Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)
1969-11-08 / nr. 102
Sîmbată 8 noiembrie 1969 Am asistat zilele trecute la adunarea generală pentru dare de seamă a organizației de bază nr. 1 de la OCL Alimentaramixtă Focșani, organizație care reunește aproape 100 de membri de partid, majoritatea lucrînd în sectorul alimentației publice. Participarea noastră la această adunare a fost determinată de faptul că acest sector, care îndeplinește o importantă funcție social-economică, continuă să fie deficitar sub raportul a ceea ce se cheamă în mod curent „reguli generale de comerț”. Există fisuri serioase în activitatea de aprovizionare și in gospodărirea unităților, în nivelul de servire a populației, se înregistrează numeroase abateri de la normele elementare de igienă, atitudinea unor lucrători față de marele public lasă adesea de dorit. Se anunța deci — așa cum s-a subliniat de altfel și în cuvintul de deschidere — o adunare de partid combativă, cu un pronunțat caracter de lucru, care să ia în dezbatere, sub toate aspectele, carențele existente în alimentația publică locală, măsurile ce se cer întreprinse pentru îndreptarea lucrurilor. Din păcate însă, adunarea n-a răspuns acestor așteptări. Ea s-a încadrat in timpul obișnuit al unei ședințe de producție, discuțiile învîrtindu-se în jurul unor chestiuni care intrăi în sfera preocupărilor de ordin administrativ. Iată și citeva secvențe : — La secția de preparate^reci trebuie reparată tabla de pe" casă...» (Cezar Negoiță, șeful laboratorului central). — N-avem oale, clătiți, tăvi... ne trebuie o mașină de tocat carne... (Ion Hărăbor, responsabilul restaurantului „Ciocîrlia”). — Avem nevoie de un malaxor, ne lipsește susanul... (Nicolae Stoenescu, responsabilul unei unități de patiserie). Și așa mai departe. S-au făcut, ce-i drept, și unele intervenții mai la obiect, dar... cu o floare nu se face primăvară. * Să vedem citeva din cauzele care au dat un asemenea curs adunării de partid. Este cunoscut faptul că eficiența adunărilor pentru dări de seamă poate fi asigurată numai de un climat prielnic dezbaterilor și că un rol important în acest context îl are darea de seamă ce se prezintă in fața comuniștilor. Ce s-ar putea spune despre darea de seamă prezentată de biroul organizației de la Alimentara ? A constituit ea o bază de discuții ? A abordat problemele esențiale, spunînd lucrurilor pe nume ? A fost pătrunsă de exigență, de combativitate ? Ce soluții practice a oferit pentru îmbunătățirea muncii ? Confruntată cu asemenea întrebări, darea de seamă rămine datoare. Ea s-a rezumat să înfățișeze doar unele aspecte, mai mult generale, din munca profesională a unor membri de partid, rezultatele obținute în realizarea planului de desfacere, citeva considerații „teoretice” despre noțiunea de calitate în activitatea comercială și îndemnul „patetic” ca lucrătorii din alimentația publică să depună eforturi pentru realizarea acestui important indicator. Au fost dezvăluite și unele aspecte mai „cenușii" din activitatea unor unități. Prezentarea lor s-a făcut însă într-un mod constatativ, ca și cum acestea n-ar angaja și răspunderea biroului, a întregii organizații de partid. „Organe competente,pe linie de comerț — arăta darea de seamă — echipele de control,comitetul de direcție și unii consumatori“au sesizat că unele unități‘‘âeralimentației, publică nu satisfac pe «deplin ,cerințele consumatorilor, și noi,recunoaștem că aceste situații au ezistat și înal fi există”. La care se amintește că"aprovizionarea unor unități se face în mod necorespunzător, produsele sînt de proastă calitate, în sortimente sărace, că deservirea este, de asemenea, necorespunzătoare și că cheltuielile de circulație depășesc nivelul planificat, că au existat cazuri de sustrageri din avutul obștesc etc., etc. „Am arătat pe scurt — se mai spunea în darea de seamă — stările de lucruri care generează lipsurile în alimentația publică”. Dar care sunt cauzele reale, cine se face vinovat de existența lor și ce trebuie făcut în mod concret pentru a le lichida — despre toate acestea nu s-a spus aproape nimic. Biroul organizației a luat și poziție „autocritică”. El și-a adresat întrebarea : „Ce anume am făcut în această direcție ?