Magazin, iulie-decembrie 2020 (Anul 63, nr. 22-47)
2020-12-03 / nr. 44
Aigai - orașul antic Unul dintre cele 12 orașe antice din vestul Anatoliei, Aigai a devenit un punct regional de atracție economică și culturală în perioada elenistică, în secolul al V-lea L Hr., cu sprijinul regatului Pergamon. Arheologii turci au făcut anterior alte descoperiri valoroase - un templu al zeiței Demeter, un teatru, o agora cu trei etaje și numeroase figurine sculptate în oase de caprine într-un sit din zona vechiului oraș-cetate Aigai, în provincia Manisa. Vechimea acestor vestigii urcă la cel puțin 2.500 de ani în urmă. Numele localității derivă din cuvântul grec Aigai, care înseamnă „capră”, iar istoricii afirmă că aceste animale aveau un rol foarte important în existența întregii cetăți. Săpăturile arheologice efectuate inainte de această descoperire duseseră deja la concluzia că prosperitatea oamenilor din Aigai se baza pe produsele obținute din carne, lapte și piele de capră. Odată cu neașteptatele relicve găsite aici, o atenție specială se va orienta către cercetarea figurinelor de os, în ideea de a determina rasele de caprine crescute odinioară în regiune și de a stabili legăturile lor cu cele din zilele noastre. Situat pe un deal stâncos, orașul dispunea de un sistem complex de canale și instalații conceput pentru a proteja împotriva inundațiilor și a conserva apa de ploaie. Locuitorii colectau și dirijau apa cu jgheaburi, apoi prin țevi de lut care treceau prin pereți, pentru ca în final aceasta să fie stocata în bazine de 5 m adâncime și 2,5 m lățime. De asemenea, instalații de apă au protejat orașul de inundații, dirijând orice exces de apă în afara orașului. A dezbate In multe dintre emisiunile tv ni se spune că într-o anumită situație a fost „dezbătută pe larg” o chestiune de firtualitate. Greșeala, respectiv pleonasmul, este atât de frecvent întâlnită, încât aproape nu o mai băgăm în seamă. Este cauzată atât din dorința de intensificare a sensului, cât și de neatenție și chiar de o cunoaștere superficială a verbului „a dezbate”. Acesta este explicat de chestionare ca: „A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă” sau „A examina o cauză, un proces”. Prin „dezbatere” nu se înțelege în niciun caz conciziune, ci exact invers. Așadar, complementul „pe jj larg” este absolut de prisos și folosit în mod greșit. Este suficient să ni se spune că o problemă a fost dezbătută și atât. Noi vom înțelege importanța și amplitudinea discuțiilor. (I.S.) J Nr. 44 (3276) din 3 decembrie 2020 Creierul uman și Universul Cercetătorii italieni ai Universității din Bologna au identificat o paralelă între structura rețelelor neuronale ale cortexului nostru cerebral și rețeaua galaxiilor care compun Universul. Deși procesele fizice care guvernează structura Universului și cele ale creierului uman sunt extrem de diferite, rezultatul cercetărilor conduce la niveluri similare de complexitate și autoorganizare. Sistemul neuronal uman conține aproximativ 69 de miliarde de neuroni, în timp ce Universul observabil este compus dintr-o rețea de peste 100 de miliarde de galaxii, însă, în mod paradoxal, neuronii și galaxiile nu reprezintă decât 30% din masa totală a acestor structuri. Restul de 70% sunt compuși care joacă aparent un rol pasiv: apa pentru creier, respectiv energia neagră, pentru Univers. O altă similitudine o constituie faptul că galaxiile și neuronii se organizează în rețele de noduri și de filamente. Pe baza acestor caracteristici comune, cercetătorii au creat un model comparativ al fluctuațiilor materiei în cele două sisteme, scopul cercetătorilor fiind acela de a observa în ce fel aceste fluctuații sunt repartizate pe scări atât de diferite. Totodată, au studiat anumiți parametri ce caracterizează deopotrivă rețeaua neuronală și rețeaua cosmică, precum numărul conexiunilor prin noduri și tendința de regrupare a mai multor conexiuni în cele mai importante puncte centrale ale sistemului. Un aspect uimitor se referă la variația densității materiei în creier și în rețeaua cosmică, distribuția relativă a acestor fluctuații în cele două sisteme fiind similare, deși la scări mult mai diferite. Similitudinile remarcate trimit la ideea că interconexiunile din sânul celor două structuri răspund unor logici fizice asemănătoare. O constatare mai mult decât tulburătoare, care se alătură altor evidențe indiscutabile dintre elemente ce sugerează că legile care guvernează dezvoltarea ambelor structuri ar putea fi aceleași. Charles Darwin, reconfirmat?! Există vechi teorii științifice care, negate sau absolut neglijate vreme îndelungată, pot fi reevaluate și valorizate în mod meritat Una dintre acestea îi aparține chiar savantului care a marcat esențial teoria evoluționismului, în pofida faptului că aceasta reprezintă, jumătatea” opusă ipotezelor științifice referitoare la originea speciei umane, celei a creaționismului. vorba despre o echipă mixtă de cercetători ai Institutului Earth-Life Science, afiliat Universității de Tehnologie din Tokyo, în cooperare cu colegi din Malayezia, Cehia, Statele Unite și India. Cercetarea ar confirma ideea despre originea terestră a vieții, pe care savantul englez a explicat-o într-o scrisoare adresata în anul 1871 prietenului său, botanistul Joseph D. Hooker, în care descria o mlaștină caldă, unde materia trecea la un stadiu evoluționar, sub efectul acțiunii anumitor compuși chimici și al unor surse de energie suficiente. Studiul oamenilor de știință s-a concentrat asupra unui larg evantai de compuși, capabili să determine nașterea vieții pe Terra, dar în mod special pe substanțe chimice detectate pe meteoritul Murchison 67. De menționat însă că teoria lui Darwin a „micii mlaștini calde” - la care am făcut referire - a suferit unele modificări ce pot face interpretabile datele problemei: experimentul actual sa referit la temperaturi relativ scăzute, în jur de ± 0,1 ® C. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Chimiștii au simulat nașterea vieții pe Terra, implicând organisme capabile să se reproducă și să se hrănească singure, pornind de la o substanță de origine nonbiologică, aceasta putând confirma teoria asupra vieții susținută de Charles Darwin. Este g. Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. Imagazin înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANUPreședinta GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dincă (director) 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: ContR074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R.-Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, PAUL IOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala .Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: fi vv 1 % . J Sbb.1 Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revista sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. .MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul, TIP CART IDEA STUDIO S.R.L. JJ