Magazin, ianuarie-iunie 2020 (Anul 63, nr. 1-21)

2020-05-28 / nr. 17

SERIE NOUĂ - 1499 • ANUL LXIII • 28 MAI 2020 • 16 PAGINI • 2,5 LEI NR. 17 (3249) A FOST „GRIPA SPA­NIOLĂ”? Ce putem înțelege noi, mai e­­xact specialiștii în virusologie și bio­logi, azi, în plină pandemie Co­­vidl9? ¹ 5­948427 000164 Cauze în general, azi toată lumea se pricepe la Covidi9, dar în privința „gripei spaniole”, pen­tru adevărații specialiști, lucru­rile nu au fost nici în epocă, și nici azi, foarte clare. Adică, nici azi nu se știe, nu doar numărul exact al morților, de unde și aproximația cvasi-acceptată „în­tre 20 și 50 de milioane”, dar nici măcar de unde a izbucnit prima oară focarul, și nici ce a cauzat pandemia din 1918. Cum a apărut virusul ucigaș? A fost un virus în accepțiunea de azi a termenului sau altceva? Se admite, în general, că epi­demia a apărut în ultimele luni ale Primul Război Mondial și că acea conflagrație ar fi putut fi parțial responsabilă pentru răs­pândirea virusului. Dar a fost un virus sau o afecțiune care a apă­rut printre soldații care au trăit în perioada Primului Război Mon­dial în condiții mizerabile de front, ei îmbolnăvindu-se pe fondul u­­nui sistem imunitar slăbit de stres psihic (extrem de crescut, după cum e foarte ușor de imaginat), de subnutriție și de folosire a apei infectate? Această abordare, du­pă cum se vede, exclude virusul cauzator de epidemie. Cealaltă idee este legată de „virusul ucigaș” care a acționat devastator. Boala, care era cunos­cută atunci sub numele de „la grippe”, de când s-a încetățenit și denumirea de gripă, era puter­nic infecțioasă și se răspândea ra­pid. In vara anului 1918, când trupele au început să revină la vatră, virusul s-a răspândit prin orașele și satele de origine ale soldaților. Mulți dintre cei in­fectați, atât soldați, cât și civili, nu s-au recuperat, decedând ul­terior. Virusul a afectat cel mai mult adulții tineri cu vârste între E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Alfabetul eleganței Dosarele frumuseții Secrete utile 20 și 30 de ani care fuseseră an­terior sănătoși. Această versiune și-a dobân­dit un loc în enciclopedii și a fost îmbrățișată de medicina moder­nă, alopată. Se potrivea de mi­nune cu „teoria microbilor” pro­povăduită de Louis Pasteur pe la 1878: inamicul extern (microbul, virusul) atacă organismul să­nătos, lipsit de apărare, și noi, medicii, îl vom salva ucigând ina­micul cu ajutorul vaccinurilor. Culmea este că, deși azi aceas­tă teorie funcționează cu motoa­rele în plin, toată lumea aștep­tând vaccinul salvator care să omoare inamicul SARS-Cov2, în 1919, „gripa spaniolă” a dis­părut brusc, fără să fie ucisă de niciun vaccin, pentru simplu motiv, că pe atunci, nu fusese descoperit vreunul. In deceniile următoare, cer­cetătorii, chiar dacă erau adepții „virușilor ucigași” au înțeles că aceștia au o perioadă „de viață” scurtă, de aproximativ 70 de zile, după care virulența lor se stinge. In cazul Chinei, sau mai exact în cazul Wuhan, locul focarului, epidemia care a făcut câteva mii de victime printre locuitorii ca­pitalei provinciei, s-a stins după 76 de zile, când nu s-au mai în­registrat cazuri de Covidi9­ pei spaniole”, care în 1918 a u­­cis, doar în SUA, 550.000 de oameni. Dar, spun autorii, „cine își închipuie că la originea aces­tei tragedii a fost un virus, dă o sentință pripită. In orice caz, dovezi care să susțină o astfel de ipoteză nu există. Iar epidemia a bântuit la sfârșitul primului război mon­dial, deci într-o perioadă când, după patru ani de război, foarte mulți oameni erau epuizați, sub­nutriți și stresați. De asemenea, în această perioadă au fost ad­ministrate medicamente în can­tități uriașe, precum și vaccinuri care conțineau metale grele, ar­senic, formaldehide sau cloro­form, care declanșau simptome foarte asemănătoare gripei. De asemenea, au fost întrebuințate în sectorul civil foarte multe chi­micale, inițial concepute pentru uz militar, în domenii cum ar fi agricultura sau medicina a.