Magazin, iulie-decembrie 2021 (Anul 64, nr. 26-52)

2021-07-15 / nr. 28

Satul rotund din Banat Nu departe de Timișoara, ascuns între dealurile superbe ale Lipovei, se află singurul sat de formă circulară din România. Localitatea Charlottenburg a fost întemeiată în anul 1771, în timpul Măriei Tereza, de către șeful administrației bănățene de atunci, contele von Clary und Ridlingen, spune că numele i-a fost dat în onoarea soției acestuia, Charlotte, dar în timp românii l-au simplificat, adaptându-l limbii noastre, i-a spus Șarlota. Pri­mii locuitori au fost coloniști șvabi - 32 de familii care pro­veneau din Tirolul de Sud, astăzi Trentino, Lorena și Baden-Württemberg, iar după 1880 așezarea era populată și de familii de români și unguri. „Roata solară” simbolizata de clădirile ridicate an după an oferă o imagine fascinantă, mai ales văzută de la înălțime. Toate casele cu aceeași înălți­me, situate la aceeași distanță una față de celaltâ, având un stil simetric desăvârșit, iar cele patru intrări în sat sunt echidis­tante. Fără a greși câtuși de pu­țin, putem spune că satul s-a rotunjit în jurul unei fântâni în­conjurate de duzi. Totuși, pasiunile și interesele stăpâni­lor vremelnici ai locului au fă­cut ca vânătoarea să fie pre­ocuparea de bază a localnici­lor. Aceasta, deoarece în 1890 contele Siegfried Graf von Wimpffen a construit aici o casă de vânătoare, apoi a trans­format pădurea din vecinătate într-un așa-numit parc de vâ­nătoare, cu o suprafață de peste 1.200 de hectare, populat cu cerbi aduși din Boemia. Apoi, după Primul Război Mondial, proprietățile contelui au fost preluate de statul ro­mân, iar parcul a devenit rezer­vație de vânătoare a Casei Regale a României. Odiseea satului rotund din Banat a continuat până în zilele noastre. După anii ’40, parcul a ajuns în administrarea Ocolului Silvic Timișoara, în­să mult mai important este faptul că, odată cu instaurarea regimului comunist după răz­boi, locuitorii au plecat în Occident, în valuri, fenomen reluat după 1989. In prezent, majoritatea gos­podăriilor au fost cumpărate de timișoreni, care le-au trans­format în case de vacanță. In urmă cu cinci ani, numărul localnicilor se ridica la 202, iar din plantația de duzi de odini­oară mai rămăseseră 34 de exemplare. Dincolo de toate aceste schimbări, Charlotten­­burg rămâne însă o adevărată bijuterie între așezările de pe tărâmurile românești. [Despre scaune Am auzit în mai multe reclame și chiar am văzut câteva firme de maga­zine cu o ofertă „îmbietoare” pentru scaune „de dining”. Sigur că am înțeles că este vorba despre arhicunoscutele scaune de ma­să folosite de câteva bune gene­rații, dar ne întrebăm de ce a fost nevoie să le schimbe numele. De ani și ani le spunem „sca­une de masă” sau pur și simplu „scaune” iar atunci când le schimbăm destinația spunem „scaune de bucătărie”, „scăune­le”, „taburete” și tot așa. Se pare că această exprimare autohtonă le cade greu la stomac unora și ne întrebăm dacă nu știu ce bătrâni izo­lați de lume înțeleg despre ce e vorba când dau cu nasul de expresia res­pectivă. Sau, poate, că mâncând așe­zați pe asemenea scaune este mânca­­re rea mai gustoasă?!? (I.S.) Nr. 28 (3307) din 15 iulie 2021 „Parasolar” inteligent O interesantă inovație ce poate fi de mare folos pentru milioane de oameni a fost concepută de cercetători. Compania germană de inginerie Bosch a venit pe piață cu noul parasolar de parbriz inteligent, care folosește un panou LCD și informații virtuale pentru a bloca doar pătrunderea razelor soarelui în aria vizuală a conducătorilor auto. Ideea de bază este de a le oferi acestora o vedere neobstrucționată a drumului de la distanță mai mare când soarele strălucește pe cer. In fiecare an, foarte multe accidente rutiere sunt cauzate de strălucirea soarelui, de două ori mai