Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-11-08 / nr. 102

Sîmbată 8 noiembrie 1969 A­m asistat zilele trecute la adu­narea generală pentru dare de seamă a organizației de bază nr. 1 de la OCL Alimentara­­mixtă Focșani, organizație care reunește aproape 100 de mem­bri de partid, majoritatea lucrînd în sectorul alimentației publice. Partici­parea noastră la această adunare a fost determinată de faptul că acest sector, care îndeplinește o importantă funcție social-economică, continuă să fie deficitar sub raportul a ceea ce se cheamă în mod curent „reguli generale de comerț”. Există fisuri se­rioase în activitatea de aprovizionare și in gospodărirea unităților, în nive­lul de servire a populației, se înre­gistrează numeroase abateri de la normele elementare de igienă, atitu­dinea unor­ lucrători față de marele public lasă adesea­ de dorit. Se anunța deci — așa cum s-a sub­liniat de altfel și­ în­ cuvintul de des­chidere — o adunare­ de partid com­bativă, cu un pronunțat caracter de lucru, care să ia în dezbatere, sub toate aspectele, carențele existente în alimentația publică locală, măsurile ce se cer întreprinse pentru îndrep­tarea lucrurilor. Din păcate însă, adunarea n-a răs­puns acestor­ așteptări. Ea s-a înca­drat in timpul obișnuit al unei șe­dințe de producție, discuțiile învîr­­tindu-se în jurul unor chestiuni care intrăi în sfera preocupărilor de ordin administrativ. Iată și citeva sec­vențe : — La secția de preparate^reci tre­buie reparată tabla de­­ pe" casă...­» (Ce­zar Negoiță, șeful laboratorului­­ cen­tral). — N-avem oale, clătiți, tăvi...­ ne trebuie o mașină de tocat­ carne... (Ion Hărăbor, responsabilul­­ restau­rantului „Ciocîrlia”). — Avem nevoie de un malaxor, ne lipsește susanul... (Nicolae Stoenescu, responsabilul unei unități de patise­rie). Și așa mai departe. S-au făcut, ce-i drept, și unele intervenții mai la obiect, dar... cu o floare nu se face primăvară. * Să vedem citeva din cauzele care au dat un asemenea curs adunării de partid. Este cunoscut faptul că efi­ciența adunărilor pentru dări de seamă poate fi asigurată numai de un climat prielnic dezbaterilor și că un rol important în acest context îl are darea de seamă ce se prezintă in fața comuniștilor. Ce s-ar putea spu­ne despre darea de seamă prezentată de biroul org­anizației de la Alimen­tara ? A constituit ea o bază de dis­cuții ? A abordat problemele esen­țiale, spunînd lucrurilor pe nume ? A fost pătrunsă de exigență, de com­bativitate ? Ce soluții practice a ofe­rit pentru îmbunătățirea muncii ? Confruntată cu asemenea întrebări, darea de seamă rămine datoare. Ea s-a rezumat să înfățișeze doar unele aspecte, mai mult generale, din mun­ca profesională a unor membri de partid, rezultatele obținute în reali­zarea planului de desfacere, citeva considerații „teoretice” despre noțiu­nea de calitate în activitatea comer­cială și îndemnul „patetic” ca lucră­torii din alimentația publică să de­pună eforturi pentru realizarea aces­tui important indicator. Au fost dezvăluite și unele aspecte mai „cenușii" din activitatea unor unități. Prezentarea lor s-a făcut însă­­ într-un mod constatativ, ca și cum a­­cestea n-ar anga­ja și răspunderea bi­roului, a întregii organizații de par­tid. „Organe competente,pe linie de comerț — arăta darea de seamă — echipele de control,comitetul de di­recție și unii consu­matori“au­ sesizat că unele unități‘‘âeralimentației, pu­blică nu satisfac pe «deplin ,cerințele