Milcovul, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-6)
1968-02-24 / nr. 1
Harta județelor VRANCEA și limitrofe în pagina a V-a BIBLIOTECA CENTRALA KNTVT>‘?IT ARA * M EMINESCU“ IA I va observa cu atenție munca dumitale, stimate cititorule, eforturile pilduitoare ale tuturor locuitorilor pentru înflorirea patriei. Iubite cititor ii înfiază primul număr al ziarului „Milcovul“, născut la sfîrșit de februarie, acest o dată cu primii ghiocei vestitori ai primăverii . Gazeta noastră, cea dintâi publicație apărută pe teritoriul proaspătului județ Vrancea, își propune să fie mereu prezentă vii întreaga viață a județului, să-i mobilizeze pe oamenii muncii spre înfăptuirea hotăririlor partidului și statului nostru. Socotește deci, „Milcovul" un fiu al vrincenilor care, scrutînd meleagurile pe care trăim, „Milcovul“, dorește, așadar, să-și îndrepte „cursul“ prin toate ținuturile Vrancei, să culeagă informații despre tot ceea ce se petrece în orașele, comunele și satele județului, dar totodată să te tină la curent cu realizările obținute în întreaga țară de harnicul nostru popor care desăvirșește construcția socialismului. Consideră deci, iubite cititorule, că ziarul nostru își este un prieten apropiat care va să oglindească fidel căuta in paginile sale starea de emulație și optimismul vrâncenilor de-a lungul noului drum județean — drum luminat de politica înțeleaptă a partidului. „Milcovul* intenționează, de asemenea, să te informeze, despre ceea ce se petrece în lumea largă, să-și prezinte evenimentele cele mai de seamă ale vieții internaționale, noutați științifice și culturale, rezultate sportive. Deocamdată, gazeta noastră va apare săptăminal. Sperăm însă că, nu peste multă vreme, să putem oferi vrlncenilor, „Milcovul" cotidian. Pină atunci însă,iubite cititorule, te rugăm să fii colaboratorul nostru apropiat și să ne scrii la redgcfie, ajutîndu-ne cu părerile, impresiile și sugestiile dumitale. Colectivul gazetei îți mulțumește anticipat și-ți prezintă primul său număr . El cuprinde țări, știri, reportaje relași instantanee realizate în cursul celei dintîi săptămîni județene... PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚIVA • 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R.<ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU AMI I — NR. 1 SÎMBĂTA 24 FEBRUARIE 1968 6 pagini — 50 bani SARCINI IMEDIATE ȘI PERSPECTIVE DE VIITOR SIMION DOBROVICI Prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu in această zi, la Focșani, ca în întreaga țară, a avut loc un eveniment de o mare importanță: adunarea de constituire a Comitetului județean de partid și a Consiliului popular provizoriu. După adunare, ziarul nostru s-a adresat tovarășului SIMION DOBROVICI, primsecretar al Comitetului județean al P.C.R. și președintele Comitetului executiv al Consiliului popular provizoriu Vrancea, cu rugămintea de a ne înfățișa perspectivele de viitor și sarcinile imediate, privind dezvoltarea județului Vrancea. Pe noua hartă a României socialiste, județul Vrancea se conturează ca o unitate administrativă complexă, viabilă și echilibrată, cu resurse bogate care-i permit o dezvoltare social-economică rapidă și armonioasă. Actualul teritoriu al județului cuprinde toate formele de relief: munte, deal și cîmpie. Suprafața lui este de 4.735 kmp, iar populația numără 351.000 locuitori, din care 68.000 locuiesc în cele 5 orașe, iar restul de 283.000 în comune și sate. Județul nostru dispune de mari bogății naturale. Una din cele mai însemnate bogății o reprezintă pădurile, care se întind pe o suprafață de 175.300 ha. Viticultura însumează suprafață de 30.500 ha., bazinul viticol din Vrancea fiind unul din cele mai mari din țară. Strugurii și vinurile din podgoriile vrîncene sunt renumite și peste hotare. Există, de asemenea