Milcovul, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-6)

1968-02-24 / nr. 1

Harta județelor VRANCEA și limitrofe în pagina a V-a BIBLIOTECA CENTRALA K­NTVT>‘?IT ARA * M EMINESCU“ IA I va observa cu atenție munca dumitale, stimate cititorule, eforturile pil­duitoare ale tuturor lo­cuitorilor pentru înflori­rea patriei. Iubite cititor­ ii înfiază primul nu­măr al­­ ziarului „Milco­­vul“, născut la sfîrșit de februarie, acest o dată cu primii ghiocei vestitori ai primăverii . Gazeta noastră, cea dintâi publicație apărută pe teritoriul proaspătului județ Vrancea, își propu­ne să fie mereu prezentă vi­i întreaga viață a jude­țului, să-i mobilizeze pe oamenii muncii spre în­făptuirea hotăririlor parti­dului și statului nostru. Socotește deci, „Mil­­covul" un fiu al vrince­­nilor care, scrutînd me­leagurile pe care trăim, „Milcovul“, dorește, așadar, să-și îndrepte „cursul“ prin toate ținu­turile Vrancei, să culeagă informații despre tot ce­ea ce se petrece în ora­șele, comunele și satele județului, dar totodată să te tină la curent cu realizările obținute în în­treaga țară de harnicul nostru popor care desă­­virșește construcția so­cialismului. Consideră deci, iu­bite cititorule, că ziarul nostru își este un prieten apropiat care va să oglindească fidel căuta in paginile sale starea de e­­mulație și optimismul vrâncenilor de-a lungul noului drum județean — drum luminat de politica înțeleaptă a partidului. „Milcovul* intențio­nează, de asemenea, să te informeze, despre ceea ce se petrece în lumea largă, să-și prezinte eve­nimentele cele mai de seamă ale vieții interna­ționale, noutați științifi­ce și culturale, rezulta­te sportive. Deocamdată, gazeta noastră va apare săptă­­minal. Sperăm însă că, nu peste multă vreme, să putem oferi vrlnceni­lor, „Milcovul" cotidian. Pină atunci însă,­­iubite cititorule, te rugăm să fii colaboratorul nostru apropiat și să ne scrii la redgcfie, ajutîndu-ne cu părerile, impresiile și su­gestiile dumitale. Colectivul gazetei îți mulțumește anticipat și-ți prezintă primul său nu­măr . El cuprinde țări, știri, reportaje rela­și instantanee realizate în cursul celei dintîi săptă­­mîni județene... PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI­VA • 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R.<ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU AMI I — NR. 1 SÎMBĂTA 24 FEBRUARIE 1968 6 pagini — 50 bani SARCINI IMEDIATE ȘI PERSPECTIVE DE VIITOR SIMION DOBROVICI Prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu in această zi, la Focșani, ca în întreaga ța­ră, a avut loc un eveniment de o mare im­­portanță: adunarea de con­­stituire a Comitetului jude­țean de partid și a Consiliu­lui popular provizoriu. După adunare, ziarul nos­­tru s-a adresat tovarășului SIMION DOBROVICI, prim­­secretar al Comitetului ju­dețean al P.C.R. și președin­tele Comitetului executiv al Consiliului popular provizo­riu Vrancea, cu rugămintea de a ne înfățișa perspective­le de viitor și sarcinile ime­diate, privind dezvoltarea județului Vrancea. Pe noua hartă a României so­cialiste, județul Vrancea se con­turează ca o unitate adminis­trativă complexă, viabilă și e­­chilibrată, cu resurse bogate care-i permit o dezvoltare so­­cial-economică rapidă și armo­nioasă. Actualul teritoriu al județu­lui cuprinde toate formele de relief: munte, deal și cîmpie. Suprafața lui este de 4.735 km­p, iar populația numără 351.000 locuitori, din care 68.000 locu­iesc în cele 5 orașe, iar restul de 283.000 în comune și sate. Județul nostru dispune de mari bogății naturale. Una din cele mai însemnate bogății o reprezintă pădurile, care se în­tind pe o suprafață de 175.300 ha. Viticultura însumează suprafață de 30.500 ha., bazinul­­ viticol din Vrancea fiind unul din cele mai mari din țară. Stru­gurii și vinurile din podgoriile vrîncene sunt renumite și peste hotare. Există, de asemenea mari