Magazin, ianuarie-iunie 2013 (Anul 56, nr. 1-26)

2013-02-14 / nr. 7

SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ■ Scaunul pe care stai sa nu Ge niciodată mai mult decât teancul de cărți pe care le -ai citit Honoré de Balzac ■ Sărăcia e ca un leu: dacă nu te aperi, te mănâncă. Francis Bacon Despre Nefertiti, frumoasa regină egipteană, se spune că era cea mai frumoasă și elegantă femeie a Antichității, iar despre bustul ei pictat, părerile contemporane nu diferă, chiar dacă azi putem da câteva nume de frumuseți certe; în schimb, cine a fost exact dacă îi aparține ei celebrul bust părerile sunt împărțite. Tânăra Doamnă Pentru început vom reproduce nu pă­rerile unor cercetători de-a lungul timpului referitoare la Nefertiti, ci o recentă opinie a reputatului egiptolog Zahi Hawass, șeful Consiliului Superior egiptean pentru Anti­chități. De curând s-a constatat că analizele ADN ale celebrei mumii a faraonului Tutan­kamon, care au identificat cauzele morții tâ­nărului rege la doar 19 ani, oferă noi date despre acesta, date care ar infirma faptul că regina Nefertiti i-ar fi fost mamă, cum se credea până acum. Cel puțin asta este ce a afirmat arheologul egiptean. Zahi Hawass a prezentat pre­sei rezultatele analizelor gene­tice realizate asupra mumiei tânărului faraon mort în urmă cu peste 3.000 de ani, dar și ale altor mumii din familia regală. Aceste analize au fost realizate în Egipt, iar rezultatele sunt confirmate de oameni de știință germani, conform declarației lui Ha­wass, și prezentate pe larg în ultimul număr al revistei americane Journal of the Ameri­can Medical Association (JAMA). Pentru cine crede că este vorba doar de supoziții, să amintim că analizele amănun­­țite au fost făcute pe o mumie a tatălui tâ­nărului faraon, descoperită și ea în Valea Regilor, și despre care majoritatea egipto­logilor este de acord că a aparținut farao­nului Amenhotep al IV-lea (Akhenaton). Dacă lucrurile sunt nedisputabile sub acest aspect, în privința mamei lui Tutankamon, părerile sunt împărțite. Cel care vine să răstoarne opiniile curente este tot Zahi Ha­wass. Acesta consideră că mama lui Tutan­kamon nu a fost regina Nefertiti, soția lui Akhenaton, cea mai fru­moasă și elegantă fe­meie a lumii antice. Ha­wass este convins că o mumie neidentificată este corpul mamei lui Tutankamon, mumie cu­noscută după numele de clasificare KV35YL și su­pranumită simplu Young Lady (Tânăra doamnă). „Nu-i cunoaștem nume­le, însă cel mai impor­tant lucru este că aceas­tă femeie era fiica lui­­ Amenhotep al lll-lea și a reginei Tiyi, bunica lui Tutankamon. Este posi­bil ca această femeie să nu fie Nefertiti”, a precizat egiptologul Zahi Hawass. Un sculptor genial și anonim Știm că Nefertiti, mamă sau nu a lui Tutankamon, era o femeie splendidă și bă­nuim asta pentru că avem în față celebrul bust al reginei egiptene, descoperit pe 6 decembrie 1912 de Ludwig Borchardt și aflat în prezent la Neues Museum din Berlin. Unii consideră bustul, realizat din calcar stucat și pictat, ca fiind o „Gioconda a Egiptului Antic”, dar comparația nu e în favoarea reginei Nefertiti, deoarece Gio­­conda lui Leonardo de Vinci nu este nici pe departe o frumusețe, fiind faimoasă doar pentru zâmbetul ei. Putem recunoaște că pictarea celebru­lui bust adaugă un plus de frumusețe și mister, la fel cum azi un machiaj special transformă un chip obișnuit într-unul splendid. Dar în privința sculptorului ge­nial care a realizat această capodoperă în urmă cu aproape 3.400 de ani, misterul era­­ reconsiderat de nepătruns. Egiptologul german Ludwig Borchardt a descoperit în 1912 și atelierul unde lucra r tot antic, în situl arheologic Amarna,­­ capitala construită de faraonul Akhenator. Potrivit opiniei savantului german, care s-a bazat pe un document indirect, autorul bustului a fost sculpto­rul Tutmes. Această teo­rie a avut nevoie însă de