mari suprafețe pentru cultura cerealelor, de finețe și pășuni care pot asigura baza furajera pentru dezvoltarea unui puternic sector zootehnic Studiile geologice care se întreprind vor da la iveală noi bogății care, valorificate, vor spori puterea economică a județului și a patriei. La bogățiile naturale de pe meleagurile noastre se mai adaugă așezările pitorești din Munții Vrancei, care reprezintă o minunată zonă turistică cu largi perspective de dezvoltare. Pentru punerea în valoare a acestor bogății s-au construit — și se vor construi în viitor — importante obiective industriale, care vor schimba tot mai mult înfățișarea județului, înfrumusețînd viața locuitorilor săi. Măsurile de excepțională însemnătate stabilite de Conferința Națională a partidului cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale și îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării, pun în fațaa organelor și organizațiilor de partid, a oamenilor muncii din județul Vrancea sarcini mari. In centrul preocupărilor organizațiilor de partid din întreprinderile industriale trebuie să stea grija pentru realizarea planului de stat pe anul 1968 toți indicatorii. Analiza activitatății colectivelor de muncă pentru îndeplinirea planului de producție pe luna ianuarie și în prima decadă a lunii februarie arată că, pe lângă rezultatele bune obținute, continuă să persiste unele neajunsuri care au făcut ca nu toate întreprinderile să-și realizeze integral planul de producție. In această situație se găsesc întreprinderea forestieră și Combinatul pentru industrializartea lemnului din Focșani, precum și Fabrica de confecții. Lipsuri se constată și în realizarea planului de investiții. Pentru îndeplinirea în termen și la toți indicatorii a planului de producție, ca și pentru recuperarea rămînerii în urmă, este necesar ca organele și organizațiile de partid, conducerile întreprinderilor să continue organizarea științifică a producției și a muncii, să asigure aplicarea întocmai a măsurilor stabilite, să urmărească sistematic eficiența acestora. In construcții, va trebui ca atît organizațiile de partid cit și conducerile administrative să ia măsuri imediate pentru o mai bună organizare a lucrului pe șantiere, pentru întărirea disciplinei, in vederea realizării la termen a obiectivelor planificate. O atenție deosebită trebuie acordată eficienței economice a întregii activități productive, urmărindu-se în mod permanent sporirea rentabilității întreprinderilor industriale și obținerea de beneficii tot mai mari peste plan. Organizațiile de partid și de sindicat, conducerile întreprinderilor trebuie să se ocupe cu mai multă grijă de creșterea calificării muncitorilor, prin extinderea cursurilor de calificare și de ridicare a calificării — aceasta fiind o condiție importantă pentru realizarea la un nivel superior a sarcinilor economice. Toată atenția trebuie concentrată spre realizarea în condiții optime a planului de producție pentru export, cu atît mai mult cu cît această sarcină însemnată nu a fost îndeplinită integral de către întreprinderile forestiere. Organizațiile de partid din acest sector au datoria să ia măsurile necesare pentru realizarea exemplară a produselor destinate exportului. Nu poate fi admisă nici o întîrziere în livrarea acestor produse, nici o concesie în ce privește calitatea acestora. Sarcini mari stau în perioada următoare și în fața oamenilor muncii din agricultura județului. După cum se știe, recent s-au încheiat adunările de dări de seamă și alegeri în cooperativele agricole de producție, în care s-au dezbătut și aprobat planurile de producție pe anul în curs. Acum, organizațiile de partid și consiliile de conducere, trebuie să asigure defalcarea sarcinilor de plan pe brigăzi și echipe, în așa fel încît fiecare membru cooperator