Milcovul, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 7-21)

1968-04-06 / nr. 7

Á IN ACEST NUMĂR Permanența muncii de primire în partid Orașului — valențe noi de frumusețe Ora zero ?3g. 3-. Calificarea, o problemă rămasă în suspensie Vă prezentăm : Inspec­toratul silvic­­ *‘5 j Masa rotundă : O im­portantă problemă so­­cial-pedagogică Mărturiile trecutului MSEM Programul de televi­ziune Sport Florența și-a recăpătat strălucirea, dar... »ROLETARI DIIM TOATE TASSULE. UNST**VIA * ANUL I — Nr. 7 SIMBATA 6 APRILIE 1968 6 pagini 50 bani Județul Vrancea are de reali­zat în acest an un mare volum de investiții industriale. Aproape in fiecare unitate se înalță noi hale, se modernizează­­ procesele tehnologice, instalindu-se mașini și utilaje cu performanțe tehnice superioare. In acest cadru se în­scriu și Fabrica „Chimica" Mără­­șești, Depoul C.F.R. Adjud, Sec­ția de prefabricate din beton Doaga. Zilele trecute ne-am deplasat în aceste unități cu scopul de a cunoaște stadiul lucrărilor, pen­tru a ne convinge de activitatea desfășurată de șantierele de con­strucții in vederea realizării rit­murilor planificate potrivit grafi­celor de execuție. Redăm mai jos constatările făcute. Se caută un constructor... La Întreprinderea industrială Ad­jud, după cum ne-a informat tova­rășul director E. HOLT, in anul cu­rent s-au alocat pentru lucrări de in­vestiții 1351000 lei necesari construi­rii unei centrale termice și executării instalației respective. La aceste obiec­tive ritmul de lucru este satisfăcător, constructorii reușind, cu mici excepții, să se încadreze în termenele stabilite în grafice. Aceeași unitate are planificat să construiască, tot in acest an două hale, una pentru timplărie, iar alta pentru prefabricate in care scop au fost destinați circa 5 milioane lei. Ambele obiective, așa cum ne-a fost relatat, au termen de punere în func­țiune in trimestrul II a. c. Pentru prima hală forul tutelar a și emis plan de producție, astfel că in comparație cu anul trecut producția globală va tre­bui să crească cu 12 procente. Așa­dar, toată lumea contează pe spori­rea capacității de producție prin ter­minarea la vreme­a obiectivului amin­tit. Care este stadiul de execuție a a­­cestuia ? Intrebarea i-am adresat-o tovarășului director. - Practic, deocamdată, nici nu se poate vorbi de așa ceva. In momen­tul de față, deși am intrat in al doi­lea trimestru nu cunoaștem cine ne va executa lucrarea, de unde vom lua repartiții de materiale. - Deci, practic nu s-a făcut nimic ? - Ba da. Proiectele celor două tit­luri de investiții sunt deja elaborate. Ce se așteaptă, nu mai știu... In continuarea discuției, s-a făcut RAV-ANCHETA remarca că Trustul de construcții Ba­cău, căruia ii revine de fapt lucrarea se angajează foarte greu atunci cînd sunt in discuție obiective cu valori mai mici. Consultăm pe tovarășul VASILE ME­­REUȚA, locțiitorul șefului de șantiere (T.C.B.) din localitate asupra posibi­lității de a incepe construcția celor două obiective.­­ Dispunem atit de forța de muncă, de utilaje și instalații suficiente, dar, ne spune dînsul, nu putem ataca lu­crări ce nu sînt trecute în plan. Nouă ne convine să avem concentrate for­țele intr-un singur loc pentru că ran­damentul este mult mai mare. - Cum explicați că forul dv. tutelar tărăgănează introducerea în execuție a celor două hale ? - După includerea orașului Adjud în județul Vrancea, T.C.B. este inte­resat să acorde prioritate lucrărilor a­­flate în raza sa administrativă. Deși sediul șantierului este la Adjud o parte însemnată din salariații noștri lucrează pe teritoriul județului Bacău. O asemenea atitudine, dacă ea constituie intr-adevăr explicația ami­­nării construcției obiectivelor preci­zate, este mai mult decit criticabilă. Tovarășii din conducerea Trustului de construcții Bacău cunosc desigur indi­cația de a executa pină la capăt o­­biectivele aflate in antrepriză la data aplicării noii organizări teritorial-ad­­ministrative. Atunci de ce nu este res­pectată ? O situație similară am intîlnit și pe Șantierul Fabricii „Chimica" Mără­­șești. In trimestrul I a. c. aici se pla­nificase a se executa un volum de in­vestiții în valoare de 100000 lei din care 67000 lei la construcții montaj. Cu toate că valoric planul s-a înde­plinit și chiar depășit nu s-au exe­cutat lucrările de construcții-montaj. Care este explicația ?