Milcovul, iulie-august 1969 (Anul 2, nr. 78-87)

1969-07-05 / nr. 78

ÎNCREDERE , NEȚĂRMURITA ÎN POLITICA PARTIDULUI Conferința extraordinară a or­ganizației de partid de la Comple­xul C.F.R. Adjud, consacrată dez­baterii documentelor pregătitoare pentru Congresul al X-lea al par­tidului, a prilejuit o puternică ma­nifestare a încrederii în politica internă și externă a partidului, ho­­tărîrea unanimă a comuniștilor, a tuturor feroviarilor de aici de a contribui din toate puterile la în­făptuirea vastului program elabo­rat de partid pentru dezvoltarea multilaterală a patriei socialiste. — Programul partidului de dez­voltare economică și socială a țării in deceniul următor — spunea în cuvîntul său tovarășul Aurel Ne­­culau, secretarul comitetului de partid — deschide în fața poporu­lui nostru noi și insuflețitoare per­spective de progres și prosperitate, înfăptuirea acestui program va marca o creștere considerabilă a forțelor de producție, înflorirea multilaterală a orînduirii socialiste, ridicarea nivelului de civilizație și cultură a întregului popor. Trecînd în revistă succesele ob­ținute în realizarea planului, vorbi­torul a subliniat necesitatea orga­nizării mai bune a muncii în toate sectoarele de activitate, pentru va­lorificarea cit mai productivă a in­stalațiilor moderne cu care este în­zestrat Complexul feroviar din Ad­jud.­­ Documentele supuse dezbate­rii, a spus tovarășul inginer Mircea Mihailă, șeful depoului, preconi­zează soluții realiste, corespunză­toare mersului inainte al societății noastre, dezvoltării ascendente și în ritm accelerat a tuturor sectoa­relor de activitate. In acest con­text se înscriu și sarcinile prevă­zute în proiectul de Directive pen­tru dezvoltarea transportului fe­roviar. (Continuare în pagina a II-a) Dezbaterea documentelor pentru Congresul al X-lea al P. C. R. Profundă responsabilitate față de destinele patriei Glasul celor mai fierbinți simțăminte patriotice Adunarea generală extraordinară a comuniștilor care constituie or­ganizația de partid a Fabricii de confecții Focșani, a prilejuit o vie manifestare a adeziunii întregii or­ganizații la politica internă și ex­ternă a partidului, la Documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Ex­­primînd satisfacția pentru grija și răspunderea cu care privește parti­dul comuniștilor înscrierea Româ­niei socialiste pe traiectul țărilor avansate, vorbitorii au relevat dezvoltarea industrială a Vrancei, creșterea nivelului de trai al popu­lației. Partidul Comunist Român, partid de guvernămînt — singura forță politică capabilă să canali­zeze energiile creatoare ale po­porului român spre desăvârșirea construcției socialismului — dă viață celor mai îndrăznețe năzuințe ale poporului român. în acest con­text, constructiv, cu mult spirit de răspundere — s-au dezbătut im­portantele documente pentru cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Comunistul Ștefan Moraru­, di­rectorul acestei unități industriale, arăta în cuvîntul său că pentru materializarea acelei prevederi din documente ca producția industriei ușoare să crească cu 40—45 la sută este necesară o mobilizare eficientă a resurselor materiale și umane, creșterea eficienței economice, ri­dicarea pe o nouă treaptă a ac­tivității economice. — Raportez conferinței —­ a spus vorbitorul — că ne-am înde­plinit sarcinile de plan pe primul semestru cu cinci zile mai devreme. Acest avans ne va permite să rea­lizăm un volum de producție peste plan în valoare de 6,5 milioane lei. Abordînd acele prevederi din do­cumente care indicau că perfecțio­narea proceselor tehnologice con­stituie o rezultantă a activității ști­ințifice, Aurel Cioc, inginerul șef, arăta că este cu atît mai imperios a se realiza această prevedere, cu cît, un important volum de produc­ție este destinat exportului. Vorbi­­­torit>­­propunea studiuaa­ utilizării, în continuare, pe scară largă a di­feritelor materii prime sintetice — mecanizarea și chimizarea