Magazin, iulie-decembrie 2018 (Anul 61, nr. 27-52)
2018-09-27 / nr. 39
Un propulsor pentru MARTE www.revistamagazin.ro E-mail. redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com • redactia@revistamagazin.ro SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Femina club Lecții de nutriție Minunile banalelor coji de măr Dosarele frumuseții Solutii rapide . PROTEJAȚI fragilitatea copiilor Consultații fără plată MHHR . Viața nu se privește pe gaura cheii. Se privește drept în ochi.” teu Tudor Mușatescu Fărâ un sistem de reproducere, viața nu ar fi posibilă pe Terra. Din fericire, perpetuarea speciilor și, în consecință, a vieții, a fost asigurată prin conceperea (putem spune că e meritul Unicului Designer) unui sistem de reproducere prezent la toate ființele existente pe Pământ. Majoritatea speciilor continuă să se reproducă până la moarte, dar nu același lucru se poate spune și despre oameni. Lucrurile au fost astfel concepute încât reproducerea este posibilă doar începând de la vârsta de maturizare sexuală (12-15 ani; rarisimele excepții confirmă regula) și până la atingerea unei vârste-limită (60-70 de ani), după care reproducerea încetează; fenomenul este cunoscut la femei sub numele de menopauză. Se manifesta totuși și unele curiozități, și în lumea mamiferelor. Astfel, au descoperit recent cercetătorii, beluga și narvalul sunt cele mai recent identificate specii la care se manifestă fenomenul de menopauză, după cum transmite Agerpres. în total, „cinci specii își încetează funcția de reproducere și continuă să trăiască după aceasta”, după cum se susține într-un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Exeter, Universitatea din York și Centrul pentru Cercetarea Balenelor, în afară de oameni și de majoritatea speciilor din sălbăticie, până acum erau cunoscute pentru faptul că manifestă fenomenul de menopauza doar orcile (numite și balene ucigașe) și balenelepilot cu aripioare scurte. Pentru acest studiu, publicat în jurnalul Scientific Reports, au fost utilizate informații obținute în urma analizelor efectuate pe exemplare de balene din șaisprezece specii. Oamenii de știință au descoperit ovare inactive la exemplare femele de belugă și narval cu vârsta înaintată”. Aceste specii sunt organizate în structuri sociale, „ceea ce presupune că femelele în vârstă trăiesc în grupuri în care numărul rudelor apropiate este din ce în ce mai mare”, au notat cercetătorii. Specialiștii sugerează că menopauza a evoluat independent la trei specii de balene din subordinul odontocete, beluga și narvalul având probabil un strămoș comun. „Pentru ca menopauza să aibă sens din punct de vedere al evoluției, o specie are nevoie atât de un motiv pentru încetarea reproducerii, cât și de unul pentru care continuă să trăiască după aceea”, declara, pe bună dreptate, unul dintre coautorii studiului, Sam Ellis, de la Universitatea din Exeter: „în cazul balenelor ucigașe, motivul încetării (reproducerii) este determinat de faptul că puii, atât masculi cât și femele, rămân alături de mamele lor toată viața - așadar, pe măsură ce femela îmbătrânește, grupul ei conține din ce în ce mai mulți copii și nepoți”, a mai explicat Ellis. Ca urmare, dacă femela ar continua să aibă pui, „aceștia ar concura cu descendenții ei direcți pentru resurse precum hrana”, susține cercetătorul. „Motivul pentru care femelele în vârstă continuă să trăiască este că ele sunt de mare folos puilor și urmașilor acestora. Spre exemplu, cunoștințele lor cu privire la sursele de hrană ajută la supraviețuirea grupului”, conchide Sam Ellis. Nu știm dacă analogia se face cu apariția menopauzei la oameni, dar cercetările pe tema strămoșilor din specia umană sugerează că și aceștia, pe măsură ce înaintau în vârsta, au trăit alături de un număr din ce în ce mai mare de unde și ar fi putut evolua într-un mod similar pentru a-și transmite mai departe experiența acumulată. „Este dificil de studiat comportamentul uman în lumea modernă, deoarece este foarte departe de condițiile în care trăiau strămoșii noștri. Analiza altor specii, precum aceste odontocete, ne poate ajuta să stabilim modul în care a evoluat această strategie reproductivă neobișnuită”, a subliniat Darren Croft, profesor la Universitatea din Exeter, coautor al studiului. » MAJORITATEA MAMIFERELOR CONTINUA SA SE REPRODUCĂ PÂNĂ LA MOARTE, SPRE DEOSEBIRE DE OAMENI LA CARE, ODATĂ CU VÂRSTA, REPRODUCEREA ESTE STOPATĂ. IDEEA LA CARE AJUNGE un grup de cercetători americani de la Universitatea Austin, Texas, este că „mamiferele, viețuitoarele cele mai inteligente, dar care se numără printre speciile cu cel mai mic număr de urmași, au făcut un compromis în cursul evoluției lor, renunțând la capacitatea mare de reproducere în schimbul inteligenței”, după cum relatează agenția Xinhua, preluată de Agerpres. Studiul, publicat recent în revista științifică Nature, descrie fosila unei rude dispărute a mamiferelor găsită alături de rămășițele a 38 de urmași ai săi. Această descoperire este una deosebit de rară, deoarece este vorba despre singurele rămășițe fosilizate ale puilor unui strămoș al mamiferelor. Prezența unui număr atât de mare de urmași, de două ori mai mulți decât media de pui pe cuib în cazul unui mamifer de astăzi, „dezvăluie faptul că acest străbotesc genealogic”, afirmă Eva Hoffman, cea care a condus cercetarea efectuată asupra fosilelor, adăugând că „ei aveau numeroase trăsături similare mamiferelor moderne, relevante pentru înțelegerea evoluției mamiferelor”. Acest strămoș al mamiferelor a aparținut unei specii erbivore de dimensiunea unui câine de astăzi, „numită Kayentatherium wellesi, care a trăit alături de dinozauri, în urmă cu circa 185 de milioane de ani. Ca și mamiferele, Kayentatherium avea probabil corpul acoperit cu păr”, se menționează în cercetare. Interesant este faptul că „erau replici reduse er ale scheletelor capului exemplarului adult”, după cum a dezvăluit o analiză vizuală 3D. „Acestea aveau o zecime din dimensiunea craniului mamiferului adult, însă erau proporționale”, se precizează în cercetare. Prin contrast, mamiferele de astăzi au urmași care se nasc cu fețe mai mici și capete mai mari pentru a face loc creierului mai bine dezvoltat. Concluzia pare încurajatoare: „Descoperirea faptului că un strămoș al mamiferelor avea un creier mic și dădea naștere unui număr mare de pui sugerează existența unui moment critic în evoluția exemplarelor din clasa de vertebrate superioare în care acestea au renunțat la capacitatea mare de reproducere, în schimbul inteligenței”. GEORGE CUȘNARENCU moș se reproducea într-o manieră asemănătoare reptilelor”. Descoperirea ar putea ajuta la înțelegerea modului în care mamiferele au dezvoltat un sistem diferit de reproducere în comparație cu strămoșii lor care produceau un număr mare de urmași. „Acești pui provin dințejin—■ moment foarte important iar- -'riffle 'puilor S3*'* EXISTA O RELAȚIE INTRE CAPACITATEA MARE DE REPRODUCERE ȘI INTELIGENTĂ ÎN LUMEA MAMIFERELOR?