* Răspunsul însă n-a mai fost dat. Se pare însă că activitatea biroului s-a redus doar la faptul că—..problemele economice au fost discutate în trei adunări generale, înecare au fost emise hotărîri corespunzătoare și sarcini concrete peilni^Iiohidării deficiențelor semnalate”.Star despre soarta acestor hotărîri, despre eficiența lor practică nu s-a pomenitici un cuvînt. "’Problemelor vieții interne de particudareayxie *seamă le-a acordat... ceva mai mult de o pagină. Și cum în aceste spații SpTiu se putea vorbi despre jjtpatdy s-a renunțat la problemele privind*educația tineretului, activitatea grupelor sindicale etc. Dla sfîrșit,* pentru a completa ta Woul,* consemnăm concluzia „sintetică"*a biroului cu privire la propria sa muncă. Nu s-a putut face mai mulți, pentru că... „am avut și noi, tovarăși, ca și dumneavoastră, sarcini profesionale de rezolvat...” ...Am ținut să-l întrebăm pe secretarul organizației de bază, tovarășul Aurel Lungu, ce colectiv a elaborat darea de seamă. Răspunsul a venit prompt (și „spiritual”) — „Eu și cu mine”. Pentru ca, după citeva minute să retracteze, spunîndu-ne că a fost ajutat și de locțiitor. Despre felul în care a decurs adunarea, despre eficacitatea ei, tovarășul Petre Olteanu, secretarul comitetului de partid, care a prezidat-o, ne-a declarat: — „A fost o adunare care și-a atins scopul”. Continuarea comentariilor ar fi de prisos. Condițiile în care s-a desfășurat adunarea anuală de dare de seamă în această organizație de bază și, în pofida lor , concluzia liniștitoare la care a ajuns secretarul comitetului de partid, ne îndreptățesc să propunem comitetului municipal de partid să-și îndrepte atenția spre starea de lucruri din alimentația publică, unde munca politică se pare că are nevoie de un ajutor substanțial. L. BARBU A fost oare o adunare care și-a atins scopul? Aspecte „cenușii“ în alb - negru Seamănă mașina pe care o vedeți în fotografie cu o grapă stelată ? Nu ? Este o mașină de împrăștiat îngrășăminte naturale. Pe plăcuța ce-i definește proveniența scrie U.M.A. Craiova, anul 1969, seria 606. De fapt, I.A.S. Pufești comandase susnumitei uzine grape stelate. Numai că, atunci cînd a fost anunțat că respectiva comandă a sosit și trebuie s-o recepționeze, magazinerul Gheorghe Salomia s-a pomenit cu acest „cadou” neașteptat. A protestat omul arătînd în mod documentat ce diferență există între o grapă stelată și o mașină de împrăștiat îngrășăminte. Dar degeaba. In acte scria clar că este grapă și va aparține de acum înainte I.A.S. Pufești. Așa că, „luați-o tovarăși și grăpați sănătoși cu ea”. De atunci, biata mașină zace în curtea întreprinderii. E aici, pe meleaguri vrîncene. Dar unde-o fi beneficiarul care o așteaptă ? In locul mașinii să fi primit... o grapă stelată ? Emil GONCIU Text: Foto : N. MOLDOVEANUJ Stimulent puternic în munca de zi cu zi (Urmare din pag. 1) al partidului. Grijii cu care sîntem înconjurați îi vom răspunde prin eforturi sporite în producție, prin întărirea disciplinei și îndeplinirea exemplară a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. In continuare, am avut prilejul să stăm de vorbă și cu ing. Călin Mărmureanu, șeful serviciului mecanic șef, din fabrică : " Deși întreprinderea noastră nu este prea mare, colectivul ei de muncă, format din aproximativ 560 de salariați, se străduiește zi de zi să-și îndeplinească sarcinile de producție și chiar să le depășească. Una din căile prin care vom atinge acest deziderat este creșterea productivității muncii cu 1 la sută peste prevederile planificate. Concomitent cu aceasta, ne străduim să mărim capacitatea de degelatinare, congelare și uscare a cleiului de oase, prin introducerea in fabricație a noi utilaje și agregate din fondul de mică mecanizare. De exemplu, au fost instalate 5 autoclave de degelatinare, care au sporit capacitatea de producție de la 3 400 tone la 5 000 tone clei anual, iar acum construim cu forțe proprii două uscătoare rotative