Magazin, iulie-decembrie 2014 (Anul 57, nr. 27-52)

2014-10-09 / nr. 41

^ Clădiri... cu SÂNGE ALBASTRU Chiar dacă nu aparțin neapărat unor persoane de rang nobiliar, unele clădiri ar putea reprezenta un fel de clasă regală în cadrul acestui domeniu arhitectural. Criteriul de selecție este unul cât se poate de omenesc: cât de mult îl im­presionează clădirile pe vizitatorul care măcar le privește, cum s-ar spune, pe viu. Iată un top neoficial al acestora­ și cu viteza record de deplasare a lifturilor: 64 km/h. Datorită designului său modern conceput de arhitectul francez Paul Andreu, Centrul Național de Arte Interpretative din Beding este cunoscut și sub numele de „Oul”. Clădirea de formă elipsoidală reflectată spectaculos în bazinul cu apă este construită din sticlă și titan și are circa 12.000 de metri pă­trați, iar cele 3 săli găzduiesc 5.452 de locuri. Marea moschee din Djenné, Mali (Africa) este cea mai mare structură de chirpici (amestec de pământ, bălegar și paie, folosit și astăzi în zone ru­rale de la noi) din lume și cea mai mare clădire construită în stilul arhitectural sudano-sahelian, cu influențe islamice. De remarcat un amănunt esențial și uluitor: edificiul a fost ridicat inițial în secolul al XIV-lea și reconstruit după descoperirea ruinelor sale abia la sfârșitul veacului al XIX-lea. Celebrul zgârie-nori Empire State Building este clădirea simbol a metropolei New York. A fost timp de 40 de ani cea mai înaltă clădire a lumii. Cu tot cu vârful înalt de 62 m, Empire State Building atinge 443,09 m și a fost prima clădire din lume construită cu peste 100 de etaje. Catedrala Sfântul Vasile („ Vasili Blajinoe” — după numele unui sfânt mistic foarte cunoscut, îngropat în aceasta), aflată în faimoasa Piață Roșie din Moscova, a fost construită în secolul al XVI-lea drept recu­noștință pentru biruința lui Ivan cel Groaznic asupra tătarilor din hanatul Kazan. Simbol al arhitecturii tradiționale rsești, catedrala este celebră pentru cupolele sale de forma bulbilor de ceapă și colorate în spirală. Muzeul de artă contemporană Ni­­terói din Rio de Janeiro este celebm nu doar pentru operele de artă pe care le găzduiește, ci și pentru forma sa futuristă, ce amintește de cea a unei nave spațiale sau extraterestre. Orașul Artelor și al Științelor din Valencia reprezintă un complex arhitectural modern format din mai multe clădiri. Printre acestea se află și un acvariu oceanografic, cel mai mare din Europa, având 110.000 metri pătrați și o capacitate de 42 de milioane de litri de apă. Burj Khalifa este un simbol al Dubaiului și cea mai înaltă clădire con­struită vreodată de om. Are o înălțime impresio­nantă — 829,8 m — și se poate lăuda și cu cele mai multe etaje (160), precum : Despre neologism. Cu toate că am spus în câteva rânduri că nu ne ocupăm de limba scrisă, ne permitem să mai facem câte o excepție pentru a răspunde citito­rilor noștri. Am fost astfel întrebați dacă se scrie trend­ ul sau trendul, site-ul sau siteul. în această privință, dicționarele (mai ales DOOMul) dau indicații clare. Se scriu cu cratimă acele cuvinte „a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: bleu-ul, Bruxelles-ul, show-ul, site-u [UNK]. Nu se folosește cratima în cuvinte ca: trendul, clickul etc. Simplificând regula, am putea spune că folosim cratima când cuvântul (scris) se termină în vocală și nu o folosim când se termină în consoană, existând foarte puține­­ excepții. (I.S.) Nr. 41 (2965) din 9 octombrie 2014 t Infrastructuri vulnerabile istrugerea unei părți importante a orașului New Orleans de către uraganul Katrina în 2 jst 2005 a constituit un traumatism pentru locui­tori. în cartierele vulnerabile a rămas o populație constituită în cea mai mare parte din oa­meni săraci și negri. Catas­trofa provocată de uraganul Katrina a fost agravată de intervenția în forță a poliției împotriva săracilor care au devastat magazine pentru a-și însuși hrană. Cum a fost posibil ca cea mai avansată țară din punct de vedere tehnologic să fie afectată în acest areal de o catastrofă în urma căreia și-au pierdut viața 2.000 de per­soane și au fost înregistrați 150.000 de sinistrați. Pagu­bele s-au situat la un nivel de aproximativ 125 miliarde de dolari. Este greu de închipuit că în SUA se poate întâmpla așa ceva. Experții care au abordat criteriile de analize ale sistemelor socio-ecologi­­ce și cele legate de infra­structuri au încercat să ex­plice cauzele efectelor dezas­trului. S-au referit în primul rând la încrederea autorită­ților în infrastructuri. Situat în zona Golfului Mexic și a fluviului Missi­ssippi, orașul a înfruntat 27 de fenomene naturale majore (uragane, cicloni tropicali) în cursul ultimilor 290 de ani. Cu 6 ani înainte de uraganul Katrina, oamenii de știință au alertat autoritățile propunân­­du-le să consolideze digurile pe cale de a se prăbuși în ur­ma pompării de apă din pân­zele freatice care, pe de altă parte a scăzut nivelul solului în cartierele periferice, expu­se inundațiilor. SOS-uri fără ecou. Metropola a început să fie părăsită. In 1962 a pierdut 31% din populație. New Orleans a intrat într-un proces de reconstrucție și de consolidare (și refacere) a di­gurilor care nu s-a sfârșit nici astăzi. Pe de altă parte, a fost adoptată o strategie e­­dilitară defi­nitivă: aceea de extindere a construcțiilor cât mai depar­te de litoral. DORIN MĂRAN F­ără niciun fel de exagerare, la scara is­toriei, cel mai