un secol pentru a fi co­­firmată. Și confirmarea a venit, recent, din partea lui Alain Zivie, cercetă­tor și expert în egipto­logie la Centrul Național pentru Cercetări Științi­fice (CNRS) din Franța, scoțându-l pe Tutmes din anonimitate. Să mai amintim faptul că pentru a celebra cen­tenarul descoperirii bustului reginei Neferti­ti, la Neues Museum d­in Berlin a fost găzduită, începând din 12 de­cembrie (și va fi deschisă până pe 13 apri­lie), o expoziție organizată în jurul acestui exponat, în pofida disputelor aprinse și persistente dintre Germania și Egipt, egip­tenii revendicând dreptul de proprietate asupra operei. Numai că teoria expertului Alain Zivie surprinde ambele tabere, dar și pe numeroșii pasionați de civilizațiile fa­raonice. Alain Zivie a descoperit și cercetat mormântul pictorului și sculptorului Tut­mes, al cărui nume apare în documentul din Amarna, și confirmă că acesta este ade­văratul creator al bustului reginei Nefertiti. Mormântul subteran al artistului antic fusese descoperit pe 24 noiembrie 1996. Acesta este învecinat cu un alt mormânt, m­ai „celebru”, deoarece s-a dovedit a fi lo­cul în care a fost înmormântată fiica cea­­ mare a faraonului Akhenaton cu Nefertiti,­­sora vitregă a lui Tutankhamon, pe care l-a precedat pe tron, fie ca regentă, fie ca re­gină consoartă. După ce au analizat mor­mântul acesteia, cercetătorii francezi au studiat în amănunt și mormântul artistului Tutmes. „Deși se află într-o stare proastă de conservare, din cauza infiltrărilor de apă, mormântul arată că acest personaj era un artist foarte apreciat”, a declarat Alain Zivie. Dar unde a trăit artistul Tutmes? Ne-o spu­ne tot Alain Zivie. „A trăit la curtea regală, era bogat, fapt dovedit de desenele cu co­liere și brățări din aur pe care le avea. Se ocupa de bunul mers al unui atelier de fa­milie, după cum se constată în desenele care îl reprezintă alături de copiii lui. Cu toții munceau la decorarea mormintelor importante din Valea Regilor”. în plus, Tut­mes a pictat și gravat o mare parte din mormântul său. Fapt și mai uimitor, s-a pictat pe sine. Portretul său, realizat în pi­cioare, în care Tutmes apare ținând în mână Dacă despre artistul Tut­mes și autoportretul său nu putem spune că străluceau prin frumusețe, bustul pic­tat al reginei Nefertiti este dovada frumuseții indiscu­tabile chiar și azi. Și cu toate acestea, o echipă de cercetători din Berlin a ajuns la o concluzie rară: Nefertiti nu era chiar o fru­musețe! Invidie sau simplă orbire? Nefertiti, al cărei nume s-ar traduce literal prin Frumoasa care, iată, vine, aflăm că era departe de a avea o structură per­fectă a oaselor. Și, în plus, avea nasul coroiat și era plină de riduri! Ca să ajungă la această concluzie, echipa de cercetători a realizat un examen tomo­grafic al bustului din ghips de circa 50 de cm. Scanarea sculpturii ar fi scos la iveală faptul că sub stratul exterior se ascunde o „altă față” a reginei Nefertiti — un nas co­roiat și numeroase riduri în zona ochilor, colțurilor gurii și obrajilor. S-ar putea să fie așa, dar un mister tot rămâne: acela al ori­ginii acestei regine renumite prin frumu­sețea și eleganța sa. Dovezi aici nu există, chiar dacă potrivit unor egiptologi, Nefertiti a fost egipteană, iar după alții, ar fi fost prințesă străină. Cu toate acestea, ea a năs­cut șase fiice și a murit când avea undev între 29 și 38 de ani. Și când te gândești , unii cred că numai băieții buni mor­tiviî Femina club Pentru dumneavoastră, doamn Secretele tenului frumos Dosarele frumuseții Lecție de machistr ^...în trei timp Lâ REGELE ucis din greșeală Regina Egiptului nu a fost mama lui Tutankamon? Frumoasa Nefertiti rămâne o enigmă SOLUT pentru probleme DIGESTIVE o paletă cu peste 20 de cu­lori, poate fi considerat drept cel mai vechi auto­portret din istorie. Frumusețea unei alte fețe 5 948427 000096 A tr

Next