suprafețe pentru cultura cerealelor, de finețe și pășuni care pot asigura baza furajera pentru dezvoltarea unui puter­nic sector zootehnic Studiile geologice care se în­treprind vor da la iveală noi bogății care, valorificate, vor spori puterea economică a jude­țului și a patriei. La bogățiile naturale de pe meleagurile noa­stre se mai adaugă așezările pi­torești din Munții Vrancei, ca­re reprezintă o minunată zonă turistică cu largi perspective de dezvoltare. Pentru punerea în valoare a acestor bogății s-au construit — și se vor construi în viitor — importante obiective industria­le, care vor schimba tot mai mult înfățișarea județului, în­­frumusețînd viața locuitorilor săi. Măsurile de excepțională în­semnătate stabilite de Conferin­ța Națională a partidului cu pri­vire la perfecționarea conduce­rii și planificării economiei na­ționale și îmbunătățirea orga­nizării administrativ-teritoriale a țării, pun în fațaa organelor și organizațiilor de partid, a oamenilor muncii din județul Vrancea sarcini mari. In centrul preocupărilor or­ganizațiilor de partid din între­prinderile industriale trebuie să stea grija pentru realizarea pla­nului de stat pe anul 1968 toți indicatorii. Analiza activi­ta­tății colectivelor de muncă pen­tru îndeplinirea planului de pro­ducție pe luna ianuarie și în prima decadă a lunii februarie arată că, pe lângă rezultatele bune obținute, continuă să per­siste unele neajunsuri care au făcut ca nu toate întreprinderi­le să-și realizeze integral pla­nul de producție. In această situație se găsesc întreprinderea forestieră și Combinatul pentru industrializa­­rtea lemnului din Focșani, pre­cum și Fabrica de confecții. Lip­suri se constată și în realiza­rea planului de investiții. Pentru îndeplinirea în ter­men și la toți indicatorii a pla­nului de producție, ca și pentru recuperarea rămînerii în urmă, este necesar ca organele și or­ganizațiile de partid, conduce­rile întreprinderilor să continue organizarea științifică a produc­ției și a muncii, să asigure apli­carea întocmai a măsurilor sta­bilite, să urmărească sistematic eficiența acestora. In construc­ții, va trebui ca atît organiza­țiile de partid cit și conduceri­le administrative să ia măsuri i­­m­ediate pentru o mai bună or­ganizare a lucrului pe șantiere, pentru întărirea disciplinei, in vederea realizării la termen a obiectivelor planificate. O aten­ție deosebită trebuie acordată eficienței economice a întregii activități productive, urmărin­­du-se în mod permanent spori­rea rentabilității întreprinderi­lor industriale și obținerea de beneficii tot mai mari peste plan. Organizațiile de partid și de sindicat, conducerile întreprin­derilor trebuie să se ocupe cu mai multă grijă de creșterea calificării muncitorilor, prin ex­tinderea cursurilor de califica­re și de ridicare a calificării — aceasta fiind o condiție impor­tantă pentru realizarea la un nivel superior a sarcinilor eco­nomice. Toată atenția trebuie concen­trată spre realizarea în condi­ții optime a planului de produc­ție pentru export, cu atît mai mult cu cît această sarcină în­semnată nu a fost îndeplinită integral de către întreprinderile forestiere. Organizațiile de partid din acest sector au da­toria să ia măsurile necesare pentru realizarea exemplară a produselor destinate exportului. Nu poate fi admisă nici o întîr­­ziere în livrarea acestor produ­se, nici o concesie în ce pri­vește calitatea acestora. Sarcini mari stau în perioada următoare și în fața oamenilor muncii din agricultura județu­lui. După cum se știe, recent s-au încheiat adunările de dări de seamă și alegeri în coopera­tivele agricole de producție, în care s-au dezbătut și aprobat planurile de producție pe anul în curs. Acum, organizațiile de partid și consiliile de conduce­re, trebuie să asigure defalca­­rea sarcinilor de plan pe brigăzi și echipe, în așa fel încît fie­care membru cooperator să