consumatorilor, și noi,recunoaștem că aceste situații au­ ezistat și înal fi exis­­tă”. La care se amintește că"aprovi­­zionarea unor unități se face în mod necorespunzător, produsele­­ sînt de proastă calitate, în sortimente sărace, că deservirea este, de asemenea, ne­corespunzătoare și că cheltuielile de circulație depășesc nivelul planificat, că au existat cazuri de sustrageri din avutul obștesc etc., etc. „Am arătat pe scurt — se mai spu­nea în darea de seamă —­ stările de lucruri care generează lipsurile în alimentația publică”. Dar care sunt cauzele reale, cine se face vinovat de existența lor și ce trebuie făcut în mod concret pentru a le lichida — despre toate acestea nu s-a spus a­­proape nimic. Biroul organizației a luat și po­ziție „autocritică”. El și-a adresat în­trebarea : „Ce anume am făcut în această direcție ?* Răspunsul însă n-a mai fost dat. Se pare însă că ac­tivitatea biroului s-a redus doar la faptul că—..problemele economice au fost­ discutate în trei adunări gene­rale,­ înecare­­ au fost emise hotărîri corespunzătoare și sarcini concrete peil­ni^Iioh­idării deficiențelor sem­­nalate”.Star despre soarta acestor ho­tărîri, despre eficiența lor practică nu s-a pomenit­­ici un cuvînt. "’Problemelor­ vieții interne de par­­tic­udareayxie *seamă le-a acordat... ceva mai mult de o pagină. Și cum în aceste spații SpTiu se putea vorbi des­­pre jjtpatdy s-a­ renunțat la problemele privind*educația tineretului, activita­tea grupelor sindicale etc. Dla sfîrșit,* pentru a completa ta­ Woul,* consemnăm concluzia „sinte­tică"*a­ biroului cu privire la propria sa­ muncă. Nu s-a putut face mai mulți, pentru că... „am avut și noi, tovarăși, ca și dumneavoastră, sar­cini profesionale de rezolvat...” ...Am ținut să-l întrebăm pe secre­tarul organizației de bază, tovarășul Aurel Lungu, ce colectiv a elaborat darea de seamă. Răspunsul a venit prompt (și „spiritual”)­ — „Eu și cu mine”. Pentru ca, după citeva minute să retracteze, spunîndu-ne că a fost aju­tat și de locțiitor. Despre felul în care a decurs adu­narea, despre eficacitatea ei, tovară­șul Petre Olteanu, secretarul comite­tului de partid, care a prezidat-o, ne-a declarat: — „A fost o adunare care și-a atins scopul”. Continuarea comentariilor ar fi de prisos. Condițiile în care s-a desfă­șurat adunarea anuală de dare de seamă în această organizație de bază și, în pofida lor , concluzia liniști­toare la care a ajuns secretarul comi­tetului de­­ partid, ne îndreptățesc să propunem comitetului municipal de partid să-și îndrepte atenția spre sta­rea de lucruri din alimentația pu­blică, unde munca politică se pare că are nevoie de un ajutor substanțial. L. BARBU A fost oare o adunare care și-a atins scopul? Aspecte „cenușii“ în alb - negru Seamănă mașina pe care o vedeți în fotografie cu o grapă stelată ? Nu ? Este o mașină de împrăștiat îngrășăminte naturale. Pe plăcuța ce-i definește proveniența scrie U.M.A. Craiova, anul 1969, seria 606. De fapt, I.A.S. Pufești comandase susnumitei uzine grape stelate. Numai că, atunci cînd a fost anunțat că respectiva comandă a sosit și trebuie s-o recepționeze, magazinerul Gheorghe Salomia s-a pomenit cu acest „cadou” neașteptat. A pro­testat omul arătînd în mod documentat ce dife­rență există între o grapă stelată și o mașină de împrăștiat îngrășăminte. Dar degeaba. In acte scria clar că este grapă și va aparține de acum înainte I.A.S. Pufești. Așa că, „luați-o tovarăși și grăpați sănătoși