produc­ției. Muncitoarea Alexandrina Ciulei, de la sala de croit, spunea : — Ceea ce a hotărît partidul ex­primă voința, gîndurile noastre. Programul partidului este progra­mul nostru, al comuniștilor, al în­tregului popor. Evenimentul apropiat din viața partidului — a arătat tovarășa Ciu­lei, este așteptat cu însuflețire. Sec­ția noastră va realiza suplimentar 6.000 bucăți diferite sortimente și va obține 50.000 lei economii. Despre importanța acestui pro­gram de ridicare pe noi culmi de înflorire a României au vorbit și comuniștii Andrei Mocanu, Voica Condrea, Radu Olteanu, Cos­tel Ne­gru, Viorel Bogdăneanu, Vasile Bediu, în încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Ion Anastasiu, prim-secretar al Comitetului mu­­nciipal de partid. Conferința organizației comu­niștilor de la Fabrica de confecții a trimis o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. C. ALEXANDRU ANUL II — NR. 78 SÎMBATA 5 IULIE 1969 6 pagini 50 bani Pe șantierul de con­strucții din Focșani. •-00-»-30-4»-00-^OC^CX)-«-00-#-»0-«^5C'^-00-#-00-^-OC-^-ÎSC-^- '0C-#-JC-»00-»-00-»-X>-+OQ-*-X>-+-00'+-<X>-+-X!-+00-+-00-0-0* -♦•oo-4a-oo-4K)o-»-oo-*-co-d»-oo^-oo-*-oo-^-o IUIIU I VRANCEA PE COORDONATELE ÎNTRECERII I­ Si I .II I SUCCESE REMARCABILE întrecerea socialistă care se desfășoară cu deo­sebită amploare in cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eli­berării de sub jugul fascist, a însuflețit oamenii mun­cii din întreprinderile industriale ale județului nos­tru care — la finele semestrului I — au raportat succese remarcabile în îndeplinirea sarcinilor de plan. După cum am fost informați de la Direcția jude­țeană de statistică, pe primele 6 luni ale acestui an, planul producției globale a fost îndeplinit în propor­ție de 102,1 la sută, iar cel al producției marfă vîndu­­tă și încasată de 102,9 la sută. Față de aceeași perioa­dă a anului trecut, s-a obținut o creștere la produc­ția globală de 5,5 la sută, iar la producția marfă vîn­­dută și încasată de 6,7 la sută. In această perioadă, planul livrărilor la export a cunoscut o creștere de 36,7 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. 6,5 milioane lei producție suplimentară Colectivul de muncă al Fabricii de confecții Focșani a raportat, cu prilejul conferinței extraordinare a organizației de partid in care s-au dezbătut Documentele celui de-al X-lea Congres al P.C.R., că și-a realizat cu 5 zile mai devreme sar­cinile de plan semestriale la pro­ducția globală și marfă. Succesul repurtat de harnicul colectiv al a­­cestei mari unități industriale foc­­șănene se datorează în principal, mai bunei organizări a producției și a muncii în toate filierele pro­cesului tehnologic. La data raportării acestui succes s-a înregistrat totodată obținerea unui beneficiu suplimentar de 1 milion lei, iar cheltuielile de pro­ducție, la mia de lei producție marfă, au fost reduse cu 450 mii lei pe întregul an față de angajament. In ultimele cinci zile ale acestei luni, colectivul Fabricii de confec­ții Focșani va realiza un volum de producție, peste planul semestrial, de 6,5 milioane lei confecții, repre­zentând costume băieți și rochii fete pentru export și pantaloni uni­forme școlare pentru fondul pieții — ceea ce înseamnă că vor fi în­deplinite și angajamentele aferente primelor șase luni din acest an. Argumente cu strălucire de aur Cînd în 1804 apărea la Halle Istorie a regatului ungar și a țarilor­­ învecinate lui, de Chiristian von En­gel, faima podgoriei Odobeștilor era de mult cunoscută. Ne-am oprit însă asupra acestei lucrări deoarece în ea se consemnează mai mult decit în oricare altă parte două atribute ale vinurilor ce se produceau aici: cali­tatea și cantitatea. Un capitol al căr­ții citate, nota printre altele: „vinul de Odobești este cel mai bun din Moldova... impozitul anual numai pen­tru vinul de Odobești (patru parale­la zece ocale) ii aduceau domnitorului 140.000 lei“. Chiar dacă afirmația nu e parcur­să și reținută în