Magazin, ianuarie-iunie 2020 (Anul 63, nr. 1-21)
2020-05-28 / nr. 17
SERIE NOUĂ - 1499 • ANUL LXIII • 28 MAI 2020 • 16 PAGINI • 2,5 LEI NR. 17 (3249) A FOST „GRIPA SPANIOLĂ”? Ce putem înțelege noi, mai exact specialiștii în virusologie și biologi, azi, în plină pandemie Covidl9? ¹ 5948427 000164 Cauze în general, azi toată lumea se pricepe la Covidi9, dar în privința „gripei spaniole”, pentru adevărații specialiști, lucrurile nu au fost nici în epocă, și nici azi, foarte clare. Adică, nici azi nu se știe, nu doar numărul exact al morților, de unde și aproximația cvasi-acceptată „între 20 și 50 de milioane”, dar nici măcar de unde a izbucnit prima oară focarul, și nici ce a cauzat pandemia din 1918. Cum a apărut virusul ucigaș? A fost un virus în accepțiunea de azi a termenului sau altceva? Se admite, în general, că epidemia a apărut în ultimele luni ale Primul Război Mondial și că acea conflagrație ar fi putut fi parțial responsabilă pentru răspândirea virusului. Dar a fost un virus sau o afecțiune care a apărut printre soldații care au trăit în perioada Primului Război Mondial în condiții mizerabile de front, ei îmbolnăvindu-se pe fondul unui sistem imunitar slăbit de stres psihic (extrem de crescut, după cum e foarte ușor de imaginat), de subnutriție și de folosire a apei infectate? Această abordare, după cum se vede, exclude virusul cauzator de epidemie. Cealaltă idee este legată de „virusul ucigaș” care a acționat devastator. Boala, care era cunoscută atunci sub numele de „la grippe”, de când s-a încetățenit și denumirea de gripă, era puternic infecțioasă și se răspândea rapid. In vara anului 1918, când trupele au început să revină la vatră, virusul s-a răspândit prin orașele și satele de origine ale soldaților. Mulți dintre cei infectați, atât soldați, cât și civili, nu s-au recuperat, decedând ulterior. Virusul a afectat cel mai mult adulții tineri cu vârste între E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Alfabetul eleganței Dosarele frumuseții Secrete utile 20 și 30 de ani care fuseseră anterior sănătoși. Această versiune și-a dobândit un loc în enciclopedii și a fost îmbrățișată de medicina modernă, alopată. Se potrivea de minune cu „teoria microbilor” propovăduită de Louis Pasteur pe la 1878: inamicul extern (microbul, virusul) atacă organismul sănătos, lipsit de apărare, și noi, medicii, îl vom salva ucigând inamicul cu ajutorul vaccinurilor. Culmea este că, deși azi această teorie funcționează cu motoarele în plin, toată lumea așteptând vaccinul salvator care să omoare inamicul SARS-Cov2, în 1919, „gripa spaniolă” a dispărut brusc, fără să fie ucisă de niciun vaccin, pentru simplu motiv, că pe atunci, nu fusese descoperit vreunul. In deceniile următoare, cercetătorii, chiar dacă erau adepții „virușilor ucigași” au înțeles că aceștia au o perioadă „de viață” scurtă, de aproximativ 70 de zile, după care virulența lor se stinge. In cazul Chinei, sau mai exact în cazul Wuhan, locul focarului, epidemia care a făcut câteva mii de victime printre locuitorii capitalei provinciei, s-a stins după 76 de zile, când nu s-au mai înregistrat cazuri de Covidi9 pei spaniole”, care în 1918 a ucis, doar în SUA, 550.000 de oameni. Dar, spun autorii, „cine își închipuie că la originea acestei tragedii a fost un virus, dă o sentință pripită. In orice caz, dovezi care să susțină o astfel de ipoteză nu există. Iar epidemia a bântuit la sfârșitul primului război mondial, deci într-o perioadă când, după patru ani de război, foarte mulți oameni erau epuizați, subnutriți și stresați. De asemenea, în această perioadă au fost administrate medicamente în cantități uriașe, precum și vaccinuri care conțineau metale grele, arsenic, formaldehide sau cloroform, care declanșau