Magazin Sălăjean, februarie 2018 (Anul 23, nr. 18-37)

2018-02-26 / nr. 35

2 Luni 26 Februarie 2018 Editorial Florin Negoiță Sinecura se hrănește cu două guri Sinecura, spune dicționarul, este o "slujbă, funcție bine retribuită, care cere muncă minimă sau nu cere n­­cio muncă". Bineînțeles, acest termen este incompatibil, în cele mai multe cazuri, cu munca la patron, fiind specifică posturilor călduțe de la stat. Prin urmare, statul oferă cu o nesimțită generozitate în continuarea vieții unor norocoși, posturi nu doar calde, comode ci și foarte bine remunerate, în timp ce mii de sălăjeni muncesc de le sar capacele pe salarii demne de țările subdezvoltate. Evident că în opinia celor care conduc destinele social-economice ale acestei țări, acest lucru este cât se poate de normal, vă amintiți, cu siguranță, declarațiile halucinante ale unei foste ministrese de tristă amintire, care ne închide gura la televizor spunând “taci și muncește pe doi lei, care-i problema?". Păi e o mare problemă, madam'. O problemă pe care dumneata și majoritatea găștii care ne duceți țara de râpă o înțelegeți, o capacități, dar pe care nu dați nici acei doi lei pe care îi invocați ca fiind o stare de absolută normalitate. Desigur, într-o țară europeană nu e nimic anormal în faptul că un cetățean, indiferent de munca pe care o desfășoară, câștigă un salariu decent, din care își poate achita fără a intra în depresie, dările către stat, factura de 150 de euro la gaze ori celelalte cheltuieli fără de care nicio familie nu se poate lipsi, însă acest lucru trebuie să se întâmple în ambele tabere, atât la stat, cu tot cu sinecurele lui, cât și la privat, acolo unde, știm bine, situația reală, dincolo de cifre, este catastrofală. Dacă îl întrebi pe cel care iese de la Bursa locurilor de muncă așa cum a intrat, îți va spune clar: să muncească patronul și cu nevastă-sa, pe 1.500 de lei. Să se cocoșeze ei și să îl lase pe el în pace, e mai bun șomajul, e sigur, chiar dacă sunt bani puțini. Discrepanțele de-a dreptul alarmante între salariile celor de la stat și ale celor care își rup spatele la privat sunt cea mai bună dovadă a faptului că avem o piață a muncii profund anormală, practice, pe cale de dispariție. Nu este firesc să vii cu măriri salariale megalitice în instituțiile bugetare, în timp ce tu, statul, îi lași pe ceilalți să moară literalmente de foame și să asiști pasiv la uciderea forței de muncă adevărate, cea care ține de fapt în cârcă economia unui județ. Patronii sălăjeni sunt disperați și nu știu ce să mai facă, de vreme ce deja nici salarii cât de cât bunicele, de 2.500 chiar 3.000 de lei, nu mai atrag pe nimeni. De vreme ce o multinațională pune la bătaie nu mai puțin de 300 de locuri de muncă în județul nostru, iar la ultima bursă a locurilor de muncă, dintr-un total de 500 de locuri se angajează doar 90 de persoane, atunci avem o problemă pentru care sunt răspunzători nu doar cei de la București, ci fiecare sălăjean cu funcție de răspundere, fiecare parlamentar, orice ales care poate face, prin forța cu care a fost investit prin votul nostru, ca lucrurile să se schimbe. Cu ce e mai breaz un bugetar astfel încât, pe lângă un salariu mediu de 4.000 de lei în mână, să primească și o vacanță pe litoral, gratuit, an de an, de la stat? Desigur, și bugetarii muncesc, cea mai mare parte dintre ei, însă dacă ajungem din nou de unde am plecat, la eternele sinecure, atunci lucrurile devin un motiv serios de îngrijorare. Pentru un pumn de voturi, promisiunile curgeau cu apa în Valea Zalăului. Au realizat ulterior că toate măsurile de creșteri salariale nebunești de-a dreptul, s-au dovedit a fi măsuri nesustenabile, aberante. Este o realitate faptul că piața muncii din județ este în colaps, nu mai e un secret pentru nimeni faptul că, în afară de cei care muncesc la stat, cei care trag la șaibă la patron pleacă unde văd cu ochii sau rămân, în continuare, până când apare o ofertă salvatoare, să muncească mult pe bani foarte puțini, în construcții nu mai vrea să muncească nimeni, în instalații, în producția de toate felurile, nici măcar în comerț, acolo unde munca este ceva mai puțin istovitoare. Bulevardul e plin de afișe de angajare pe posturi de lucrător comercial, pariser, brutar, îngrijitor,tapițer, fierar­­betonist, cărăuș de bolovani și o multitudine de alte jaburi. Pe aceste afișe se așterne doar praful sau apa de ploaie. Ce e de făcut? încotro ne îndreptăm, ca economie, ca nivel de trai, ca speranță, până la urmă? în loc să depună coroane de flori o dată la două zile pe la statui sau să ne vorbească despre tâmpenii care stârnesc râsul, cum ar fi Zona metropolitană sau alte aberații, cei care conduc destinele acestui