Magazin, iulie-decembrie 2021 (Anul 64, nr. 26-52)
2021-09-16 / nr. 37
Iluminatul din peșteră Iluminatul artificial a fost o resursă fizică crucială pentru extinderea comportamentului social și economic complex în grupuri umane din paleolitic. Mai mult, controlul focului a permis dezvoltarea primului comportament simbolic în peșteri adânci, în urmă cu aproximativ 176.000 de ani. In noile lor cercetări, oamenii de știință de la Universitatea din Cantabria au caracterizat calitativ și cantitativ trei sisteme de iluminat - torțe, lămpi portabile cu grăsime și șeminee - utilizate în perioada paleolitică pentru a intra în adâncurile peșterilor. Cercetătorii și-au efectuat experimentele în peștera Isuntza I din Țara Bascilor, Spania. Iluminatul lor „replicat” s-a bazat pe dovezi arheologice găsite în locuri similare și a inclus cinci făclii (fabricate în mod variabil din rășini de iederă, ienupăr, stejar, mesteacăn și pin), două lămpi de piatră cu grăsime animală (măduvă osoasă de vită și cerb) și un șemineu mic (lemn de stejar și ienupăr). Ei au descoperit că diferitele sisteme de iluminat aveau toate caracteristici diverse, sugerând selecția și utilizarea lor probabilă în diferite contexte. Luminile din lemn formate din mai multe bețe au funcționat cel mai bine pentru explorarea peșterilor sau traversarea spațiilor largi, deoarece proiectau lumină în toate direcțiile (până la circa 6 metri), erau ușor de transportat și nu orbeau purtătorul torței, deși aveau o intensitate de aproape cinci ori mai mare decât cea a unei lămpi cu grăsime dublă. Lumina făcliilor a durat de la 21 de minute, cea mai scurtă, până la cea mai lungă, de 61 de minute. Ele tind să funcționeze neregulat și necesită o supraveghere atentă atunci când ard, deși sunt ușor de aprins prin oxigenare (mișcând torța rapid dintr-o parte în alta); în schimb, principalul dezavantaj al torței a fost cantitatea de fum emisă. Lămpile cu grăsime au funcționat cel mai bine pentru iluminarea spațiilor mici pe o perioadă lungă de timp și cu o intensitate a luminii similară cu cea a unei lumânări, pe o rază de cel puțin 3 metri. Deși nu erau potrivite pentru tranzit din cauza efectului orbitor și a iluminării slabe a podelei, ele au ars constant și fără prea mult fum timp de peste o oră. De asemenea, echipa a realizat un singur șemineu, un sistem static, care a scos mult fum și a fost stins după 30 de minute. Iluminatul artificial a fost o resursă fizică crucială pentru extinderea comportamentului social și economic complex în grupurile paleolitice, în special pentru dezvoltarea primelor explorări paleospeologice și pentru începutul artei parietale în peșteri. „A merita. Auzim adesea în jurul nostru spunându-se că „nu se merită” sau „se merită” a face ceva anume. Greșeala este atât de frecventă încât aproape că nu o mai băgăm de seamă. Cu atât mai mult cu cât o fac și persoane care au de obicei, o exprimare îngrijită. Verbul „a merita” se folosește numai la diateza activă. Niciodată la cea reflexivă. In cazul exprimării, „se merită” avem de-a face cu un reflexiv parazitar care trebuie evitat. Exprimarea corectă în această situație este doar cea în care este eliminat pronumele reflexiv. Așadar este corect să spunem: „nu merită” sau „merită” să facem un lucru sau altul. (7.5.) Nr. 37 (3316) din 16 septembrie 2021 Domeniul science-fiction abundă în exemple foarte variate ce ilustrează ideea de parazitism: organisme străine penetrează alte organisme pentru a supraviețui, iar în cele din urmă ajung să controleze și chiar să devoreze gazda devenită victimă. Totuși, natura nu pare a se lăsa mai prejos, oferindu-ne și ea exemple de acest gen. în sudul Africii trăiește o angiospermă (plantă cu flori) primitivă, denumită Hydnora africana, care nu are frunze și nu poate trăi decât parazitând alte vegetale. Este singura angiospermă cunoscută care se definește strict prin parazitism. O altă particularitate constă în faptul