirii crizei generale a sistemului capitalist. Im urma îndrumărilor P.M.U. Orașul Tg. Ocna a devenit un vast sutler il muncii, vilmtara Sau txicutat importante lucrőri t diliuira—»Gri pentru senatat o populația!. Se simte nevoia unei Instalații de radioscopie . Mobilizată de P. M. R., populația Tg. Ocnei muncește cu râvnă la propășirea orașului Ca și în restul țării, și atei la poalele munților de »sare*, lain „Măgură* și apa cristalină a Trotușului, munca voluntară a cuprins mai și largi de cetățeni Vechiul fărg al Ocnei, freamătă. Călătorul care nu l-a mai văzut de câțiva ani, descimănd la haltă, sau în gara mare, de« seamă imediat că oamenii au azi o nouă atitudine față de bunul obștesc, se interesează îndeaproape de gospodărirea orașului lor și muieștea râvnă la înfrumusețarea și propășirea lui, îndrumată, mobilizată de organizația de clasă a Partiiului Muncitoresc Român, cu sprijinul sindicatelor și organizațiilor de massă, populația Tg. 0.nu a realizat lucrări importante. PODURI, DRUMURI, AMENAJARI DE PARCURI Etc.I Dlai?*s lucrările exsca» taft, ? eravă ai pe care unii impoHant f. 800 m, s*$ț d* acargar», 3 fântâni pofáit*!«, 9S sg*. c. alpinară pangta adâtscire © albiei prinr Hof Sărata și Galeri, îîfii’eia ce as ravăsaap! la timpu! ploiior și spuniap gioceti Iammmt& de păsisa^Sara» bîia*eu *pa?,t 32 ®. c. plft!?ä sara a fost laîr«balațâtS la Impietruirea drimial «prs »»ibojbî? Titsif. »'un curltit 30 ha Istfaa coosanal gS se. foit sanstruli kh poi da în gsb ib a Gărgan și un pod de piatră la 8Glsorba Tliesli. Des © B«ttt sunăfcatnl Ianstroassfior romaali u tasMid pa car Ha : „L b«*tătii“ și .Rt:pttbilaiî*, vârsluă dea5*m »al poetii de p§ bvl*v. Rá1 pobikil. Prin heteire ® aísgito? Incări prin mancă vo!^at«?a, h*a făcd economie primăriei ora* șn u! de 500.000 !«f. PE TĂRÂM SANITAR G ?|a pssfrp populați«!, pra^aepă !— dft aproape cu?prif$tlla da resort, Syrykisl erander el oa«u «I nostrp, r vâid purnut ® n«nt s^rijinul Grunlferului d« s#năi›l* comunei si al U. F. D. R. de însoara o via ac II v 11 a ie ; j pestru a asigura slulf ®pom!e|l«vl orașului.. ! A*íí*í, în u in« mSsuri!o luatu. epidemia da fa» bin Iifsida cest ® « fScuf revîgl!îrs ® rSs«si sl regîu1na« noastră «s*e în scăd*r», în Brezsnî na m»l «îistând durât 5 sasuri. S'* a fânat un număr de 5 700 Ineculiri csi viminuî asfstlfle parellic, for sdarfi fuâedu s ® mgsurl p«BarafeurSflf «a bazisului casei de ep £, prin co* rurffliag «psi. Deasemeni s* coutlnusi vacernerea fo«I*!o* niscutl infr« asii 1945—46 cu serul scotox’nA'dl Herlefi. Tot în cursul ssestei luni org rifol« servlalulul senilor in col«borere eu Comitatul ds sinatate a vizitat toate suburbiile ora sulul distribund righl” ecmans» «ontr ® pelegres, »«for suferinzi de «eesst boală. Dissemeer s'«a dat sfaturi in fsg^turi cu ellmsraf«r«a și «auza» care provoase pilegra. In a ® erastă @ampenit au mai fost de scopuriÎ ® 12 cizu’î nil dtî pelagră cer« eu fost su«s* smfalst trefameaistul. OdatA cu apnasia s'a flaut ș’ dacistarea cezurilor de sifilis și T.B .. ÎNFIINȚAREA unui laborator BACTEREOLOG C ȘI A UNUI DISPENSAR T. B. C. ia sbîs r^eilasiffe m află și Uîli ung asul kbnfrUi bantagiolagi« © «3rel lipii «■«§» foeste mult in acest aimp »"nu ln«Ms@bri Isară» ne coloniale In lupta lor sfind-Inspsrlățuită se ridică și împotriva dacelor ® x~ ploatatosBîQ d'n fărbta lor — agenți ai kapsîiaîlskiu!