județ ar trebui să ia taurul de coarne și să facă în așa fel încât să reușească să schimbe ceva. De la propuneri legislative, până la măsuri mici, pas cu pas, luate către cele mari, prin care să-i ajute și pe patroni, dar și pe cei care muncesc la privat, deopotrivă. Cu toate acestea, prin instituțiile pline de nepoți și sinecure se aud râsete, e cald, și miroase a cafea. Magazin Sălăjean A începe programul "Prima Casă 2018 Olivian Vădan Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) anunță lansarea Programului Prima Casa 2018, ca urmare a primirii, din partea Ministerului Finanțelor Publice, a acordului de distribuire pentru plafonul de 2 miliarde lei, se arată într­­un comunicat al instituției. "In premieră, în acest an alocarea plafonului total între finanțatorii participanți în Programul Prima Casă a fost realizată cu aplicarea criteriilor și procedurii de evaluare a activității desfășurate de finanțatori în anul 2017, în funcție de ponderea garanțiilor acordate de fiecare finanțator în totalul garanțiilor acordate în cadrul programului în anul precedent. Se asigură astfel implementarea unui criteriu calitativ, de optimizare a procesului de accesare a programului de către beneficiari", se arată în comunicat. Programul Prima Casă 2018 va fi derulat prin intermediul a 15 bănci finanțatoare : Bancpost, Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank România, Garanți Bank, ING Bank, Leumi Bank România, Marfin Bank, OTP Bank România, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Româneasca, Banca Transilvania, Unicredit Bank. Noua strategie de alocare a plafoanelor se aliniază cu reducerea graduală a intervenției statului în procesul de creditare ipotecară prin garantare, anunțată prin Strategia Programului Prima Casă 2017-2020, în contextul dezvoltării pieței creditului ipotecar și a creșterii accesului populației la produsele standard ale băncilor. "De-a lungul celor zece ani de derulare, Programul Prima Casă a fost adaptat gradual la tendințele pieței și la nevoile consumatorilor, dovedindu-se astfel unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale. Dintr-o perspectiva socială, Programul Prima Casă a extins accesul la creditul ipotecar către segmentul persoanelor tinere, cu vârste până în 35 de ani, cu efect direct în crearea unei premize de stabilitate pentru tânăra generație. Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor, FNGCIMM a demarat în cursul anului trecut implementarea unor proiecte destinate simplificării procesului de analiză și facilitării accesului la informații direct din site-ul instituției", susține sursa citată. Plafonul total al garanțiilor ce pot fi emise în anul 2018, potrivit art.1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările și completările ulterioare, este în cuantum de 2 miliarde lei și a fost aprobat în data de 15.01.2018 prin Hotărârea de Guvern nr.2/2018. Perioada de valabilitate a pașapoartelor simple electronice va fi extinsă de la 5 la 10 ani Florin Negoiță Valabilitatea pașapoartelor simple electronice va fi extinsă la 10 ani, față de 5 ani, cât este în prezent, pentru persoanele care au împlinit 25 de ani. Anunțul a fost făcut joi, în ședința de Guvern, de către premierul Viorica Dăncilă. Ea a precizat că pentru persoanele cu vârste cuprinse între 12 și 25 de ani, valabilitatea va rămâne de 5 ani, iar pentru cei sub 12 ani, de trei ani. Primul ministru Viorica Dăncilă a spus că va fi modificat și cadrul normativ care reglementează eliberarea pașaportului simplu temporar în anumite situații de urgență. "Vom modifica, de asemenea, cadrul normativ care reglementează eliberarea pașaportului simplu temporar care va putea fi emis în anumite situații de urgență, determinate de mai multe motive: sănătate, familiare sau profesionale, în care titularul nu dispune de timpul necesar pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic. Pentru situațiile în care se solicită eliberarea unui pașaport simplu temporar în scopul deplasării minorului în străinătate pentru studii sau concursuri oficiale organizate de instituții străine este eliminată obligația ca documentele doveditoare să fie avizate de unitatea administrativă română. Persoanele care din orice motive nu doresc eliberarea unui pașaport simplu electronic pot solicita un pașaport simplu temporar care îi va fi însă eliberat în intervalul în care se emite pașaportul simplu electronic". Noile prevederi legislative au în vedere, în primul rând, eliminarea cozilor uriașe de la serviciile de pașapoarte, mai ales pe timpul verii, atunci când atât cetățenii cât și funcționarii de la ghișee simt puși în situații stresante din cauza afluxului foarte mare de cereri.

Next