și doi tamburi de congelare, care să poată prelucra sporul de producție obținut din autoclave. Iată un mod elocvent prin care ne exprimăm dragostea și atașamentul nostru profund față de măsurile luate de partid și guvern în sprijinul ridicării neîncetate a nivelului nostru de trai. Asemenea discuții am mai avut și cu tovarășii Nicolae Bucătaru, șef de echipă la atelierul de degelatinare, cu Gheorghe Călan, șeful secției de spiele și cu numeroși alți muncitori, maiștri și funcționari din Fabrica chimică Mărășești. Cu toții și-au exprimat mulțumirea pentru prevederile cuprinse în Hotărîrea cu privire la majorarea salariilor in unitățile industriei chimice și s-au angajat să organizeze mai bine producția și munca pe locurile unde lucrează pentru a fi capabili să realizeze și să depășească sarcinile de producție pe acest an. sarcinilor Pentru a fi la înălțimea trasate de Congresul al X-lea al partidului, colectivul acestei fabrici va depune în continuare eforturi sporite în scopul valorificării superioare a materiilor prime, diversificării neîncetate a producției și ridicării calității acesteia, în vederea satisfacerii într-o măsură și mai mare a cerințelor economiei naționale și lărgirii gamei de produse destinate exportului. și aici, antreprenor general este aceeași întreprindere de construcție și montaj nr. 7 din Galați, a cărei lipsă de probitate a ieșit cu prisosință în evidență dintr-un articol anterior apărut la această rubrică. Rămîne o întrebare : de ce ministerul de resort lasă neadmonestate asemenea formații din subordinea sa care, prin comportamentul ce-l denotă, aruncă o umbră nedorită asupra tuturor celor ce lucrează în domeniul construcțiilor. Oare semnalele critice nu răzbat dincolo de ușile capitonate ale conducerii departamentului ? Pe șantierul fabricii de p.s.l. s-a lucrat, cum spuneam, fără interes. Scuza, invocată pînă la abuz, este că nu s-au putut angaja suficienți muncitori, în special dulgheri și zidari. Și aici este însă locul să facem o adnotare. Dat fiind condițiile cunoscute, meșterii nu vor veni de nu știu unde gata pregătiți și disponibili. Cine are nevoie de ei, și-i formează ! Meseria de dulgher sau de zidar nu cere cunoștințe de inginerie , pentru deprinderea ei nu e nevoie de cine știe cîți Îmi. Dacă, în loc să se plîngă veșnic, conducerea ICM»nr. 7 ar căuta și niște soluții,ari înțelege, probabil ■ că stă în puterea ■ sa să-și formeze un nucleu de meseriași buni. Ea însă se pare că i preferă [poteturaț de'lamento. E de fapt* un pretext' comod.’ Pentru că, pe șantierul vizat, nu numai lipsa forței de muncă' s-a făcut simțită, întreaga organizare a s-a dovedit a fi deficitară. "Anulncestal și efectivele existente au sfost , prost, repartizate pe loturi. S-au ivit discuții, au fost certuri care, bineînțeles, n-au rămas fără urmări. Referitor la construcțiile propriu-zise, să mai notăm calitatea lor, în unele cazuri, sub orice critică.. Inginerul Luțian, Olteanu ne ji arătat că nu și-ar fi închipuit niciodată că de sub un eofrag, aparent corect,montat, ar putea ieși un stîlp cuj.ondulații. Are dreptate. ICMmrÂ^realizează performanța de a eludatele mai elementare-noțiuni de calitate, urmări din pag. I Cu despre latura care ține de montaj, aici dificultățile sînt de mai multe feluri și, evident, și proveniența lor este diferită. Să reținem că în această privință mina de lucru nu a lipsit. Dar, ca și la construcții, repartizarea ei a fost incorectă. S-a întîmplat apoi ca pe șantier să lipsească anumite utilaje. Chiar în această perioadă, se pierd zile prețioase pentru că la montajul presei din linia a doua de fabricație, nu există o macara de 60 tone. Procurarea ei fiind, în continuare dificilă, se va recurge la o altă soluție. Dar, de ce nu s-a mers din capul locului pe mai multe variante ? Ca și cum neajunsurile provocate de modul în care este organizat și condus șantierul nu ar fi suficiente, in ultimul timp au început să contribuie la agravarea situației și furnizorii de utilaje pentru fabrică prin lipsa lor de punctualitate. Uzinele „Electroputere“ din Craiova au depășit