să cunoască concret ce are de făcut în acest an. Organizațiile de partid, direcția agricolă, uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție, consiliile de conducere ale acestora, conducerile întreprinderilor agricole de stat și ale stațiunilor de mașini și tractoare trebuie să ia toate măsurile pentru executarea în timpul optim a lucrărilor de amenajare a terenului în vederea extinderii asigurarea suprafețelor irigate, utilajului necesar pentru această importantă lucrare, transportul îngrășămintelor naturale și chimice, asigurarea semințelor, repararea întregului parc de tractoare și celelalte mașini agricole, pregătirea tuturor condițiilor pentru buna desfășurare a campaniei agricole de primăvară, în condițiile noi ale împărțirii administrativ-teritoriale, centrul de greutate al muncii politice și organizatorice, a organelor și organizațiilor de partid, trebuie să se deplaseze în unitățile economice, în comune. Avînd în vedere că adunările generale ale organizațiilor de partid au loc odată la trei luni, este necesar ca membrii comitetului județean și municipal de partid, activiștii de partid să se îngrijească de pregătirea lor temeinică, astfel ca ele să dezbată și să soluționeze problemele majore ale unităților din industria și agricultura județului, să stabilească măsuri concrete și să asigure controlul îndeplinirii hotăririlor adoptate. Pentru creșterea continuă rolului de conducător al organizațiilor de partid, trebuie să acordăm și în viitor maximum de atenție întăririi numerice și calitative a rîndurilor partidului, punînd accentul pe calitățile moral-politice ale celor ce solicită primirea în partid. Sarcini importante revin Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu în atragerea maselor la conducerea treburilor economice, sociale și culturale din municipiul Focșani — orașul de reședință al județului — din celelalte orașe și din comunele județului. Activitatea comitetului executiv, a activiștilor acestuia să fie concentrată în comune, acolo unde se traduc în viață (Continuare în pagina a IV-a) Adunări de constituire a organizațiilor de masă In cursul săptămînii au avut loc adunări de constituire a organizațiilor de masă județene și alegerea organelor lor provizorii de conducere. La adunarea activului sindical din județul Vrancea au participat tovarășul Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului județean de partid și tovarășul Nicolae Moraru, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Au fost constituite, de asemenea, Comitetul județean provizoriu al U.T.C., Direcția agricolă județeană, Uniunea județeană provizorie a C.A.P., Consiliul județean pentru educație fizică și sport și comisiile județene pe ramuri de sport. VEDERE EXTERIOARĂ A FABRICII DE MOBILĂ Pagina a V-a Cuvântarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința solemnă de la Fraga Mărțișorul ‘Thrvem 1! 23 cX^£ £ 8ftUAHl £ I ^ în această zi fotoreporterul nostru a surprins pe peliculă un instantaneu de sezon , coadă la mărțișoare. Imaginile primăvăratice l-au stimulat la o meditație exprimată în cîteva rînduri. Semne de primăvară. Sentimentul de afecțiune pentru cea dragă, de speranță și bucurie are o exprimare simbolică: mărțișorul. Sorocul său se apropie. Se simte aceasta în atmosfera din magazine, ghicești evenimentul din pitorescul tineresc „desenat" în jurul punctelor de desfacere a minusculelor însemne.Tinăr sau vîrstnic fiecare cumpărător dorește un anume mărțișor care să spună un anume lucru pentru a realiza o punte tacită, plină de sens, între el și primitor. O potcoviță, un buchet de ghiocei, o barză... Alegerea nu se oprește aici ci ea se consideră încheiată de abia după ce paleta multicoloră este cercetată cu minuțiozitate. Și cumpărătorii au de unde alege. O.C.L. „Produse industriale", a