multe decât oricare altă cauză legată de vreme. Vizorul virtual de la Bosch identifică locul unde se află fața și ochii șoferului, datorită unei camere de recunoaștere facială însoțitoare, orientată spre scaunul conducătorului auto. Apoi analizează fața acestuia, pentru ca umbrele să „decidă”, adică să indice cu precizie care porțiuni ale panoului LCD cu model de fagure să se întunece, lăsând în același timp restul panoului transparent. Virtual Visor și-a făcut debutul în cadrul Consumer Electronics Show (CES) din Las Vegas. Viziera inteligentă poate fi destul de ușor de implementat: sistemul necesită puțină putere și trebuie să utilizeze hardware-ul deja integrat în mașini, potrivit CNET. Utilizarea acestui hardware ca parte a sistemului Visor Virtual, va reduce costurile și va limita creșterea în greutate a vehiculului. „Acest sistem extinde ecosistemul valoric al monitorizării șoferului. Dacă aveți deja camera în vehicul, există o putere de calcul a mașinii”, afirmă unul dintre inginerii Visual Virtual. Bluza marinarilor f­ aimoasele tricouri cu dungi alb-negre sau alb-albastre al­ternative („marinărești”) au pătruns de mult timp în foarte generosul spațiu al modei ves­timentare. Deși foarte posibil nu mai re­prezintă ceva important pentru persoane­le care creează, cumpără și îmbracă ase­menea produse, ele includ în continuare o anume simbolistică foarte interesanta. Se mai întreabă cineva astăzi câte ase­menea dungi are un tricou marinăresc? Și, dacă da, de ce ar trebui să existe un nu­măr fix al lor? Să menționăm totuși că aceste piese vestimentare nu au apărut întâmplător, ci au fost impuse ca uniformă a ma­rinarilor unui echipaj, pentru pri­ma dată, în cadrul trupelor navale țariste. Apoi, rapid, ideea a fost preluată de englezi, francezi și în alte câteva țări; în Franța, măsura a fost oficializată în 1858, printr-o ordonanță de stat, la origine fiind un soi de lenjerie de corp, fiindcă ceea ce astăzi cunoaștem drept slip și chiloți nu existau. Purtat numai de mateloți (ofi­țerii purtau uniforma cazonă), acest tricou îl plasa automat pe „proprie­tar” la baza ierarhiei. Tricoul cu dungi era esențial pentru siguranța marinarilor, fa­cilitând reperarea lor atunci când aceștia cădeau peste bord. în 1858 s-a stabilit că tricoul alb cu bleumarin trebuie să însu­meze 21 de dungi, suma victoriilor lui Napoleon în bătăliile purtate. Dar, cum lumea se schimbă rapid, în 1917, „Coco” Chanel a lansat la Deauville stilul marinăresc, actualizând tendințele epocii cu bluza fără dungi, dar cu guler specific, apoi tricoul dungat. Mai târziu, prin anii 1950, „marinie­­rul”, cum se numea vulgar și bizar acest stil, el a fost adoptat de mari artiști, ca Picasso, Brigitte Bardot și mulți alții. As­tăzi, același „marinier” cu origini slave și-a schimbat cartea de identitate, de­venind un simbol pentru „made in France”. Numărul de dungi? Neapărat - 21 albe, de două ori mai late decât cele 20 sau 21 de dungi albastru-indigo. Toate, așezate orizontal! Mai ales că dungile verticale sunt specifice unor uniforme de cu totul altă natură și în spații foarte res­trânse... Pagină realizată de ADRIAN­ NICOLAE POPESCU ȘI NICUȘOR DINCĂ Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU Președintă GEORGE CUȘNARENCU Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director) - 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont­R074BACK 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024ANCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R.-Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@ yahoo.com TEHNOREDACTARE ^4 COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN”­­­­­­ Gabriela Nițu, Rodica Nițu Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declina orice responsabilitate. Tiparul: TIPOART IDEA STUDIO S.R.L. JJ

Next