cu­noască concret ce are de făcut în acest an. Organizațiile de partid, direc­ția agricolă, uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție, consiliile de condu­cere ale acestora, conducerile întreprinderilor agricole de stat și ale stațiunilor de mașini și tractoare trebuie să ia toate măsurile pentru executarea în timpul optim a lucrărilor de a­­menajare a terenului în vederea extinderii asigurarea suprafețelor irigate, utilajului necesar pentru această importantă lu­crare, transportul îngrășăminte­lor naturale și chimice, asigura­rea semințelor, repararea în­tregului parc de tractoare și ce­lelalte mașini agricole, pregă­tirea tuturor condițiilor pentru buna desfășurare a campaniei a­­gricole de primăvară, în condițiile noi ale împărțirii administrativ-teritoriale, centrul de greutate al muncii politice și organizatorice, a organelor și organizațiilor de partid, trebuie să se deplaseze în unitățile eco­nomice, în comune. Avînd în vedere că adunările generale ale organizațiilor de partid au loc odată la trei luni, este ne­cesar ca membrii comitetului județean și municipal de partid, activiștii de partid să se îngri­jească de pregătirea lor temei­nică, astfel ca ele să dezbată și să soluționeze problemele ma­jore ale unităților din industria și agricultura județului, să sta­bilească măsuri concrete și să asigure controlul îndeplinirii hotăririlor adoptate. Pentru creșterea continuă rolului de conducător al orga­­­nizațiilor de partid, trebuie să acordăm și în viitor maximum de atenție întăririi numerice și calitative­­ a rîndurilor partidu­lui, punînd accentul pe calită­țile moral-politice ale celor ce solicită primirea în partid. Sarcini importante revin Co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular județean provizoriu în atragerea maselor la condu­cerea treburilor economice, so­ciale și culturale din municipiul Focșani — orașul de reședință al județului — din celelalte o­­rașe și din comunele județului. Activitatea comitetului execu­tiv, a activiștilor acestuia să fie concentrată în comune, a­­colo unde se traduc în viață (Continuare în pagina a IV-a) Adunări de constituire a organizațiilor de masă In cursul săptămînii au a­­vut loc adunări de constitui­re a organizațiilor de masă județene și alegerea organe­lor lor provizorii de condu­cere. La adunarea activului sindical din județul Vrancea au participat tovarășul Si­­mion Dobrovici, prim-secre­tar al Comitetului județean de partid și tovarășul Nico­­lae Moraru, membru al Co­mitetului Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R. Au fost constituite, de a­­semenea, Comitetul județean provizoriu al U.T.C., Direcția agricolă județeană, Uniunea județeană provizorie a C.A.P., Consiliul județean pentru e­­ducație fizică și sport și co­misiile județene pe ramuri de sport. VEDERE EXTERIOARĂ A FABRICII DE MOBILĂ Pagina a V­-a Cuvântarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința solemnă de la Fraga Mărțișorul ‘Thrvem 1! 23 cX^£ £ 8ftUAHl £ I ^ în această zi fotoreporterul nostru a sur­­prins pe pelicu­lă un instanta­neu de sezon , coadă la mărți­­șoare. Imaginile primăvă­­ratice l-au stimulat la o me­ditație exprimată în cîteva rînduri. Semne de primăvară. Senti­mentul de afecțiune pentru cea dragă, de speranță și bucurie are o exprimare simbolică: mărțișorul. Sorocul său se a­­propie. Se simte aceasta în at­mosfera din magazine, ghicești evenimentul din pitorescul ti­neresc „desenat" în jurul punc­telor de desfacere a minuscu­lelor însemne.Tinăr sau vîrst­­nic fiecare cumpărător dorește un anume mărțișor care să spu­nă un anume lucru pentru a realiza o punte tacită, plină de sens, între el și primitor. O potcoviță, un buchet de ghiocei, o barză... Alegerea nu se oprește aici ci ea se consi­deră încheiată de abia după ce paleta multicoloră este cerce­tată cu minuțiozitate. Și cum­părătorii a­u de unde alege. O.C.L. „Produse industriale", a pus în vînzare peste 100.000 de mărțișoare într-un sortiment variat, la cele trei raioane spe­cializate din unitățile „Dună­rea", „Parfumerie“ și „Bijute­ria“ de pe strada Mare, precum și în 22 de debite. ...DIFICILĂ ALEGERE... FOCȘANI - IERI. AZI In ziua de 22 februarie a a­­vut loc constr­­uirea Consiliu­lui popular municipiului al Focșani. Cu a­­cest prilej, redacția noastră a solicitat un interviu tova­rășului GHEORGHE STAN­­CIU, președintele Comitetu­lui executiv al acestui mu­nicipiu.