important eveniment din România anului 2014 este aniversarea a 100 de ani de olimpism, în ceea ce ne privește, dacă oamenii de pe oricare meri­dian al globului sunt întrebați ce știu despre țara noastră, rostesc în primul rând numele câtorva sportivi, între care mari campioni olimpici ce vor rămâne pentru totdeauna în car­tea de aur a acestor competiții. Iar respectivul amănunt, deși aparent banal, spune multe... Interzis femeilor Pare foarte ciudat astăzi, dar acesta este adevărul: inițial, Olympiakos Agones (în greacă, Jocurile Olimpice) erau destinate exclusiv bărbaților de origine greacă, în timp ce femeilor nu le era permisă prezența nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetățenii liberi erau ad­miși, sclavii fiind excluși. Se consideră anul 884 Î.Ch. ca dată probabilă a primelor Jocuri Olimpice, totuși pentru istorici, începând cu anul 776 î.Ch. există o cronologie exactă a competițiilor. Organizarea jocurilor, judecarea rezultatelor și decernarea premiilor se făceau de către magistrați. Jocurile durau 5 zile și începeau cu o procesiune solemnă și cu jertfe, cu defilarea concurenților și jurământul olimpic: în ziua a doua avea loc întrecerea tinerilor de 18-20 ani, iar în ziua a treia, întreceri de alergare, lupte, pugilat și panorațiu (combinație între primele două). Proba de pentatlon, cea mai disputată, avea loc în ziua a patra, urmată de întrecerile „hoplitodorilor” (oameni înarmați), alergările de care și călăria. Un amănunt insolit, tradiția spune că începând cu anul 720 Î.Ch. arleții concurau complet dezbrăcați. De-a lungul timpului, ordinea întrecerilor s-a modificat de nenumărate ori, în ziua a cincea erau premiați învingătorii care primeau o cunună din ramuri de măslin sălbatic. Importanța pri­oritară a acestor întreceri, în principiu, non­­agresive, reiese cu prisosință din faptul că în timpul jocurilor olimpice încetau orice con­flicte politice și militare dintre cetățile grecești, instituindu-se așa-zisa „pace olimpică”. Ter­menul utilizat astăzi pentru evenimentul în sine — acela de olimpiadă — denumea de fapt intervalul de 4 ani dintre două ediții ale jocurilor. Religie, politică, terorism... Ultima ediție a jocurilor a avut loc în anul 392, fiind interzise doi ani mai târziu printr-un edict al împăratului roman Teodosiu I, din prejudecată religioasă (creștin fiind, îi repug­nau tradițiile legate de religiile păgâne); până atunci avuseseră loc 293 de ediții. Ulterior, în anul 426, Teodosiu al Il-lea a ordonat distruge­rea edificiilor din Olympia. Abia în 1896, la Atena au fost reluate Jocurile Olimpice, eve­niment datorat francezului Pierre de Coubertin, care, împreună cu grecul Demetrios Vikelas, a înființat în 23 iunie 1894 organizația numi­tă Comitetul Olimpic Internațional (CIO). Totuși, pe durata secolului al XVII-a, termenul „olimpic" s-a utilizat în diferite competiții sportive, primul fiind numit Jocurile Olimpice Cotswold și organizat în Anglia între 1612 și 1642 de avocatul Robert Dover. Boicotul olimpic a apărut la Mebourne 1956, Olanda, Spania și Elveția protestând con­tra represiunii sovietice în Ungaria; în 1972 și 1976 un număr mare de țări africane au ame­nințat CIO cu boicotul jocurilor pentru a forța interzicerea participării,Africii de Sud, Rode­­siei și Noii Zeelande. în 1980 și 1984 opo­zanții Războiului Rece și-au boicotat reci­proc Jocurile Olimpice. SUA și alte 64 de țări au refuzat să participe la 1O de la Moscova ca protest față de invazia Afganistanului de către armata sovietică. Boicotul a redus numărul țărilor participante la 80. Uniunea Sovietică și alte 14 țări din blocul estic (cu excepția Ro­mâniei) nu au participat la JO de la Los Angeles, argumentând că securitatea sportivilor nu ar fi fost garantată. Din păcate, terorismul a de­venit o amenințare și pentru Jocurile Olimpi­ce: în 1972, la München, 11 membri ai echi­pei olimpice israeliene au fost luați ostatici de grupul extremist,„Septembrie negru”; 10 din ei au fost uciși. în timpul Olimpiadei de vară de la Atlanta din 1996, a avut loc un atac terorist cu bombă în Centennial Olympic Park, în care au murit 2 persoane și 111 au fost rănite. Totuși, ceea ce se cheamă „spiritul olimpismului” trăiește! Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Odiseea celor cinci cercuri ir.„ Săptămânalul ,Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. ш ш [UNK] [UNK] înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­ 40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața­­ i Libere nr.1, cod. 013701. Adrese CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂ­TRÂNEANU­­Președintă GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Mâran, Irina Stoica, Ionel Cojocari, Adrian-Nicolae Popescu ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Dorin Mâran Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel/Fax: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel/Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dincă (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont: R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (Ш) Unicedit Țiriac Bank SA - Sucursala Panduri Cont R 024 BNCB 0072 04% 8985 0001 B.GR. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel­ Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAUL IO­AN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: ,MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: INTACT S.A.J

Next