cu ea”. De atunci, biata mașină zace în curtea între­prinderii. E aici, pe meleaguri vrîncene. Dar unde-o fi beneficiarul care o așteaptă ? In locul mașinii să fi primit... o grapă stelată ? Emil GONCIU Text: Foto : N. MOLDOVEAN­UJ Stimulent puternic în munca de zi cu zi (Urmare din pag. 1) al partidului. Grijii cu care sîntem înconjurați îi vom răspunde prin eforturi sporite în producție, prin în­tărirea disciplinei și îndeplinirea exemplară a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. In continuare, am avut prilejul să stăm de vorbă și cu ing. Călin Măr­­mureanu, șeful serviciului mecanic șef, din fabrică : " Deși întreprinderea noastră nu este prea mare, colectivul ei de mun­că, format din aproximativ 560 de sa­lariați, se străduiește zi de zi să-și îndeplinească sarcinile de producție și chiar să le depășească. Una din căile prin care vom atinge acest dezi­derat este creșterea productivității muncii cu 1 la sută peste prevede­rile planificate. Concomitent cu a­­ceasta, ne străduim să mărim capaci­tatea de degelatinare, congelare și us­care a cleiului de oase, prin introdu­cerea in fabricație a noi utilaje și agregate din fondul de mică mecani­zare. De exemplu, au fost instalate 5 autoclave de degelatinare, care au sporit capacitatea de producție de la 3 400 tone la 5 000 tone clei anual, iar acum construim cu forțe proprii două uscătoare rotative și doi tamburi de congelare, care să poată prelucra sporul de producție obținut din auto­clave. Iată un mod elocvent prin care ne exprimăm dragostea și atașamen­tul nostru profund față de măsurile luate de partid și guvern în sprijinul ridicării neîncetate a nivelului nos­tru de trai. Asemenea discuții am mai avut și cu tovarășii Nicolae Bucătaru, șef de echipă la atelierul de degelatinare, cu Gheorghe Călan, șeful secției d­e s­­piele și cu numeroși alți muncitori, maiștri și funcționari din­ Fabrica chimică Mărășești. Cu toții și-au ex­primat mulțumirea pentru prevede­rile cuprinse în Hotărîrea cu privire la majorarea salariilor in unitățile industriei chimice și s-au angajat să organizeze mai bine­ producția și munca pe locurile unde lucrează pen­tru a fi capabili să realizeze și să depășească sarcinile de producție pe acest an. sarcinilor Pentru a fi la înălțimea trasate de Congresul al X-lea al partidului, colectivul acestei fabrici va depune în continuare efor­turi sporite în scopul valorificării superioare a materiilor prime, diver­sificării neîncetate a producției și ridicării calității acesteia, în vede­rea satisfacerii într-o măsură și mai mare a cerințelor economiei națio­nale și lărgirii gamei de produse destinate exportului. și aici, antreprenor general este aceeași întreprindere de construcție și montaj nr. 7 din Galați, a cărei lipsă de probitate a ieșit cu priso­sință în evidență dintr-un articol anterior apărut la această rubrică. Rămîne o întrebare : de ce ministe­rul de resort lasă neadmonestate a­­semenea form­­ații din subordinea sa care, prin comportamentul ce-l de­notă, aruncă o umbră nedorită asu­pra tuturor celor ce lucrează în domeniul construcțiilor. Oare sem­nalele critice nu răzbat dincolo de ușile capitonate ale conducerii de­partamentului ? Pe șantierul fabricii de p.s.l. s-a lucrat, cum spuneam, fără interes. Scuza, invocată pînă la abuz, este că nu s-au putut angaja suficienți muncitori, în special dulgheri și zidari. Și aici este însă locul să facem o adnotare. Dat fiind condițiile cunoscute, meșterii nu vor veni de nu știu unde gata pregătiți și disponibili. Cine are nevoie de ei, și-i formează ! Me­seria de dulgher sau d­e zidar nu cere cunoștințe de inginerie , pen­tru deprinderea ei nu e nevoie de cine știe cîți Îmi. Dacă, în loc să se plîngă veșnic, conducerea ICM»nr. 7 ar căuta și niște soluții,­ari înțelege,­­ probabil ■ că­ stă în puterea ■ sa să-și­­ formeze un nucleu de meseriași buni. Ea­­ însă­­ se pare că i preferă [poteturaț de'lamento. E de­ fapt* un pretext' comod.’ Pentru că, pe șan­tierul­­ vizat,­ nu numai­ lipsa forței de­ muncă' s-a­­ făcut simțită, întreaga organizare a s-a­ dovedit a fi­ deficitară. "Anul­ncestal și­­ efectivele existente au sf­ost , prost, repartizate pe loturi. S-au­ ivit­ discuții, au fost certuri care, bineînțeles, n-au rămas fără urmări. Referitor la construcțiile­­ propriu-zise, să mai notăm calitatea lor, în unele cazuri, sub orice cri­tică.. Inginerul Luțian, Olteanu ne ji arăta­t că­­ nu și-ar fi închipuit­­ niciodată că de sub­ un eofrag, apa­­­rent corect,montat, ar putea­ ieși un stîlp­­ cuj.ondulații. Are dreptate. ICMmrÂ^realizează performanța de a eludatele­ mai­ elementare-noțiuni de­ calitate, urmări din pag. I Cu­ despre latura care ține de montaj, aici dificultățile sînt de mai multe feluri și, evident, și proveni­ența lor este diferită. Să reținem că în această privință mina de lucru nu a lipsit. Dar, ca și la construcții, repartizarea ei a fost incorectă. S-a întîmplat apoi ca pe șantier să lipsească anumite utilaje. Chiar în această perioadă, se pierd zile prețioase pentru că la montajul presei din linia a doua de fabricație, nu există o macara de 60 tone. Procurarea ei fiind, în continuare dificilă, se va recurge la o altă so­luție. Dar, de ce nu s-a mers din capul locului pe mai multe variante ? Ca și cum neajunsurile provocate de modul în care este organizat și condus șantierul nu ar fi suficiente, in ultimul timp au început să con­tribuie la agravarea situației și furnizorii de utilaje pentru fabrică prin lipsa lor de punctualitate. Uzi­nele „Electroputere“ din Craiova au depășit termenul scadent în ceea ce privește livrarea a cinci motoare electrice. Uzinele „Vulcan“ din Bu­curești sunt și ele restante cu un bouler și cu­ un­­ acumulator de aburi. Intîrzie, de asemenea, să sosească aparatajul destinat centralei electri­ce. Tuturor acestor întreprinderi tre­buie să li se pună în vedere că nu-și pot lua cu de la sine putere dreptul de a nu acoperi la timp contractele ce le au cu CEIL Focșani. Oare arbitrajul de stat nu are nimic de spus în această direcție ? Centrul de greutate în activitatea de pe șantie­rul fabricii de p.s.l. s-a strămutat acum asupra montajului, în acest sens vorbea inginerul Lucian Ol­teanu de un moment-cheie. Există condiții ca montorii să-și ducă la îndeplinire în timp util munca lor de mare răspundere. Să nu se uite însă că sîntem în noiembrie și că timpul bun nu va dura la infinit. Să se ia de pe acum măsuri pentru a se pregăti locurile de muncă în vederea sezonului rece. De aseme­nea, să se pună ordine, odată pentru totdeauna, în munca echipelor. Inginerul Lucian Olteanu arbora, la sfîrșitul dialogului nostru, un optimism încurajator. El spunea că în pofida situației actuale, sunt con­diții ca planul pe acest an să fie realizat și ca lucrarea, în totalitatea ei, să evolueze în sensul terminării la data­ stabilită. Am fi primii care am saluta un asemenea deznodă­­mint. Economia