că nu conține clorofilă, pigmentul indispensabil procesului de fotosinteză. Pentru a se hrăni, Hydnora africana aspiră nutrienții plantelor pe care le parazitează (în special cele din genul Euphorbia). O enzimă îi permite să dizolve pereții rădăcinilor acestora și să le atașeze de ale sale. Sub forma unei ciuperci, rămâne apoi invizibilă în sol, până când înflorește. Floarea are trei petale enorme, tubulare și groase, care ies din sol formând o capcană pentru polenizatori. Atrase de mirosul difuzat de floare, insectele intră în ea prin interstiții, între petale, după care, acoperite de polen, își încheie cursa în mijloc, unde se află ovulele. în urma fecundării se va naște un singur fruct, care va ajunge la maturitate abia după doi ani. Iar acesta va digera altă plantă, pentru a supraviețui. Doi dintre cei mai renumiți lutieri din Cremona, Italia, Antonio Stradivari și Giuseppe Guarneri „del Gesù”, și-au tratat instrumentele cu diverse substanțe chimice care au contribuit și ele la generarea sunetului unic al viorilor respective. Mai multe dintre aceste substanțe chimice au fost identificate pentru prima dată: borax și sulfați metalici pentru ciuperci supresie, sare de masă pentru controlul umidității, alum pentru reticulare moleculară și potasiu sau var rapid pentru tratament alcalin, în instrumentele cu coarde, lemnul pentru cutia de rezonanță selectat special acționează ca traductor de energie mecanică de la corzi vibrante în energie acustică. Instrumentele din familia viorii, inclusiv viola și violoncelul, sunt realizate din două esențe de lemn: molid norvegian (Picea abies) pentru plăcile de sunet și arțar (Acer sp.) pentru coaste și plăcile din spate. Sunt detalii ale meșteșugului lutierilor de geniu, datorită cărora și astăzi violoniștii de elită preferă instrumentele semnate de Amati, Stradivarius, Guarneri, Roberto Regazzi etc., în secolele XVII-XVIII. Cercetători de la Universitatea Texas A.M au investigat proprietățile materiale ale plăcilor sonore Cremonese folosind o gamă largă de tehnici spectroscopice, microscopice și chimice și au descoperit astfel că boraxul, zincul, cuprul și alumul - împreună cu apa de var - erau folosite pentru tratarea lemnului. Boraxul are o istorie îndelungată, fiind folosit pentru conservare de către vechii egipteni, la mumificare, iar mai târziu ca insecticid. Prezența acestor substanțe chimice indică o colaborare între producătorii de vioară, farmacia locală și medicul la acel moment. Atât Stradivarius, cât și Guameri ar fi căutat nenumărate metode de tratare a viorilor pentru a preveni deteriorarea lor de către paraziți, deoarece infestarea lemnului cu viermi era vagină realizată de ADMAN-NICOLAE POPESCU ȘI NICUȘOR DINCA Instrumente tratate chimic competitiv instrumente foarte răspândită în vremea aceea. Totodată, probabil ei și-au dat seama că sărurile speciale pe care le foloseau la impregnarea lemnului i-au conferit acestuia și o anumită rezistență mecanică benefică, precum și avantaje acustice. Aceste metode au fost păstrate secrete. Nu existau brevete în acele vremuri. Modul în care lemnul a fost tratat cu substanțe chimice era imposibil de ghicit prin inspecția vizuală a produsului finit. Astfel de cunoștințe erau necesare pentru a obține un avantaj față de alți producători de „ Săptămânalul .Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. rimaoazin înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinta GEORGE CUȘNARENCU Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65bria Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dincă (director) 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank SA - Sucursala Panduri Cont: R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R.-Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala ..Magazin" S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: ■I % .ni- ■-w-» ♦ Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIPOART IDEA STUDIO RL J