termenul scadent în ceea ce privește livrarea a cinci motoare electrice. Uzinele „Vulcan“ din București sunt și ele restante cu un bouler și cu un acumulator de aburi. Intîrzie, de asemenea, să sosească aparatajul destinat centralei electrice. Tuturor acestor întreprinderi trebuie să li se pună în vedere că nu-și pot lua cu de la sine putere dreptul de a nu acoperi la timp contractele ce le au cu CEIL Focșani. Oare arbitrajul de stat nu are nimic de spus în această direcție ? Centrul de greutate în activitatea de pe șantierul fabricii de p.s.l. s-a strămutat acum asupra montajului, în acest sens vorbea inginerul Lucian Olteanu de un moment-cheie. Există condiții ca montorii să-și ducă la îndeplinire în timp util munca lor de mare răspundere. Să nu se uite însă că sîntem în noiembrie și că timpul bun nu va dura la infinit. Să se ia de pe acum măsuri pentru a se pregăti locurile de muncă în vederea sezonului rece. De asemenea, să se pună ordine, odată pentru totdeauna, în munca echipelor. Inginerul Lucian Olteanu arbora, la sfîrșitul dialogului nostru, un optimism încurajator. El spunea că în pofida situației actuale, sunt condiții ca planul pe acest an să fie realizat și ca lucrarea, în totalitatea ei, să evolueze în sensul terminării la data stabilită. Am fi primii care am saluta un asemenea deznodămint. Economia județului nu va avea decit de cîștigat de pe urma intrării în funcțiune cu întreaga sa capacitate a acestui obiectiv industrial menit să confere valori noi lemnului din străvechii codri ai Vrîncioaiei, de executarea celorlalte amenajări interioare”. Ce bine ar fi dacă sosirea primilor fulgi de zăpadă i-am putea planifica noi ? Dar, așa... Ne punem întrebarea : De ce oare reparațiile nu au fost făcute eșalonat ? Obișnuiți cu amînarea lucrărilor din zootehnie pentru ultima parte a anului cînd sînt atîtea de făcut, ele nu vor fi executate decit în grabă și de o slabă calitate, în iarna trecută la această unitate s-au înregistrat serioase pierderi tocmai din cauza proastelor condiții de adăpostire. Acum, prin saivanul de 1600 de capete bate vîntul. Acoperișul este distrus, lipsesc ușile și ferestrele. Nici măcar gunoiul nu a fost scos. Și în cooperativele agricole din Gologanu, Bogza, Golești, Adjud, Nereju, Năruja, adăposturile nu au depășit stadiul întîlnit în primăvară. In situația actuală, cînd există un deficit de spațiu pentru adăpostirea animalelor și nu peste tot sînt asigurate condiții corespunzătoare, se impune a se activiza mai mult echipele de meseriași constructori la care să-și aducă aportul și lucrătorii din sectorul zootehnic, în așa fel ca timpul nefavorabil să nu aducă prejudicii acestui sector de nici un ordin. Această stare de fapte nu trebuie să fie străină nici conducerii UJCAP. îndrumînd cu competență consiliile de conducere, contribuind direct la rezolvarea unor probleme stringente, situația poate fi îmbunătățită. Momentul-cheie și celelalte momente • urmări din pag. I • urmări din pag. 1 Sub acoperișul neglijenței temperatura din adăposturile pentru animale va rămîne sub zero grade Măsuri eficiente pentru suplinirea deficitului de apă prafețele însămînțate cu grîu de toamnă, suprafețe amplasate în incinta irigată. în aceeași măsură este important ca această acțiune să fie extinsă și la culturile de lucerna din C.A.P. Adjud, Mircești, Ciușlea, Măicănești, Gugești și altele. Organizarea irigării cere*aplicarea udărilor pe cele 1210* hectare însămînțate cu grîu, a celor 60 hectare însămînțate cu legume și a cca 500 hectare însămînțate cu lucerna. Considerăm că, concomitent cu această acțiune este necesară aplicarea unei udări de aprovizionare pe toată suprafața cuprinsă în sistemele de irigație existente, în, vederea reducerii deficitului actual de apă. REP.: Ce s-a întreprins pînă acum ? ING. ALEXANDRESCU ! In cele 15 cooperative agricole de producție care au condiții de irigare și unde s-au semănat legume de primă apariție, s-a stabilit numărul de agregate , de udare, verificarea încă odată a acestora și aplicarea primei udări. De asemenea au fost repartizați pe teren