județului nu va avea decit de cîștigat de pe urma intrării în funcțiune cu întreaga sa capaci­tate a­­ acestui obiectiv industrial menit să confere valori noi lemnu­lui din străvechii codri ai Vrîncioa­­iei, de executarea celorlalte amenajări in­terioare”. Ce bine ar fi dacă sosirea primilor fulgi de zăpadă i-am putea planifica noi ? Dar, așa... Ne punem întreba­rea : De ce oare reparațiile nu au fost făcute eșalonat ? Obișnuiți cu amînarea lucrărilor din zootehnie pentru ultima parte a anului cînd sînt atîtea de făcut, ele nu vor fi exe­cutate decit în grabă și de o slabă calitate, în iarna trecută la această unitate s-au înregistrat serioase pierderi toc­mai din cauza proastelor condiții de adăpostire. Acum, prin saivanul de 1600 de capete bate vîntul. Acoperi­șul este distrus, lipsesc ușile și fe­restrele. Nici măcar gunoiul nu a fost scos. Și în cooperativele agricole din Gologanu, Bogza, Golești, Adjud, Nereju, Năruja, adăposturile nu au depășit stadiul întîlnit în primăvară. In situația actuală, cînd există un deficit de spațiu pentru adăpostirea animalelor și nu peste tot sînt asigu­rate condiții corespunzătoare, se im­pune a se activiza mai mult echipele de meseriași constructori la care să-și aducă aportul și lucrătorii din sec­torul zootehnic, în așa fel ca timpul nefavorabil să nu aducă prejudicii acestui sector de nici un ordin. Această stare de fapte nu trebuie să fie străină nici conducerii UJCAP. îndrumînd cu competență consiliile de conducere, contribuind direct la rezolvarea unor probleme stringente, situația poate fi îmbunătățită. Momentul-cheie și celelalte momente • urmări din pag. I • urmări din pag. 1 Sub acoperișul neglijenței temperatura din adăposturile pentru animale va rămîne sub zero grade Măsuri eficiente pentru suplinirea deficitului de apă prafețele însămînțate cu grîu de toamnă, suprafețe amplasate în in­cinta irigată. în aceeași măsură este important ca această acțiune să fie extinsă și la culturile de lucerna din C.A.P. Adjud, Mircești, Ciuș­­lea, Măicănești, Gugești și altele. Organizarea irigării cere*aplicarea udărilor pe cele 1210* hectare însă­­mînțate cu grîu, a celor 60 hectare însămînțate cu legume și a cca 500 hectare însămînțate­­ cu lucerna. Considerăm­ că, concomitent cu a­­ceastă acțiune este necesară aplica­rea unei udări de aprovizionare pe toată suprafața cuprinsă în siste­mele de irigație existente, în, vede­­rea reducerii deficitului actual de apă. REP.: Ce s-a întreprins pînă acum ? ING. ALEXANDRESCU ! In cele 15 cooperative agricole de produc­ție care au­­ condiții de irigare și unde s-au semănat legume de pri­mă apariție, s-a stabilit numărul de agregate , de udare, verificarea încă odată a acestora și aplicarea primei udări. De asemenea au fost repartizați pe teren specialiști de la Direcția agricolă județeană, care să impulsioneze organizarea apli­cării irigării și pe restul suprafețe­lor in vederea aprovizionării cu apă a solului. Zilnic, unitățile țin legătură cu Direcția­­ agricolă pen­tru a o informa asupra stadiului udărilor și a solicita sprijin acolo unde întîmpină greutăți. REP.