întregime, trebuie să considerăm că pînă la această dată și de atunci încoace, podgoria Odo­beștilor atestată de pe timpul lui Eustratie Dabija (1661 octombrie — 1665 septembrie 21) dar cunoscută încă cu mulți ani înainte, avea să-și cîștige noi merite in producerea li­corii care pentru Mihai Codreanu purta „blazonul de Soare-n sticle-n­­chise". Și renumele podgoriei a crescut de la an la an, alimentat cu o constantă pasiune de munca harnică și plină de grijă a odobeștenilor. Am trecut a­­cum cîteva zile prin acest oraș, care a gătit un limbaj metaforic definiții dintre cele mai pitorești, avînd un Reportaj de Traian OLTEANU scop precis : Stațiunea experimentală viticolă. Mai vizitasem și cu alte ocazii a­­ceastă mică cetate a vinului româ­nesc, dar niciodată nu mă oprisem un loc mai mult decit să-mi amintesc momentul calm și solemn al degustă­rii, așa cum poate nu e cuprins nică­ieri mai bine ca in paginile lui Colas Breugnon : „Paillard se uita la pahar, pe deasupra, pe dedesubt, la umbră și la soare, îl sorbea, îl mirosea, îl bea cu nasul, cu ochii și cu cerul gurii". Cunoșteam locurile, cunoșteam oa­menii, cunoșteam cerul Odobeștiului, cunoșteam aerul orașului care a a­­dăugat parcă elementelor sale esen­țiale aroma Galbenei, Rieslingului și Traminerului. Le cunoșteam și le-am regăsit neschimbate pe cînd mă în­dreptam spre corpul principal al clă­dirii care adăpostește stațiunea. Aici, l-am întilnit în­­ biroul său, înconjurat de colaboratori, pe direc­torul stațiunii — doctor inginerul Dumitru Beznea. Se pregătea o se­siune de comunicări științifice, se fi­xau temele și susținătorii lor, se pu­neau la punct ultimele detalii de or­ganizare. Pe o masă, cîteva dosare cu „ți­nută“ respectabilă mi-au atras aten­ția. Nevrînd să-mi stingheresc gaz­dele, am răsfoit unul din ele în care se afla cuprinsă istoria acestor locuri. Mi-am notat. ...Stațiunea experimentală viticolă Odobești — amplasată în mijlocul podgoriei cu același nume — a luat ființă în anul 1936 cu 5 cadre tehni­ce (2 ingineri) și o bază materială formată din 3,5 hectare vie. Scopul înființării stațiunii a fost de a realiza îndrumarea și controlul asupra vinu­lui sub raport calitativ, analiza vinul de la producători precum și de a e­­xecuta lucrări legate de îndrumarea viticultorilor. Replică peste ani, cele cîteva date pe care ni le furnizează directorul stațiunii, au darul de a realiza spon­tan o comparație de mare greutate. — In prezent, stațiunea noastră, ne spune tovarășul Dumitru Beznea, are o bază materială de 442 hectare, ea desfășurându-și activitatea în două mari sectoare : de cercetare și pro­ducție. Corespunzător acestei etape prin care trece agricultura și viticul­tura noastră, obiectivul principal al stațiunii este de a stabili metodele de refacere a plantațiilor vechi, de a determina soiurile cele mai bune și procedeele tehnologice de preparare a vinurilor albe și roșii. De aseme­nea, Stațiunea este folosită pentru zona ce o deservește și ca o unitate de consultare tehnică, organizatori­că, de pregătire a cadrelor de viti­cultură, de difuzare în producție a datelor, științifice și metodelor îna­intate, de îndrumare și sprijinire a sectorului viticol din zona de sud a Moldovei. Cuprinsă ,în definirea geografică, zona de sud a Moldovei, suprafața (Continuare în pag. a IV-a) Mărășești Succese ale ceferiștilor Colectivul de muncă al Complexului C.F.R. întîm­­pină Congresul al X-lea al partidului și Jubileul eli­berării patriei cu noi succese în întrecerea socialistă. La remiza de locomotive, printr-o organizare mai ju­dicioasă a muncii, s-au realizat în cursul trimestrului II economii la materiale și piese de schimb în valoare de peste 110.000 lei, iar la revizia de vagoane, prin re­­condiționări de piese, s-au realizat economii în va­loare de 85.000 lei, în obținerea acestor succese s-au evidențiat tovarășii : Gheorghe Iancu, mecanic de locomotivă, Iulian Ferea, fochist, Năstase Staicu, șef de