simptome foarte asemănătoare gripei. De asemenea, au fost întrebuințate în sectorul civil foarte multe chimicale, inițial concepute pentru uz militar, în domenii cum ar fi agricultura sau medicina a.plică cum se transmite, cum oprește masca pătrunderea virusului și altele asemenea, în 1918,,„а grippe” era considerată „puternic infecțioasă și se transmitea cu repeziciune”, cel puțin asta reiese din relatările presei mondiale din acei ani. Deci, virusul ataca omul fără cruțare, într-un război asimetric. Numai că, nedumeriți de amploarea îmbolnăvirilor, mulți cercetători ai vremii au încercat, timid, să înțeleagă fenomenul. Cine infecta și omora tineri cu precădere? Un microb? Cum se transmitea microbul, virusul? In noiembrie 1918 (epidemia debutase în vară) s-a experimentat o contaminare cu voluntari umani. Au fost aleși 62 de marinari sănătoși care fuseseră condamnați la închisoare ca urmare a refuzului de a efectua serviciul militar. Acestora li s-a promis grațierea în cazul în care se supun respectivului experiment. Dintre cei 62, 39 nu avuseseră niciodată gripă, și de aceea se credea că ei sunt cei mai expuși (sensibili) la o molipsire (infectare) cu gripă. Numai că lucrurile au evoluat cu totul altfel, așa cum relatează jurnalista pe probleme de știința Gina Kolata, în cartea ei „Influenza” (Gripa), citată de autorii volumului Virus Mania: „Medicii militari din cadrul marinei au recoltat secreții din nasul și esofagul bolnavilor aflați pe moarte și leau pulverizat în nasul și esofagul unora dintre voluntari, iar altora în ochi, într-un caz, a fost zgâriat peretele nazal interior și s-a aplicat materialul infectat în acel loc. In încercarea de a simula cât mai exact posibila transmitere a agentului patogen de la o persoană la alta, medicii au luat 10 voluntari și i-au dus într-o zonă specială unde se aflau soldați bolnavi. Voluntarilor li s-a cerut să se aplece peste bolnavi, să le miroasă respirația și să stea de vorbă timp de 5 minute cu aceștia. Bolnavii trebuiau să expire puternic, în timp ce voluntarii trebuiau să stea foarte aproape, pentru a primi aerul expirat direct în față. în plus, bolnavii trebuiau să tușească 5 minute puternic direct în fețele voluntarilor. Fiecare probant a îndeplinit toată această procedură cu câte un alt bolnav, iar bolnavii erau aleși dintre cei la care boala se declanșase cu cel mult trei zile înainte”. Care a fost rezultatul acestui experiment? „Nici unul dintre voluntari nu s-a infectat și nu a prezentat nici un fel de simptome de gripă!” Un experiment similar a avut loc în San Francisco, dar în niște condiții și mai severe. Ca voluntari au fost aleși acolo 50 de marinari încarcerați. Stupoarea a fost totală, deoarece nici unul dintre voluntari nu s-a îmbolnăvit, deci implicit nu a fost infectat. Spre nedumerirea medicilor care s-au întrebat: cum se transmitea oare agentul patogen, dacă după tot experimentul cu voluntari și bolnavi, nici măcar o singură persoană nu se îmbolnăvise? întrebarea rămâne în picioare și astăzi. GEORGE CUȘNARENCU chiar și când dormim IN 1918, O VIDEMIE DE GRIPA A AFECTAT O TREIME DIN POPULAȚIA PLANETEI ȘI, DEȘI NU SE ȘTIE NUMĂRUL EXACT DE DECESE CAUZATE DE VIRUS, SE CREDE CĂ A UCIS, FĂRĂ DISCRIMINARE, CEL PUȚIN 50 MILIOANE DE OAMENI. DE ACEEA ESTE CONSIDERATĂ CEA MAI MORTALĂ PANDEMIE DIN ISTORIA MODERNĂ. Virusul ucigaș într-o carte foarte instructivă apărută în 2008, intitulată sugestiv Virus Mania, autorii Claus Köhnlein și Torsten Engelbrecht dedică un capitol și „gri- Cât de transmisibil este virusul Azi, Covid1e îngrozește pe toată lumea, specialiștii neexisiotece j'JoeioL IN ATENȚIA ABONAȚILOR! Datorită suspendării apariției revistei „Magazin” în luna aprilie, abonamentele vor fi prelungite cu o lună.