­plică cum se transmite, cum oprește masca pătrunderea viru­sului și altele asemenea, în 1918,,„а grippe” era consi­derată „puternic infecțioasă și se transmitea cu repeziciune”, cel puțin asta reiese din relatările presei mondiale din acei ani. Deci, virusul ataca omul fără cruțare, într-un război asimetric. Numai că, nedumeriți de amploarea îmbolnăvirilor, mulți cercetători ai vremii au încercat, timid, să înțeleagă fenomenul. Cine infecta și omora tineri cu precădere? Un microb? Cum se transmitea microbul, virusul? In noiembrie 1918 (epidemia debutase în vară) s-a experimen­tat o contaminare cu voluntari u­­mani. Au fost aleși 62 de mari­nari sănătoși care fuseseră con­damnați la închisoare ca urmare a refuzului de a efectua serviciul militar. Acestora li s-a promis grațierea în cazul în care se su­pun respectivului experiment. Dintre cei 62, 39 nu avuseseră niciodată gripă, și de aceea se credea că ei sunt cei mai expuși (sensibili) la o molipsire (infec­tare) cu gripă. Numai că lucru­rile au evoluat cu totul altfel, așa cum relatează jurnalista pe pro­bleme de știința Gina Kolata, în cartea ei „Influenza” (Gripa), citată de autorii volumului Virus Mania: „Medicii militari din cadrul marinei au recoltat se­creții din nasul și esofagul bolnavilor aflați pe moarte și le­­au pulverizat în nasul și esofa­gul unora dintre voluntari, iar altora în ochi, într-un caz, a fost zgâriat peretele nazal interior și s-a aplicat materialul infectat în acel loc. In încercarea de a si­mula cât mai exact posibila transmitere a agentului patogen de la o persoană la alta, medicii au luat 10 voluntari și i-au dus într-o zonă specială unde se aflau soldați bolnavi. Voluntarilor li s-a cerut să se aplece peste bolnavi, să le mi­roasă respirația și să stea de vor­bă timp de 5 minute cu aceștia. Bolnavii trebuiau să expire pu­ternic, în timp ce voluntarii tre­buiau să stea foarte aproape, pentru a primi aerul expirat direct în față. în plus, bolnavii trebuiau să tușească 5 minute puternic direct în fețele volunta­rilor. Fiecare probant a înde­plinit toată această procedură cu câte un alt bolnav, iar bolnavii erau aleși dintre cei la care boala se declanșase cu cel mult trei zile înainte”. Care a fost rezultatul acestui experiment? „Nici unul dintre voluntari nu s-a infectat și nu a prezentat nici un fel de simptome de gripă!” Un experiment similar a avut loc în San Francisco, dar în niște condiții și mai severe. Ca voluntari au fost aleși acolo 50 de marinari încarcerați. Stupoa­rea a fost totală, deoarece nici u­­nul dintre voluntari nu s-a îm­bolnăvit, deci implicit nu a fost infectat. Spre nedumerirea medicilor care s-au întrebat: cum se trans­mitea oare agentul patogen, da­că după tot experimentul cu vo­luntari și bolnavi, nici măcar o singură persoană nu se îmbol­năvise? întrebarea rămâne în picioa­re și astăzi. GEORGE CUȘNARENCU chiar și când dormim IN 1918, O VIDEMIE DE GRIPA A AFECTAT O TREIME DIN POPULAȚIA PLANETEI ȘI, DEȘI NU SE ȘTIE NUMĂRUL EXACT DE DECESE CAUZATE DE VIRUS,­ SE CREDE CĂ A UCIS, FĂRĂ DISCRIMINARE, CEL PUȚIN 50 MILIOANE DE OAMENI. DE ACEEA ESTE CONSIDERATĂ CEA MAI MORTALĂ PANDEMIE DIN ISTORIA MODERNĂ. Virusul ucigaș într-o carte foarte instructivă apărută în 2008, intitulată su­gestiv Virus Mania, autorii Cla­us Köhnlein și Torsten Engel­brecht dedică un capitol și „gri- Cât de transmisibil este virusul Azi, Covid1e îngrozește pe toată lumea, specialiștii ne­ex­isiotece j'JoeioL IN ATENȚIA ABONAȚILOR! Datorită suspendării apariției revistei „Magazin” în luna aprilie, abonamentele vor fi prelungite cu o lună.

Next