Magazin, iulie-decembrie 2020 (Anul 63, nr. 22-47)

2020-12-03 / nr. 44

Aigai - orașul antic Unul dintre cele 12 orașe antice din vestul Anatoliei, Aigai a devenit un punct regional de atracție economică și culturală în perioada elenistică, în secolul al V-lea L Hr., cu sprijinul regatului Pergamon. A­rheologii turci au făcut anterior alte descoperiri valo­roase - un templu al zeiței Demeter, un teatru, o agora cu trei etaje și numeroase figurine sculptate în oase de caprine într-un sit din zona vechiu­lui oraș-cetate Aigai, în pro­vincia Manisa. Vechimea acestor vesti­gii urcă la cel puțin 2.500 de ani în urmă. Numele localității derivă din cuvân­tul grec Aigai, ca­re înseamnă „ca­pră”, iar istoricii afirmă că aceste animale aveau un rol foarte impor­tant în existența întregii cetăți. Săpăturile ar­heologice efectua­te inainte de aceas­tă descoperire du­seseră deja la concluzia că pros­peritatea oame­nilor din Aigai se baza pe produse­le obținute din carne, lapte și piele de ca­pră. Odată cu neașteptatele relicve găsite aici, o atenție specială se va orienta către cercetarea figurinelor de os, în ideea de a determina ra­sele de caprine crescute odi­nioară în regiune și de a stabili legăturile lor cu cele din zi­lele noastre. Situat pe un deal stân­cos, orașul dispunea de un sistem complex de canale și instalații conceput pentru a proteja împotriva inundați­ilor și a conserva apa de ploaie. Locuitorii co­lectau și dirijau apa cu jgheaburi, apoi prin țevi de lut care treceau prin pereți, pentru ca în final aceasta să fie stocata în bazine de 5 m a­­dâncime și 2,5 m lățime. De aseme­nea, instalații de apă au protejat ora­șul de inundații, dirijând orice ex­ces de apă în afa­ra orașului. ­ A dezbate In multe dintre emisiunile tv ni se­­ spune că într-o anumită situație a fost­­ „dezbătută pe larg” o chestiune de fi­­r­tualitate. Greșeala, respectiv pleonasmul, es­­­­te atât de frecvent întâlnită, încât aproa­­p­e nu o mai băgăm în seamă. Este cauzată atât din dorința­­ de intensificare a sensului, cât și­­ de neatenție și chiar de o cunoaș­­­­tere superficială a verbului „a­­ dezbate”. Acesta este explicat de che­­s­tionare ca: „A discuta pe larg și­­ adesea în contradictoriu o ches­­­­tiune, o problemă” sau „A exami­­­­na o cauză, un proces”. Prin „dezbatere” nu se înțele­­­­ge în niciun caz conciziune, ci exact­­ invers. Așadar, complementul „pe jj larg” este absolut de prisos și folosit în­­ mod greșit. Este suficient să ni se spu­­­­ne că o problemă a fost dezbătută și­­ atât. Noi vom înțelege importanța și­­ amplitudinea discuțiilor. (I.S.) J Nr. 44 (3276) din 3 decembrie 2020 Creierul uman și Universul Cercetătorii italieni ai Universi­tății din Bologna au identificat o pa­ralelă între structura rețelelor neuro­nale ale cortexului nostru cerebral și rețeaua galaxiilor care compun Uni­versul. Deși procesele fizice care guvernează structura Universului și cele ale creierului uman sunt extrem de diferite, rezultatul cercetărilor conduce la niveluri similare de complexitate și autoorganizare. Sistemul neuronal uman conține aproximativ 69 de miliarde de neu­roni, în timp ce Universul observabil este compus dintr-o rețea de peste 100 de miliarde de galaxii, însă, în mod paradoxal, neuronii și galaxiile nu reprezintă decât 30% din masa totală a acestor structuri. Restul de 70% sunt compuși care joacă aparent un rol pasiv: apa­­ pen­tru creier, respectiv energia neagră, pentru Univers. O altă similitudine o constituie faptul că galaxiile și neuronii se organizează în rețele de noduri și de filamente. Pe baza acestor caracteristici co­mune, cercetătorii au creat un model comparativ al fluctuațiilor materiei în cele două sisteme, scopul cercetă­torilor fiind acela de a observa în ce fel aceste fluctuații sunt repartizate pe scări atât de diferite. Totodată, au studiat anumiți pa­rametri ce caracterizează deopotrivă rețeaua neuronală și rețeaua cosmi­că, precum numărul conexiunilor prin noduri și tendința de regrupare a mai multor conexiuni în cele mai importante puncte centrale ale siste­mului. Un aspect uimitor se referă la va­riația densității materiei în creier și în rețeaua cosmică, distribuția relati­vă a acestor fluctuații în cele două sisteme fiind similare, deși la scări mult mai diferite. Similitudinile remarcate trimit la ideea că interconexiunile din sânul celor două structuri răspund unor lo­gici fizice asemănătoare. O constata­re mai mult decât tulburătoare, care se alătură altor evidențe indiscutabile dintre elemente ce sugerează că legile care guvernează dezvoltarea ambe­lor structuri ar putea fi aceleași. Charles Darwin, reconfirmat?! Există vechi teorii științifice care, negate sau absolut neglijate vreme îndelungată, pot fi reevaluate și valorizate în mod meritat Una dintre acestea îi aparține chiar savantului care a marcat esențial teoria evoluțio­­nismului, în pofida faptului că aceasta reprezintă, jumătatea” opusă ipotezelor științifice referitoare la originea speciei umane, celei a creaționismului. vorba despre o echipă mixtă de cercetători ai Institutului Earth-Life Science, afiliat Universității de Tehnologie din Tokyo, în cooperare cu colegi din Malayezia, Cehia, Statele Unite și India. Cercetarea ar confirma ideea despre originea teres­tră a vieții, pe care savantul englez a explicat-o într-o scri­soare adresata în anul 1871 prietenului său, botanistul Joseph D. Hooker, în care descria o mlaș­tină caldă, unde materia trecea la un stadiu evoluționar, sub efectul acțiunii anumitor com­puși chimici și al unor surse de energie suficiente. Studiul oamenilor de știință s-a concentrat asupra unui larg evantai de compuși, capabili să determine nașterea vieții pe Terra, dar în mod special pe substanțe chimice detectate pe meteoritul Murchison 67. De menționat însă că teoria lui Darwin a „micii mlaștini calde” - la care am făcut referire - a suferit une­le modificări ce pot face interpretabile datele problemei: experimentul actual s­­a referit la temperaturi relativ scăzute, în jur de ± 0,1 ® C. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU C­himiștii au simulat nașterea vieții pe Terra, implicând or­ganisme capabile să se reproducă și să se hrănească singure, pornind de la o substanță de origine non­­biologică, aceasta putând con­firma teoria asupra vieții susți­nută de Charles Darwin. Este ­g. Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. Imagazin înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU­­Președinta GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dincă (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont­R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R.-Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, PAUL IOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala .Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: fi vv­­­ 1 %­­ . J­­­ Sbb.1 Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revista sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. .MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul, TIP CART IDEA STUDIO S.R.L. JJ

Next