­­ Pentru început vă rog să ne vorbiți despre istoricul o­­rașului Focșani. Documentele vremii arată că orașul Focșani, a luat naștere pe vremea lui Ștefan cel Mare și s-a dezvoltat din satele Stoicești și Vrătulești, iar numele îl poartă de la Focșa, pe moșia căruia s-a dezvoltat tîrgul. Foc­șanii — mai bine zis cele două orașe Focșani, căci erau două, unul în Moldova și altul în Muntenia, s-au dezvoltat mai repede decît celelalte orașe, a­­ceasta datorită situației geogra­fice și politice, loc de graniță și de vamă dintre cele două țări, unde în veacurile trecute se făcea schimb de mărfuri pe o scară foarte largă. Despre un tîrg cu numele de mm Focșani se vorbește abia în 1572 cu prilejul unor hărțuieli și lupte pentru dobîndirea tronu­lui Moldovei. Evenimentele din 1848 și ideile de care erau în­suflețiți cei mai luminați băr­bați din Iași și București, au avut un răsunet însemnat în ambele părți ale orașului. Cîțiva revoluționari fugiți din Iași din cauza terorii stăpînirii găsesc scăpare în Focșanii — Munteni. De la 10 mai 1859 și pînă la 14 februarie 1862, după orîn­­duiala Convenției de la Paris, ia ființă și funcționează la Foc­șani Comisia Centrală pentru a­ M. N. (Continuare în pagina a IV-a) PI ■ ■ Cronică cetate­neasca ! „Această reorganizare să nu­­ ducă în nici un fel la neglija­­­­rea vreunui sector de activita­­­­te. Atrag atenția îndeosebi asu­­pra problemelor legate de a­­­­provizionarea și deservirea populației, care trebuie să fie urmărită zilnic, pentru a se desfășura în cele mai bune con­­dițiuni, în nici un fel această reorganizare să nu fie resimțită în mod negativ de populație. Este de dorit, dimpotrivă, ca­ chiar în cursul organizării să obținem rezultate mai bune în acest domeniu și populația să fie mai bine aprovizionată și deservită". (Din cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la adu­narea activului de partid din Județul Prahova). Ce vă propuneți pentru mărirea eficienței economice a activității pe care o Ne răspunde tovarășul inginer Bica losif, director al Complexului pentru industrializarea lemnului Focșani, întreprinderii conduceți ? Soarele prevestitor al primă­verii ne-a întimpinat și la in­trarea în incinta modernei Fa­brici de Mobilă de la marginea Focșanilor. Optimismului, firesc în asemenea circumstanțe, i-a făcut loc­ insă un pic de... deza­măgire, cind, intrînd în fondul problemei am aflat că pe luna ianuarie și in primele 20 zile din februarie colectivul de aici, de peste 1.000 oameni, nu a reușit să îndeplinească decît 78 la sută din planul global. Și doar pe anul 1967 planul la producția globală și marfă fu­sese îndeplinit în proporție de 100,1 la sută, cel al producției de mobilă 100,2 la sută, prețul de cost a fost redus și s-au ob­ținut peste plan 300.000 lei be­neficii. Deci: fabrică nouă, mo­dernă, oameni harnici, eficien­ță economică concretă. De ce s-a pășit cu strigul în noul an ? — Trebuie să menționez — ne-a declarat iov. director Bi­­că losil că planul sporit în anul acesta cu 14 la sută față de 1967 este mobilizator, dar tot­odată in conformitate cu posi­­­bilitățile noastre. Planul este bun deci, proiectele sunt fru­moase. Aș sublinia că introdu­cem în fabricație 22 produse din care 12 complet noi, creș­terea față de anul trecut fiind de 100 la sută. Am rămas to­tuși în urmă. Este inadmisibil după părerea mea și probabil