echipă, Ion Caraene, strungar — de la remiza de locomotive, Vasile Ma­zăre, fierar, Nicolae Cristea, montator vagoane, Ale­xandru Volcinschi, sudor — de la revizia de vagoane, Teodor STATE Acțiuni de muncă patriotică Locuitorii orașului Mărășești își iubesc urbea na­tală pe care și-o doresc tot mai frumoasă, mai bine gos­podărită. Răspunzînd cu însuflețire la chemarea Con­siliului popular orășenesc, masele de cetățeni, în frunte cu deputații, participă la acțiunile patriotice pentru ri­dicarea nivelului edilitar-gospodăresc al orașului. Pînă în prezent, valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la suma de aproape 2 mi­lioane lei. Printre obiectivele mai importante, consem­năm construirea a 6.000 m­p străzi, pavate cu piatră cubică și bolovani de rîu, 2.000 m­p trotuare și borduri din dale de beton, așternerea cu pietriș a unei supra­fețe de 30.000 m­p etc. Pentru înfrumusețarea parcurilor și a principalelor artere din localitate, s-au plantat peste 400.000 flori și arbori ornamentali, amenajîndu-se 90.000 m , zone și spații verzi. în aceste zile se lucrează la­­ definitivarea construcției străzilor Zorile, Mihail Kogălniceanu, Republicii, M. Eminescu și altele. Lefteric PASCALI Odobești Noi unități comerciale începînd cu data de 1 iulie s-au deschis în orașul Odobești două unități noi : una a cooperativei de con­sum în cartierul „Supuși“ și o unitate de desfacere a produselor de panificație (plăcinte, gogoși, brînzoaice și alte produse) în centrul orașului. Gheorghe MITSALACHE In pragul campaniei de seceriș. Sesiunea Consiliului popular al județului Vrancea Efort susținut, continuu, pentru îndeplinirea angajamentelor luate A doua sesiune ordinară a Con­siliului popular al județului Vran­cea, care a avut loc sîmbăta trecută, și-a desfășurat lucrările în perioada cînd întregul nostru popor dezbate cu deosebit interes Documentele pen­tru cel de-al X-lea Congres ,al P.C.R., cînd în toate sectoarele de activitate se depun eforturi intense pentru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor de plan și a angajamentelor luate în cinstea celor două mărețe evenimente pe care le sărbătorește poporul român în acest an. Sesiunea a avut înscrisă pe ordi­nea de zi, ca principală problemă : Preocuparea Comitetului executiv al Consiliului popular județean pentru realizarea angajamentelor luate in urma chemării la întrecere lansată de Consiliul popular al județului Ga­lați și adoptarea proiectului de ho­­tărîri privind realizarea și depășirea acestor angajamente. Făcînd o trecere în revistă a ma­terializării în fapt a angajamentelor luate ca răspuns la Chemarea Con­siliului popular al județului Galați, informarea prezentată de tovarășul Nicolae Chipăilă, prim-vicepreședin­­te al Consiliului popular al județu­lui Vrancea, a scos în evidență o se­rie de succese înregistrate la produc­ția globală industrială, gospodărie comunală și construcții-montaj. Ca un fapt pozitiv, s-a arătat că, în ciuda condițiilor nefavorabile din acest an, pînă în prezent s-au reali­zat 38,7 la sută din planul anual la volumul total de investiții și 35,7 la sută din sarcina de construcții-mon­­taj. într-un stadiu mai avansat se află lucrările de alimentare cu apă potabilă a municipiului Focșani, a­­menajarea spațiilor de producție la I.I.L. Adjud, terminarea podului de beton peste Futna la Găgești, mo­dernizarea drumului Odobești—Vi­dra. Deși valoric realizările la con­tracția de locuințe sînt apreciabile, stadiile fizice sînt rămase în urmă, rămînînd ca în al doilea semestru să fie predate 965 apartamente din fon­durile statului și ale populației. Sunt rămase, de asemenea, în urmă lucră­rile fabricii de cărămidă Păunești, atelierul de vopsi­torie Focșani, școa­la generală cu 16 săli de clasă, ex­tinderea de rețele apă în unele o­­rașe. S-au scos, cu acest prilej, în evi­dență o serie de cauze care au gene­rat deficiențele amintite în ce pri­vește respectarea graficelor de exe­cuție, termenele