­­ Lucrarea a aparținut întreprinde­rii de construcții-montaj și depozite, care la sfîrșitul anului trecut a aban­­donat-o, ne-a menționat tovarășul MIRCEA MAREȘ, directorul Fabricii „Chimica". Am aflat apoi că unitatea recla­mată nu este de fapt vinovată. Forul tutelar al beneficiarului a dispus tre­cerea obiectivelor în antrepriza unui șantier din orașul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej din cadrul Ministerului de construcții­­ pentru industria chimică și rafinării, recent creat. Aceasta însă a tot amînat preluarea lucrărilor justificîndu-și atitudinea prin valoarea mică a a ceea ce a rămas de executat. „Nu ne putem mulțumi cu resturi", aceasta a fost expresia sintetică a refuzului. S. MANOLACHE (Continuare în pagina a lll-a) = Intre grafic = și ritmul lucrărilor eevoluție prim­ă vara­li­că. Lucrări cu sapa rotativă pe cele 2.000 hectare cultivate cu cjrîu la I.A.S. Focșani. Vernisaj pionieresc E vacantă. Mărturi­sim pe care ne-o face calendarul, primăvara ii adaugă bogăția de lumină a paletei sale cromatice. Atributul nu trebuie neglijat, mai ales că prin grija Con­siliul municipal al pio­nierilor din Focșani i se adaugă valente noi ca­re ii amplifică strălu­cirea — deschiderea li­nei expoziții a pionie­rilor, cu lucrări din cercurile pe materii freaventate de aceștia. Expoziția primăverii și a pionierilor, care s-a deschis in ziua de 25 martie, cuprinde a­­proape 90 de lucrări de artă plastică, cusături, tăieturi in lemn și foto­grafii ale pionierilor din diferitele cercuri pe materii existente in școlile generale și li­ceele municipiului Foc­­șani. Ceea ce impre­sionează (și puține ex­poziții se angajează la vernisajul lor să influ­ențeze afectivul vizita­torilor) este încercarea de a realiza, in diver­se genuri, o prezenta­re eurismică a unui u­­nivers de vârstă. Am văzut multe expoziții școlare, organizate după criterii apropia­te sau mai puțin ase­mănătoare. Aici vizitatorul (me­ritul trebuie subliniat) nu are în față niște compoziții str­igane peste care ochiul să se oprească doar din intimplare și numai cîteva secunde — așa cum obligă politețea exagerată. Indiferent că lucră­rile aparțin lui Dumi­tru Bourceanu sau Vio­­ricăi Romașcanu, că semnează Dorina Năs­­tase sau Doina Alexan­­drescu, ne bucură (și de ce n-am spune, am vrea­­ tot mai des) ma­niera de înțelegere matură cu care sunt tratate subiectele, sigu­ranța liniilor și preci­zia dispunerii culorilor. Nu găsim aici o ilus­trare cu predispoziție a subiectelor copilă­riei, lumea basmului populată cu personaje fantastice și reprezen­tări imaginative nemai­­fiind motivul de inspi­rație numărul unu. Te­matica abordată sur­prinde prin varietate și mai ales originalita­tea cu care e tratată și constituie in final o promisiune viitoare de creație interesantă. In plus, o mențiune pen­tru un in let de tinăr creator, dar au un ochi și o mină mal formată decit ceilalți — elevul 1 din clasa a 7-a, Grigore Pendus. O­ anticipație pes­te ani, care păstrează în ea o suficientă doză , de apreciere realistă. .. ne face să așteptăm la Focșani un vernisaj­­ al expoziției Grigore Pendus. li asigurăm că ne vom număra prin­tre primii vizitatori. P. S. Bună inițiativa Con­siliului municipal al or­ganizației pionierilor — de a exprima, prin sin­teză, activitatea care se desfășoară în cercu­rile pe materii din u­­nitățile de pionieri. Ar putea fi și mai bună dacă expoziția s-ar menține o perioadă mai îndelungată, pentru a găzdui pe rând, cu­ mai multe școli. N-ar strica nici cîteva intîlniri în­tre micii creatori și vi­zitatorii expozitiei lor. TRAI­AN OLTEANU Pentru garderoba d­um­n­ea­voas­t­r­ă pagina a­­ m Cu planul trimestrial îndeplinit Sarcinile de plan ce au revenit pe trimestrul I a.c. celor nouă ocoale silvice ale Inspectoratu­lui silvic Vrancea, au fost îndeplinite cu suc­ces. Astfel, la principalii indicatori de plan s-au obținut următoarele re­zultate : producția valo­rică a fost realizată în procent de 136 la sută , masa lemnoasă predată spre exploatare în pro­cent de 116 la sută, iar cea pusă în valoare pen­tru producția anului vii­tor — sută la sută. De asemenea, au fost depășite și sarcinile pre­văzute în planul de in­vestiții, obținîndu-se o realizare de 105 la sută. O atenție deosebită