pus în vînzare peste 100.000 de mărțișoare într-un sortiment variat, la cele trei raioane specializate din unitățile „Dunărea", „Parfumerie“ și „Bijuteria“ de pe strada Mare, precum și în 22 de debite. ...DIFICILĂ ALEGERE... FOCȘANI - IERI. AZI In ziua de 22 februarie a avut loc construirea Consiliului popular municipiului al Focșani. Cu acest prilej, redacția noastră a solicitat un interviu tovarășului GHEORGHE STANCIU, președintele Comitetului executiv al acestui municipiu. Pentru început vă rog să ne vorbiți despre istoricul orașului Focșani. Documentele vremii arată că orașul Focșani, a luat naștere pe vremea lui Ștefan cel Mare și s-a dezvoltat din satele Stoicești și Vrătulești, iar numele îl poartă de la Focșa, pe moșia căruia s-a dezvoltat tîrgul. Focșanii — mai bine zis cele două orașe Focșani, căci erau două, unul în Moldova și altul în Muntenia, s-au dezvoltat mai repede decît celelalte orașe, aceasta datorită situației geografice și politice, loc de graniță și de vamă dintre cele două țări, unde în veacurile trecute se făcea schimb de mărfuri pe o scară foarte largă. Despre un tîrg cu numele de mm Focșani se vorbește abia în 1572 cu prilejul unor hărțuieli și lupte pentru dobîndirea tronului Moldovei. Evenimentele din 1848 și ideile de care erau însuflețiți cei mai luminați bărbați din Iași și București, au avut un răsunet însemnat în ambele părți ale orașului. Cîțiva revoluționari fugiți din Iași din cauza terorii stăpînirii găsesc scăpare în Focșanii — Munteni. De la 10 mai 1859 și pînă la 14 februarie 1862, după orînduiala Convenției de la Paris, ia ființă și funcționează la Focșani Comisia Centrală pentru a M. N. (Continuare în pagina a IV-a) PI ■ ■ Cronică cetateneasca ! „Această reorganizare să nu ducă în nici un fel la neglijarea vreunui sector de activitate. Atrag atenția îndeosebi asupra problemelor legate de aprovizionarea și deservirea populației, care trebuie să fie urmărită zilnic, pentru a se desfășura în cele mai bune condițiuni, în nici un fel această reorganizare să nu fie resimțită în mod negativ de populație. Este de dorit, dimpotrivă, ca chiar în cursul organizării să obținem rezultate mai bune în acest domeniu și populația să fie mai bine aprovizionată și deservită". (Din cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la adunarea activului de partid din Județul Prahova). Ce vă propuneți pentru mărirea eficienței economice a activității pe care o Ne răspunde tovarășul inginer Bica losif, director al Complexului pentru industrializarea lemnului Focșani, întreprinderii conduceți ? Soarele prevestitor al primăverii ne-a întimpinat și la intrarea în incinta modernei Fabrici de Mobilă de la marginea Focșanilor. Optimismului, firesc în asemenea circumstanțe, i-a făcut loc insă un pic de... dezamăgire, cind, intrînd în fondul problemei am aflat că pe luna ianuarie și in primele 20 zile din februarie colectivul de aici, de peste 1.000 oameni, nu a reușit să îndeplinească decît 78 la sută din planul global. Și doar pe anul 1967 planul la producția globală și marfă fusese îndeplinit în proporție de 100,1 la sută, cel al producției de mobilă 100,2 la sută, prețul de cost a fost redus și s-au obținut peste plan 300.000 lei beneficii. Deci: fabrică nouă, modernă, oameni harnici, eficiență economică concretă. De ce s-a pășit cu strigul în noul an ? — Trebuie să menționez — ne-a declarat iov. director Bică losil că planul sporit în anul acesta cu 14 la sută față de 1967 este mobilizator, dar totodată in conformitate cu posibilitățile noastre. Planul este bun deci, proiectele sunt frumoase. Aș sublinia că introducem în fabricație 22 produse din care 12 complet noi, creșterea față de anul trecut fiind de 100 la sută. Am rămas totuși în urmă. Este inadmisibil după părerea mea și probabil și a