de dare în func­țiune. Un alt capitol asupra căruia s-a oprit informarea, a fost acela al de­servirii populației. S-a evidențiat cu această ocazie că angajamentele luate au fost realizate. Astfel, s-au deschis 11 noi unități de desfacere cu amănuntul, 55 secții de prestări servicii, patru noi activități, ca și or­(Continuare în pagina a­­ Tl-a) Consfătuire de lucru pe marginea aprovizionării muncitorilor forestieri Miercuri, a avut loc la sediul U­­niunii județene a cooperativelor de consum Vrancea o consfătuire de lucru, organizată de secția econo­mică a Comitetului județean de partid, privitoare la aprovizionarea cu produse alimentare a muncito­rilor forestieri de la parchetele de exploatare vrîncene. Au participat președinții cooperativelor de con­sum și gestionarii unităților care desfac aceste produse, reprezen­tanți ai întreprinderilor forestiere și ai organelor comerciale și sani­tare, ai industriei alimentare, ai sindicatului și alți factori care răspund sau concură la realiza­rea acestei sarcini importante. Discuțiile purtate pe marginea in­formării prezentate, care a scos în evidență pe lângă realizările obți­nute și o serie de deficiențe, au conturat cadrul în care trebuie să se facă în viitor aprovizionarea u­­nităților alimentare care deservesc parchetele forestiere. Participanții la această consfătuire au vizitat a­­poi, joi și vineri, unitățile coopera­tivei de consum din bazinul fores­tier vrîncean, în numărul viitor al ziarului nostru vom relata, mai amplu, dis­cuțiile purtate ,concluziile acestui schimb de experiență. AL. C i Prin depozitele bazelor de recepție Pînă la începerea campaniei de se­ceriș, cînd combinele vor „cîntări“ rodul hărniciei lucrătorilor de pe o­­goare, a mai rămas puțin timp. Atît recoltarea, cît și depozitarea în bune condițiuni a întregii cantități de gri­lle, constituie una dintre principalele probleme la ora actuală. In afară de preocuparea unităților agricole pen­tru strîngerea fără pierderi a cerea­lelor, o sarcină importantă în această direcție revine și bazelor de recep­ție. Pentru a cunoaște stadiul actual, privind preluarea cerealelor contrac­tate, am vizitat recent cîteva dintre bazele de recepție ale IVC Vrancea. De la început, tovarășul Vasile Bîrlădeanu ne-a informat despre preocuparea conducerii întreprinde­rii pentru a asigura în cele cinci ba­ze spațiul necesar de depozitare. — La ora actuală toate utilajele, ne spunea dinsul, sunt reparate, ma­gaziile au fost curățite și dezinfec­tate. Ne-am interesat și de ridicarea nivelului profesional al șefilor de de­pozite, laboranților, electricienilor și mecanicilor. Și în ce privește prevenirea incen­diilor au fost luate măsuri corespun­zătoare. Pentru desfășurarea normală­­ a­ preluării cerealelor au fost întocmi­te grafice de predare cu unitățile producătoare, stabilindu-se ritmul zilnic în funcție de suprafața recol­tată și mijloacele de transport. La sediul bazei de recepție Foc­șani, una din cele mai mare depozite din județ, tovarășul Moise Cîrje, șe­ful bazei, ne-a prezentat o schiță destul de sugestivă a spațiului de depozitare cu cele 8 magazii avînd o capacitate de 19.000 de tone. Amplasarea pe teren a utilajelor de transport și condiționare, cores­pund întocmai cu cele din schiță. Totul este bine pus la punct. — Noi sîntem gata și acum să pri­mim noua recoltă, spunea tovarășul Cîrje. Pentru aceasta am început pregătirile încă din luna februarie. Aici, unde își vor transporta pro­dusele 39 de cooperative agricole și două IAS, prin mecanizarea opera­țiunilor, în comparație cu alți ani, se va evita aglomerarea. Munca fi­zică este înlocuită. Doar mecanicii și electricienii urmăresc felul cum de­curge lucrarea. Nicolae POPOVICI (Continuare în pagina a Il-a) ■oo-»-oo-^oo-*-oo-#'«o-#-oo-^-oo^oo-#'ee-^oO'#<so^.o Culoarea curge frumos (carnet plastic) Vreau și eu să fiu șef (foileton) Ochiul magic Cuvinte încrucișate Surse de rentabilizare „rătăcite“ în pădure

Next