Magazin Sălăjean, octombrie 2017 (Anul 22, nr. 176-197)

2017-10-09 / nr. 181

2 Luni 9 Octombrie 2017 Editorial Florin Negoiță Sălăjeni, ouăle la control! Deputatul Alde și fost parlamentar liberal, Varujan Vosganian, s-a apucat să numere ouăle românilor, cum făcea, cu ceva vreme în urmă, Adrian Năstase pe la tribuna Parlamentului. într-o postare pe Facebook, Vosganian reclamă autoconsumul românilor, fenomen care, în opinia lui, costă în fiecare an venituri bugetare de "multe miliarde de lei", pentru că "brazdele, cotețele, grădinile, stânele și atelierele din fundul curții produc produs intern brut, dar nu produc și impozite". Așadar, ouăle pe masă. Voi, țăranii ăștia, bătrânii care păgubiți țara, nenorociți bugetul, subminați economia. Măi hoților, ascultați comanda la Vosganian: alinierea, și ouăle la control! Sau... alienarea, mai bine spus, de bună voie, la comenzile alienate mintal ale celor care ne conduc... După ce a depășit cu greu trauma prin care a fost nevoit să umple microfonul tribunei Parlamentului cu lacrimi și muci, atunci când se milogea, în cel mai penibil spectacol televizat, de colegi, să îl scape de brățările cu cheiță, deputatul a revenit la gândurile care nu-i dau pace nici când doarme și, grație unei epifanii de ordin economico-financiar, a reușit să umple de spume (de albuș), prin aberațiile debitate, toți românii. "Punguța cu doi bani..." își intitulează Varujan cel Viteaz, povestea ouălor din ograda țăranului. "Fiecare ou mâncat de la găina din curte văduvește bugetul de cincizeci d­e bani! Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu­­ pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie", bate câmpii deputatul nostru. "Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarăși impozite și taxe; în schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu produce niciun ban. La fel în ce privește roșiile din brazdele de acasă, magiunul din prunii din grădină, săpunul din grăsimile adunate peste an, pulovărele tricotate din lâna oilor de la stână etc. Toate acestea, cotețele, brazdele, grădinile, stânele și atelierele din fundul curții produc produs intern brut, dar nu produc și impozite. Producția din gospodăriile populației ajunge la peste 20 la sută din PIB, fără să producă niciun leu impozit la stat. Doar ceva neglijabil, prin piețele țărănești", mai explică savant, politicianul cu cioc­"Faptul că avem o atât de puternică înclinație spre autoconsum, și nu doar în ce privește alimentele, ne costă în fiecare an venituri bugetare de multe miliarde de lei", a scris în finalul postării sale selsbaciste, perfect convins că va rămâne în istoria avicolă a țării, Vosganian. Nu mai adaug altceva, poate doar să adresez o întrebare celor care susțin pe mai departe, activitatea acestor așa-zis politicieni, demersurile lor și aceste discursuri care frizează patologicul: Oameni buni, sunteți sănătoși la cap? Ca să știm, să ne ducem mâncând pământul din țara asta, să fugim cât mai putem, pentru că ceea ce se întâmplă acolo sus, este de noaptea minții, de neimaginat... Magazin Sălăjean Deputatul UDMR, Seres Denes: “Vrem să ne păstrăm limba si cultura!” Olivian Vădan Președintele UDMR I.­ Sălaj, deputatul Seres WiKi­ Denes, s-a arătat­­ dezamăgit de faptul că parlamentarii din comisiile juridice, de l­a­ administrație publică și pentru drepturile omului au respins miercuri, cu­­ 1K majoritate de voturi, fără dezbateri pe articole, proiectul de lege privind IMM modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR. “Pentru­­ prima dată, pe marginea acestor doleanțe, s-a discutat în 1997, în Ordonanța 22 a Guvernului Ciorbea, materializată apoi în Legea 215 din 2001 de către Parlamentul de atunci, sub guvernarea Năstase. Cu trecerea timpului, am considerat că legea necesită niște amendamente pentru a readuce la normal o comunitate vizavi de o majoritate, în toate zonele țării. (...) Până la urmă, esența lucrurilor este ca toți cetățenii care trăiesc împreună, care vorbesc o altă limbă, să-și poată asigura păstrarea limbii și culturii. Desigur, asta nu aduce nicio atingere drepturilor și libertății majorității populației. Ne-am fi așteptat astfel să discutăm cu colegii din celelalte partide fiecare amendament, fiecare articol, să votăm, să vedem dacă ajungem la un consens. Noi, sincer, nu eram cramponați în anumite procente, puteam accepta și propuneri venite de la ceilalți colegi. Supărător este însă că, fără a se discuta, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale a fost respins pur și simplu", a declarat parlamentarul vineri, în cadrul unei conferințe de presă. Seres Denes a subliniat că UDMR a acționat mereu în sensul dialogului politic, pentru că problemele din acest secol nu se pot rezolva fără dialog. "Trebuie să mărturisesc că, în județul Sălaj, din acest punct de vedere, sunt foarte mulțumit. Noi cu autoritățile locale, cu partidele, printr-un dialog sincer, cu respect reciproc, am reușit o serie de realizări, atât din punct de vedere al investițiilor, cât și al culturii. Din fericire, la noi, în Sălaj, cultura, sărbătorile, obiceiurile, cumva, s-au completat reciproc între majoritatea populației și minoritate. De fapt, asta este dorința noastră, dacă se poate, să ne respectăm reciproc,­ să ne respectăm sentimentele. Pentru că, altfel, se nasc tot felul de contradicții care pot duce la alte probleme", în finalul întâlnirii cu presa, Seres Denes și-a exprimat speranța că a doua Cameră a Senatului - prin discuții și anumite înțelegeri politice cu majoritatea­­ va accepta doleanțele reprezentanților UDMR. "Unii vor crede că această lege lezează sentimentul național al majorității, ceea ce noi nu credem. Noi nu urmărim nimic ascuns. Viața a demonstrat, din fericire, că toate partidele care au avut un trend naționalist au cam dispărut. Iar cine dorește, astăzi, să urce pe această scară nu va avea un viitor foarte luminos", a încheiat liderul UDMR Sălaj. Reamintim că, miercuri, parlamentarii din comisiile juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului au respins proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR, cu majoritate de voturi, fără dezbateri pe articole, în favoarea proiectului votând numai deputații UDMR. Proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ­­teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10 la sută din numărul total al locuitorilor, și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ­­teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte. Inițiatorii au dorit, între altele, reglementarea clară și predictibilă a subiecților de drept care au obligația de a asigura folosirea limbii materne și scăderea pragului de la 20 la sută la 10 la sută al numărului persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ­­teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ exprimat prin numărul persoanelor aparținând minorităților naționale din totalul populației care să reflecte exprimarea unui număr semnificativ/substanțial de cetățeni aparținând minorității naționale din Constituția României, dar și din tratatele internaționale. Ei au mai propus stipularea dreptului de a utiliza limba maternă în unitățile teritoriale locale care îndeplinesc pragul legal și de către persoanele aparținând minorităților naționale care nu au domiciliul sau reședința în acestea. Proiectul nu s-a bucurat de susținerea niciunui grup parlamentar, nici cel al minorităților naționale, care a considerat că drepturile existente acordate de statul român sunt suficiente. UDMR a mai propus stipularea dreptului de a utiliza limba maternă în unitățile teritoriale locale care îndeplinesc pragul legal și de către persoanele aparținând minorităților naționale care nu au domiciliul sau reședința în acestea.

Next