da. Expunîndu-vă cauzele aș începe cu lipsa lacurilor poliestence — componentă galbenă care se execută de Uzina „Color" din Capitală. Gîndiți-vă cu insumnul nelivrarea ritmică la timp a acestor lacuri, in ianuarie producția a sistat trei zile, iar In februarie cinci zile. Cred că Ministerul Industriei Chimice ar trebui să ia măsuri rapide și eficiente in această privință. Nu putem rămîne în gol de producție din cauza acestui produs care prezintă asemenea caracteristici, incit trebuie să-l aducem din București, neapărat din cinci in cinci zile. — E vorba deci de cauze obiective. Despre vina dv. ce ați putea să ne spuneți ? — Fără îndoială , că deficiențele au fost provocate și de sinele minusuri organizatorice care ne aparțin. De pildă , asistența tehnică este încă nesatisfăcătoare în fabrica noastră. Fluctuația cadrelor este prea mare și avem încă prea mulți muncitori necalificați. De asemenea, nu am reușit să facem față încă unei sarcini atît de importante cum este atragerea de cadre tehnice inginerești. Ne lipsesc trei maiștri și trei ingineri. Vă dați seama ce înseamnă asta. — Socotind discuția noastră de pînă acum doar o introducere in subiect vă rugăm să ne împărtășiți ce v-ați propus in mod concret să faceți pentru recuperarea rămînerii în urmă și sporirea eficienței economice a activității ? .— In primul rind vom căuta mijloacele pentru a determina furnizorii să respecte contractele și să asigurăm o aprovizionare tehnico-materială continuă creindu-ne totodată stocurile tehnice normate. Am cerut și sprijinul ministerului nostru. SANDA MANEA (Continuare în pagina a IV-a) w -O scurtă /IU/nA- incursiune prin Focșani ne-a* dat prilejul să? - —ENdRUARK vedem la lata ===1 locului cum ser 1—.......se desfășoară, in aceste zile, aprovizionarea și deservirea populației și, totodată, transporturile miniere și feroviare. Treaba merge strună Ieri, iarnă, viscol, frig și vînt șfichiitor, azi primăvară, soare cald și ghiocei. Ieri, centrul era trist și bătut de crivăț, azi este plin de viață și neîncăpător. Vremea a dat „liberă trecere“ forfotei, viața pulsează nestingherită. Magazinele sînt luate cu asalt. Ca pe...Lipscani. — Faceți față ? — Suntem bine aprovizionații] Ce-i drept, „fluxul" cumpăraurilor e în creștere — ne spune,' Cornelia Apopei, tînăra ponsabilă a magazinului rest de produse alimentare nr. 1. —■' dar mărfuri avem din belșug.. Din cei 400—500 de cumpărători pe zi n-a fost unul care să plece nemulțumit! — Cum e vînzarea ? — în creștere. Ieri ne-au sosit lămîi. Azi brînză și cașcaval. Ne-ar prinde bine și ceva portocale. Oricum, „casa“ a marcat un salt spectaculos 15.000 lei. După cum vedeți la noi treaba merge strună ! Drum bun! Popasul următor: Autogara din Focșani. Forfotă... ca la autogară. In sediu îl descoperim pe Nicolae Micu, impiegatul de mișcare. E suprasolicitat. — Consiliul popular provizoriu a organizat dezăpezirea drumurilor Miine, cursele noastre vor porni spre Jorăști. Mircești au pornit de azi. Spre Se va circula regulat pe toate traseele, Inclusiv pe cele care depășesc granițele județului Vrancea. Mesagerii noștri au pornit spre Tecuci și Galați. Știți, ei nu-și permit... intimități cu greutățile ? — Aveți și planuri de viitor? — Firește. Vom înființa noi trasee și prelungiri de trasee. De exemplu: Focșani-Adjud, Bordești-Tîmboiești și preconizăm prelungirea rutei Focșani- Măicănești pînă la Rîmniceni. Voiam să facem o surpriză călătorilor, dar acum... — După ce criterii inființați linii noi ? — Ne inspirăm din cererile oamenilor. Ei fac propuneri scrise consiliilor populare acestea nu le aduc la cunoșștiință. E sursa cea mai sigură. — Greutăți ? — Concret nimic. E drept direcția noastră se află în curs de reorganizare, dar călătorii ION MUSTAȚA DUMITRU MINCULESU (Continuare în pagina a IV-a)