«1evîo»«n. Războiaci» «liberar« »Iroposislo? colonia?« nu întindă apros» p» asupra tuturor țărilor robite de spitalul european și american (China, India, Indonezia,Vist Nam, etc. In urma c«Inld«*al doile a război mondial, Sagira! Imperialist și antidismocratie a devenit cu mult mai slab, decât era până la războu. Câteva mari puteri tanpsitalists, foști parteneri al A x«l, au fost compleat distruse în timpul războiului, altele, Franța și Anglia au eșit fundamental zdrobite din războia și joacă astăzi un rol secundar în blocul imperialist condus de Statele Unite, case singure au eșst întărite din războiu și care urmărise acum să împartă din nou lume«, în conformitate cu noul raport de forțe care s’a stabilit în lumea capiralistă. Sub masca »ajutorului* american și a formulelor Instanstisnai ^Kaelita al Vfld rite d ® smsBPjcr © « i ®» Siteulil estet în corpul electtrff spateiute de atet, w»d» erBSBöi^ la fi © taster#! I»bisr © f*rsl, gîpffiriî* i ® r ® sM^eri, «era © f*M P ® dsp»xt|t ® d« Mt>.teiers.I Site# tați, ffted dmmm îs p«s«ria saltelei*'. Arnaid rs* ^«în» de FHR— pa^ttdu! «ves*g<5fda «a «lase! Besaslta are—a^bsetlte sealt^r# sladbCla «a ora« teat teiste t!v« du & f«filați îs I © a«sS.tsi ® vn dispvpser «ntHubare«ser, ser ® v«s fi oua ta dispaji« sufisibiiisr lip*|id ® m|jloae«, oiastie butarânda ead« înfri Jtae și tratosKilat grefuit. Tei prin grij sirsbrestter saalt*r e*siadiii«le va îa?wsta curând monstrulr»a taretețiter pmnimu psr»op«tul spitalului. Ta*rsfetdl ți metertetel« yat fi p<*sa te d!«p»z’tata M9d «retest da idtr« Mini*t?r»l Sf taitâțîi, lecturile urmând n sa p?Ss muncă valu^tsr#.am NEVOI UNEI INSTALA* TU BE RADIOSCORIE O cită prabSs^ăt«t4 ® er die seeilter, deosebit da !^»@rie?9tö este fl easarttstess ural tastelsfii de radisstepte. Țo ®»« eă presto#m că în toată țara stară ds o Iootatatio sa G.A.S. dtn Co* mânești e^sr«, «v greu f*acs f«tâ miilor de dl* gursd din regina ®, Soseit&rli ;er« eu @«vot* de f»|g tmm o radlegrefie sau radlesceml« sustebtly«d am deplasa ta ISee#u. Singura tesiflație «x!stestă se r,fie ta psaltoaildtytraintrrl dta Io* «esstet», esd © după o întrerupere de 4 © bP, la» stilita filed d«f»etă în t?ssp m început din nou să fia«4too«x», dsr bsin^țil pü*tta«tari o au peeet, aa^si serviciu est@ «x!«$!v plutea bolnavi! sos«törteiül cerisra 4!ipoaldlutsil Dfrasttel generata & Îsîhfs&rllor, fed«® to Ministern! Săs Stârli luând Io e © s«S» darețta siteoție specială din acest oreș ar trebui și dispusă cauterea acestor instalați ta spîtsler din stat, petând astfel de săirul pe lângă bolnavii saustorielul și tacgstorii din tafracigu regina«. Corssp. S, MATHIAS