specialiști de la Direcția agricolă județeană, care să impulsioneze organizarea aplicării irigării și pe restul suprafețelor in vederea aprovizionării cu apă a solului. Zilnic, unitățile țin legătură cu Direcția agricolă pentru a o informa asupra stadiului udărilor și a solicita sprijin acolo unde întîmpină greutăți. REP. Care este starea utilajelor ce vor fi folosite la irigare ? ÎNG. ArcEJ si ANîMEESCU! Din cele 771,aspersoare existente, în cele 15 cooperative agricole de producție sunt în stare de funcționare 33, care pot asigura efectuarea udării suprafețelor stabilite. In continuare, cu sprijinul secțiilor pentru mecanizarea agriculturii, s-au luat o serie de măsuri pentru punerea în funcțiune și a restului de agregate în vederea utlărilor de aprovizionare. Astfel, în cooperativele agricole din Măicănești, Suraia, Vulturu, Voetin și altele, toate aspersoarele sunt în stare de funcționare. Nu la fel stau lucrurile la cooperativa agricolă din Biliești unde cele 3 aspersoare existente vor putea funcționa normal abia la 10 noiembrie deoarece au nevoie de preparații serioase. Pentru reușita acestei acțiuni se impune deci o colaborare activă din partea consiliilor de conducere cu secțiile pentru mecanizarea agriculturii, spre a fi puse la punct toate agregatele , trei.aspersiune și partiparefiiai ales în unitățile unde s-a întîrziat verificarea din timp a acestor utilaje atît de necesare și importanterin combaterea secetei. (milCOVUL pags) •w—•« tfH.’JP* SAPTÁMINA Alegorie de toamnă Doamnă Toamnă, Iar mă-ndeamnă O meteahnă de poet Să te prind într-un portret Care să te oglindească, Autentic românească, într-un mod mai alegoric (Și frumoasă, categoric !) Ai pe frunte, coroniță, Frunze aurii de viță Și cercei De struguri grei Și obrajii de zid că Sînt tăiați din piersică Iar sub nie parcă-ți pui Două pietre de gutui Rupte-n zori, cînd cade bruma, Cum făcuși taman acuma, Și cînd vrei să mă îmbii Mă poftești în mustării Cu mirosuri de pastramă Și-o licoare, mamă, mamă, Lungă care parcă strigă Cuburi mari de mămăligă : — Dă-te, neamule, încoace Și te-nfruptă cu îți place Cum făceau pe vremuri Dacii Pin‘s-apară cozonacii! Eu, atunci, ca să-ți fiu drag, Lingă poloboc mă trag, Unde-i mustul mai „făcut” Și beau șapte căni de lut, Șapte căni și încă una, Pînă plec la braț... cu luna ! Stelian FILIP ANECDOTE — TRIBUNALUL te condamnă la 20 de ani închisoare. — Vă mulțumesc, domnuule judecători Eu<aici nu speram să mai trăiesc atît. PROFESORUL 1 Ați citit vreo piesă de PS hafespeare ? Elevul! Eu am citit două.’ „Romeo și „Julieta”. !ț „ • ! — TE-AI îmbătat din nou. Și mi-ai promis doar că ai să devii alt om. — Am și devenit alt om, dar vezi că și acestuia îi place să tragă la măsea... OMUL a scăpat un bănuț într-o crăpătură din podea. Chibzui puțin și lăsă să-i cadă în același loc încă o monedă. — Ce te-a apucat ? îl întrebă îngrozită soția. — Păi, nu merită să desfac podeaua numai pentru un bănuț. ” LA o lecție despre acidul sulfuric, profesorul a întrebat: — Dacă pun această monedă de aur în acid, se strică ? — Nu, răspunse un elev, căci dacă s-ar strica nu ați mai face experiența. AM AuZIT că te-ai căsătorit. Da. De ce ? Nu-mi plăcea mâșcarea de la cantină. Și acum ? Acum îmi place. PROFESORUL către studenți ! — Trebuie să deosebiți psihopații de nevropați: primii construiesc castele din nisip, ceilalți cred că locuiesc în ele ! — Și ce face psihiatrul ? întreabă un student. — Strînge chiria de la toți... ★ MAMA îi dă micului Tommy o felie de pline cu unt. — Mulțumesc — spune Tommy politicos. — îmi place să aud copiii spunînd „mulțumesc”. — Dacă vrei să mai auzi, mai pune pe pîinea asta niște gem. TOMMY ! Profesorul nostru nu știe ce este un cal. Y. Tatăl. Cum așa? Tommy ! Astăzi în clasă eu am desenat un cal și profesorul m-a întrebat ce este... Pe motive sătești Seara |? dub Iază un animal care iubește muzica Beneficiarii consideră că leii în carne și oase completează mai bine !Acest ansamblu arhitectonic w-tFjmm-JFmar * m** * jf i Baschetul pătrunde în mediul rural (Din presa sovietică) it• *I I**I**1 I 5 1 É