și a da. Expunîndu-vă cauzele aș începe cu lipsa lacurilor po­­liestence — componentă gal­benă care se execută de Uzina „Color" din Capitală. Gîndiți-vă cu ins­umnul nelivrarea ritmică la timp a acestor lacuri, in ia­nuarie producția a sistat trei zile, iar In februarie cinci zile. Cred că Ministerul Industriei Chimice ar trebui să ia măsuri rapide și eficiente in această privință. Nu­­ putem răm­îne în gol de producție din cauza a­­cestui­­ produs care prezintă a­­semenea caracteristici, incit trebuie să-l aducem din Bucu­rești,­­ neapărat din cinci in cinci zile. — E vorba deci de cauze o­­biective. Despre vina dv. ce ați putea să ne spuneți ? — Fără îndoială , că deficien­țele au fost provocate și de si­nele minusuri organizatorice care ne aparțin. De pildă , asis­tența tehnică este încă nesatis­­făcătoare în fabrica noastră. Fluctuația cadrelor este prea mare și avem încă prea mulți muncitori necalificați. De ase­menea, nu am reușit să facem față încă unei sarcini atît de importante cum este atragerea de cadre tehnice­ inginerești. Ne lipsesc trei maiștri și trei in­gineri. Vă dați seama ce în­seamnă asta. — Socotind discuția noastră de pînă acum doar o introdu­cere in subiect vă rugăm să ne împărtășiți ce v-ați propus in mod concret să faceți pentru recuperarea rămînerii în urmă și sporirea eficienței economice a activității ? .— In primul rind vom căuta mijloacele pentru a determina furnizorii să respecte contrac­tele și să asigurăm o aprovizio­nare tehnico-materială conti­nuă creindu-ne totodată stocu­rile tehnice normate. Am cerut și sprijinul ministerului nostru. SANDA MANEA (Continuare în pagina a IV-a) w -O scurtă /IU/nA-­ incursiune prin Focșani ne-a* dat prilejul să? - —ENdRUARK­ vedem la lata ===1 locului cum ser 1—.......se­ desfășoară, in­ aceste zile, aprovizionarea și deservirea populației și,­­ totodată, transporturile mi­niere și feroviare. Treaba merge strună Ieri, iarnă, viscol, frig și vînt șfichiitor, azi primăvară, soare cald și ghiocei. Ieri, centrul e­­ra trist și bătut de crivăț, azi este plin de viață și neîncăpă­tor. Vremea a dat „liberă tre­cere“ forfotei, viața pulsează nestingherită. Magazinele sînt luate cu asalt. Ca pe...Lipscani. — Faceți față ? — Suntem­ bine aprovizionații] Ce-i drept, „fluxul" cumpărau­­­­rilor e în creștere — ne spune,' Cornelia Apopei, tînăra ponsabilă a magazinului res­t de­ produse alimentare nr. 1. —■' dar mărfuri avem din belșug.. Din cei 400—500 de cumpără­­­tori pe zi n-a fost unul care să­ plece nemulțumit! — Cum e vînzarea ? — în creștere. Ieri ne-au so­sit lămîi. Azi brînză și cașca­val. Ne-ar prinde bine și ceva portocale. Oricum, „casa“ a marcat un salt spectaculos 15.000 lei. După cum vedeți la noi treaba merge strună ! Drum bun! Popasul următor: Autogara din Focșani. Forfotă... ca la autogară. In sediu îl descope­rim pe Nicolae Micu, impiega­tul de mișcare. E suprasolicitat. — Consiliul popular provizoriu a organizat dezăpezirea drumu­rilor­­ Miine, cursele noastre vor porni spre Jorăști. Mircești au pornit de azi. Spre Se va circula regulat pe toate tra­seele, In­clusiv pe cele care de­pășesc granițele județului Vran­cea. Mesagerii noștri au pornit spre Tecuci și Galați. Știți, ei nu-și permit... intimități cu­ greutățile ? — Aveți și planuri de viitor? — Firește. Vom înființa noi trasee și prelungiri de trasee. De exemplu: Focșani-Adjud, Bordești-Tîmboiești și preconi­zăm prelungirea rutei Foc­șani- Măicănești pînă la Rîmniceni. Voiam să facem o surpriză că­lătorilor, dar acum... — După ce criterii inființați linii noi ? — Ne inspirăm din cererile oamenilor. Ei fac propuneri scrise consiliilor populare acestea nu le aduc la cunoș­șt­iință. E sursa cea mai sigură. — Greutăți ? — Concret nimic. E drept di­recția noastră se află în curs de reorganizare, dar călătorii ION MUSTAȚA DUMITRU MINCULESU (Continuare în pagina a IV-a)

Next