a fost acordată totodată problemelor de rentabili­zare, ceea ce a făcut ca, in urma aplicării măsu­rilor stabilite, să se obți­nă beneficii peste cele planificate de 1 500 000 lei. Situația lucrărilor agricole de primăvară Datele cu privire la desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară, centralizate la Direcția agricolă județeană arată că ritmul de execuție a fost intensificat in ultima săptămînă. S-a încheiat însămînțarea sfeclei de zahăr, a borceagului, coriandrului și florii-soarelui. Se apreciază că, în perioada următoare, concomitent cu vnsămînța­­rea porumbului, se impune a fi urgentată plantarea cartofilor și amenajă­rile pentru irigații. Pînă la 2 aprilie fusese plantată cu cartofi doar jumă­tate din suprafața planificată. Amenajările noi pentru irigații se executa­seră doar pe 300 din cele 1.515 hectare ce trebuie realizate in această primăvară. Rămase în urmă sînt și reamenajările pentru irigații — doar 23 la sută din plan. v .... Utilizînd întreaga capacitate de lucru a mașinilor să folosim din plin fiecare zi, fiecare oră bună de lucru I Sînt conlinli să realizăm in toate unitățile producții mari de porumb însămînțarea porumbului — aurul cîmpiilor românești — este­ lucra­rea cea mai importantă de pe agen­da agrară a zilei. Cultura porumbu­lui are o veche tradiție în satele județului Vrancea, recoltele bune obținute an de an în unele coope­rative agricole sînt grăitoare în a­­cest sens. Porumbul deține în fiecare uni­tate suprafața cea mai mare în pla­nul culturilor ce se însămînțează în această primăvară.­In cooperati­vele agricole urmează să se însă­­mînțeze cu porumb 42 399 de hec­tare. Toți lucrătorii ogoarelor — de la mecanizator la inginer — știu că a­­cum, în aceste zile la însămînțări se hotărăște plinul hambarelor. La indicația Comitetului județean de partid Vrancea, miercuri, 0 aprilie, la S.M.T.-urile Sihlea, Mărtinești, Mărășești și Florești au avut loc consfătuiri în problema culturii po­rumbului, la care au participat in­gineri, președinți și brigadieri din cooperativele agricole, șefi ai bri­găzilor de tractoare, specialiști ai Direcției agricole și Uniunii județe­ne a cooperativelor agricole, acti­viști de partid. Dimineață, la orele 9, pe o sală a cooperativei agricole din Tîmbo­­ești, dinainte și atent pregătită, s-au adunat participanții la consfă­tuirea organizată la S.M.T. Sihlea. Aici a avut loc o demonstrație practică privind semănatul porum­bului, împărțiți în două grupuri, cei 80 de participanți din Sihlea, Tîm­­boești, Voetin, Bogza, Bălești, Spă­­tăreasa, Giorăști, Mihălceni, Salcia nouă și Slobozia Bradului au ascul­tat explicațiile Inginerilor Nicolae Otavă și Gheorghe Preoteasa de la S.M.T. Sihlea cu privire la func­ționarea semănătorilor de porumb 2 SPG 2 și SPG-6. In mod deose­bit s-a insistat asupra reglajelor, a alegerii cu atenție a discului in funcție de calibrul seminței, s-a in­sistat asupra remedierii defecțiu­nilor ce ar putea apare în timpul semănatului. Participanții au urmărit o de­monstrație de semănat cu mașina 2 SPC 2, în cuiburi și bob cu bob, precum și o demonstrație de semă­nat cu mașina SPC-6. Apoi, le-a fost prezentată o visă pe marginea schimbu­­lui de experiență de la S.M.T. Sihlea ralație electrică de semnalizare a defecțiunilor ivite la semănat, mon­tată pe o mașină SPC-6. Specialiștii au răspuns întrebări­lor, au lămurit problemele ridica­te privind alegerea metodei de se­mănat în cuiburi sau bob cu bob, a discului în funcție de calibrul seminței și de metoda de semănat. Discuții fructuoase au avut loc după aceea, la sediul stațiunii. Din partea Direcției agricole județene, inginerul Marin Hagiu a prezentat recomandări cu privire la semăna­tul porumbului. Recomandări, în special cu privire la organizarea muncii, a făcut și medicul veteri­nar Vasile Nițu de la Uniunea ju­dețeană a cooperativelor agricole. In cuvîntul lor, Inginerii și pre­ședinții care au luat parte la discu­ții au arătat că In unități sînt crea­te toate condițiile pentru a se tre­ce imediat la semănatul porumbu­lui. Ei și-au împărtășit reciproc ex­periența. Prețioase Indicații cu privire la desfășurarea lucrărilor din aceste zile au fost date de primul secre­tar al Comitetului județean de par­tid — tovarășul Simion Dobrovici. ION ȘERBU (Continuare in pagina a lll-a) Aspect din timpul demonstrației practice de insămințare a porumbului pe o sală a C.A.P. Tîmboești. Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind îmbunătățirea regimului de cumpărare a strugurilor Stimulent important în viticultură Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat recent un studiu elaborat de Consiliul Supe­rior al Agriculturii, Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție și Ministerul Industriei Alimentare, pri­vind situația actuală a producției viti­cole și măsurile pentru dezvoltarea vi­ticulturii în perioada 1968-1970 și în perspectivă în perioada 1971-1980. Stu­diul cuprinde măsuri tehnico-organiza­­torice și economice pentru creșterea ra­pidă a producției de struguri, îmbună­tățirea calității ei, sporirea cointeresă­rii materiale a producătorilor și orien­tarea in perspectivă a acestei impor­tante ramuri a producției agricole. Pe baza acestui studiu, printr-o ho­­tărîre a Consiliului de Miniștri a fost îm­bunătățit regimul de cumpărare a stru­gurilor. Hotărîrea prevede o serie de măsuri stimulative menite să cointere­seze în mai mare măsură unitățile agri­­­cole și pe ceilalți producători în extin­­­derea în continuare a plantațiilor viti­cole, îndeosebi pe terenurile în pantâf și mai ales pentru promovarea metodelor agrotehnice eficiente în scopul spori­rii și îmbunătățirii calității strugurilor și a vinurilor. Se prevede majorarea prețurilor de contractare în medie cu 53 la sută a unui kilogram de struguri pentru vin dir» viță altoită și indigenă, iar a celor din hibrizi in medie cu 27 la sută.­ In mod corespunzător se majorează prețurile și la strugurii de masă. Pentru cointeresarea producătorilor în extinderea soiurilor valoroase de vie,­ specifice podgoriilor consacrate, hotă­rîrea stipulează măsuri de majorare a sporului de preț de la 25—40 la sută,­ la 60 la sută pentru aceste soiuri. In vederea simplificării sistemului de aplicare a prețurilor, podgoriile au fost împărțite in patru grupe față de șapte cite erau în trecut, iar la stabilirea prețurilor în fiecare grupă s-a avut în vedere conținutul real de zahăr pentru ca producătorii care din anumite mo­tive obiective nu se pot încadra cu re­coltatul în perioada optimă să nu fie dezavantajați. In Hotărîre sînt prevăzute, de aseme­nea, măsuri pentru o mai mare cointe­resare a membrilor cooperativelor agri­cole de producție care lucrează în vi-ION CONSTANȚEANU (Continuare în pagina a lll-a) La redacția noastră sosesc zilnic zeci de scrisori prin ca­re cititorii fac diferite propu­neri privind munca de gospo­­dărire și înfrumusețare a orașe­lor și comunelor județului. A­­ceasta ne-a sugerat ideea de a inaugura o nouă rubrică : „TRI­BUNA CETĂȚEANULUI". La e la această tribună, dragi cititori, aveți cuvântul, veniți cu propuneri, sugerați măsuri care să contribuie la îmbunătă­țirea activității edilitare în toa­te orașele și satele județului, la înfrumusețarea lor continuă. Consemnăm cîteva propuneri: Ce propuneri pentru ca localitatea dv. să fie mai frumoasă, mai bine gospodărită? Centrul orașului Focșani poate fi modernizat In centrul orașului Fer­șani se află un mare pu­nou, pe cit de mare pe atit ac ürít ftăcut din scindau), pe care sînt a­­fișate tot felul de anun­țuri și reclame. Noi, foc­șănen­i, ne-am obișnuit cu el, dar pe vizitatori' din alte localități panou' cu pricina îl indispur. Este ca o pală pe haina orașului. Există posibilități ca centrul orașului nostru să fie lărgit si moderni­zat,­ cu cheltuieli minime. Prin desființarea panou­lui și demolarea celor două spatii comerciale improvizate (cel in care se vinde calea și cel cu jucării), centrul s-ar pu­tea extinde, deschizînd perspectiva spre arterele care se încrucișează în i­­cest loc. Aceasta ar în­lesni și o mai bună cir­culație a autovehiculelor și a pietonilor. Pentru acoperirea cla­dirilor inestetice din spa­tele panoului, s-ar putea amenaja aici un sistem modern de panouri co­merciale, sub forma unor vitrine elegante. O fîn­­tînă arteziană amplasată intr-un unghi favorabil ar da acestei porțiuni din centrul orașului un as­pect atrăgător. S ar putea moderniza și strada Republicii (de la intersecția cu strada Stefan cel Mare pină în apropierea centrului), Arhitect Velizarie SECAREANU str. George Coșbuc nr. 28 (Continuare in pag. a 2-a)

Next