­ Care este starea utilajelor ce vor f­i folosite la irigare ? ÎNG. ArcEJ si ANîMEESCU! Din cele 771,aspersoare existente, în cele 15 cooperative agricole de pro­ducție sunt în stare de funcționare 33, care pot asigura efectuarea udării suprafețelor stabilite. In continuare, cu sprijinul secțiilor pentru mecanizarea agriculturii, s-au luat o serie de măsuri pentru punerea în funcțiune și a restului de agregate în vederea utlărilor de aprovizionare. Astfel, în­ coope­rativele agricole din Măicănești, Suraia, Vulturu, Voetin și altele, toate aspersoarele sunt în stare de funcționare. Nu la fel stau lucru­rile la cooperativa agricolă din Bi­­liești unde cele 3 aspersoare exis­tente vor putea funcționa normal abia la 10 noiembrie deoarece au nevoie de preparații serioase. Pen­tru reușita­­ acestei acțiuni se impu­ne deci o colaborare activă din partea consiliilor de conducere cu secțiile pentru mecanizarea agri­culturii, spre a fi puse la punct toate­­ agregatele , trei.aspersiun­e și partiparefii­ai ales în unitățile unde s-a în­tîrziat­­ verificarea din timp a acestor utilaje atît de necesare și importanterin­ combaterea sece­tei. (milCOVUL pag­­s) •w—•« tfH.’JP* SAPTÁMINA Alegorie de toamnă Doamnă Toamnă, Iar mă-ndeamnă O meteahnă de poet Să te prind într-un portret Care să te oglindească, Autentic românească, într-un mod mai alegoric (Și frumoasă, categoric !) Ai pe frunte, coroniță, Frunze aurii de viță Și cercei De struguri grei Și obrajii de zid­ că Sînt tăiați din piersică Iar sub nie parcă-ți pui Două pietre de gutui Rupte-n zori, cînd cade bruma, Cum făcuși taman acuma, Și cînd vrei să mă îmbii Mă poftești în mustării Cu mirosuri de pastramă Și-o licoare, mamă, mamă, Lungă care parcă strigă Cuburi mari de mămăligă : — Dă-te, neamule, încoace Și te-nfruptă cu­ îți place Cum făceau pe vremuri Dacii Pin‘s-apară cozonacii! Eu, atunci, ca să-ți fiu drag, Lingă poloboc mă trag, Unde-i mustul mai „făcut” Și beau șapte căni de lut, Șapte căni și încă una, Pînă plec la braț... cu luna ! Stelian FILIP ANECDOTE — TRIBUNALUL te condamnă la 20 de ani închisoare. — Vă mulțumesc, domnuule judecători Eu­<aici nu speram să mai trăiesc atît. PROFESORUL 1 Ați citit vreo piesă de PS haf­espeare ? Elevul! Eu am citit două.’ „Romeo­ și „Julieta”. !­­ț „ • ! — TE-AI îmbătat din nou. Și mi-ai promis doar că ai să devii alt om. — Am și devenit alt om, dar vezi că și acestuia îi place să tragă la măsea... OMUL a scăpat un bănuț într-o crăpătură din podea. Chibzui puțin și lăsă să-i cadă în același loc încă o monedă. — Ce te-a apucat ? îl întrebă îngrozită soția. — Păi, nu merită să desfac podeaua numai pentru un bănuț. ” LA o lecție despre acidul sulfuric, profesorul a întrebat: — Dacă pun această monedă de aur în acid, se strică ? — Nu, răspunse un elev, căci dacă s-ar strica nu ați mai face experiența. AM AuZIT că te-ai căsătorit. Da. De ce ? Nu-mi plăcea mâșcarea de la cantină. Și acum ? Acum­ îmi place. PROFESORUL către studenți ! — Trebuie să deosebiți psihopații de nevropați: primii construiesc castele din nisip, ceilalți cred că locuiesc în ele ! — Și ce face psihiatrul ? întreabă un student. — Strînge chiria de la toți­­... ★ MAMA îi dă micului Tommy o felie­ de pline cu unt. — Mulțumesc — spune Tommy politicos. — îmi place să aud copiii spunînd „mulțumesc”. — Dacă vrei să mai auzi, mai pune pe pîinea asta niște gem. TOMMY ! Profesorul nostru nu știe ce este un cal. Y. Tatăl. Cum așa? Tommy ! Astăzi în clasă eu am desenat un cal și profe­­­­sorul m-a întrebat ce este... Pe motive sătești Seara |? d­ub Iază un animal care iubește muzica Beneficiarii consideră că leii în carne și oase completează mai bine !Acest ansamblu arhitectonic w-tFjmm-JFmar * m** * jf i Baschetul pătrunde în mediul rural (Din presa sovietică) i­t• *I I**I**1 I 5 1 É

Next