Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)
1970-02-14 / nr. 183
Pai-í Orientul Apropiat intîlnirea dintre ambasadorii Franței, Marii Britanii, LA. și U.R.S.S. NEW YORK 13 (Agerpres). Ambasadorii la Națiunile Unite ai Franței, Marii Britanii, S.U.A. și U.R.S.S. au avut joc o nouă întîlnire la New York, consacrată examinării situației din Orientul Apropiat. Intîlnirea de aproape patru ore — a 26-a de la începerea, în aprilie anul trecut, a consultărilor dintre reprezentanții celor patru mari puteri — s-a desfășurat la reședința ambasadorului sovietic. Potrivit agențiilor occidentale de presă, în cursul întîlnirii de joi ambasadorul american Charles Yost a propus ca cei patru să lanseze un apel comun părților angajate în conflictul din Orientul Apropiat pentru restabilirea încetării focului. Următoarea întrevedere a celor patru ambasadori a fost programată pentru 19 februarie. Acordul încheiat între oficialitățile iordanieni și liderii organizațiilor palestiniene . AMMAN 13 (Agerpres). — In urma negocierilor purtate joi, între oficialitățile iordaniene și liderii organizațiilor palestiniene a fost realizat un acord privind încetarea de către ambele părți a oricăror acțiuni care ar putea genera un conflict armat — anunță un comunicat oficial difuzat de postul de radio Amman. Principala prevedere a acordului se referă la amânarea aplicării măsurilor restrictive stabilite marți seara de guvernul iordanian împotriva organizațiilor de rezistență. „Aceste măsuri, se spune în comunicat, vor fi reexaminate, hotărîrile viitoare privind activitatea pe teritoriul iordanian a elementelor de guerilă urmând să fie adoptate în comun și pe o nouă bază de către cele două părți“. Majoritatea agențiilor de presă relevă că principalul rezultat al acordului intervenit îl constituie îndepărtarea pericolului unui conflict deschis între armata iordaniană și forțele de guerilă, mai ales că ultima perioadă a fost marcată de incidente sporadice, dar sîngeroase. In legătu r Thant a convocat la New York pe generalul Odd Bull NAȚIUNILE UNITE 13 (Agerpres). Purtătorul de cuvînt al O.N.U. a anunțat vineri că secretarul general, U Thant, a convocat de urgență la New York pe generalul Odd Bull, șeful observatorilor O.N.U. în Orientul Apropiat, pentru consultări privind situația din această regiune. El a precizat că această hotărîre a fost luată „din cauza intensificării luptelor din Orientul Apropiat, în mod deosebit în sectorul Canalului de Suez, unde se constată o ruptură, virtual completă, a încetării focului“. " Generalul Odd Bull este așteptat la New York la sfîrșitul săptămînii. El va conferi cu U Thant Iun, marți, înainte de plecarea secretașirului general al O.N.U. spre Geneva și Birmania. Guvernul Marii Britanii cere Israelului și țărilor arabe să înceteze ostilitățile LONDRA 13 (Agerpres). Guvernul Marii Britanii a adresat vineri Israelului și țărilor arabe un apel in care le cere să înceteze ostilitățile cu scopul de a se evita „incidente tragice“, precum și pentru a facilita o reglementare a situației din această regiune în conformitate cu Rezoluția Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967. Acest apel, conținut într-o declarație publicată de Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii, va fi adus la cunoștința guvernelor interesate pe cale diplomatică. Că cu aceasta, agenția France Presse menționează:citind un purtător de cuvînt palestinian, că în total 15 membri ai organizațiilor de rezistență au fost uciși în ultimele două zile, în cursul ciocnirilor cu forțele de ordine iordaniene. în capitala iordaniană, relatează agenția France Presse, se bucură însă de un anumit credit și opinia potrivit căreia criza a fost declanșată în mod intenționat de autoritățile iordaniene în scopul aducerii organizațiilor palestiniene la masa tratativelor și al încheierii unor acorduri similare celui semnat la începutul lunii noiembrie trecut, la Cairo, între Liban și aceste organizații. Referindu-se la conflictul intervenit între oficialitățile iordaniene și organizațiile palestiniene, un purtător de cuvînt al Organizației pentru eliberarea Palestinei a declarat, în cadrul unui interviu acordat agenției France Presse, că „organizațiile de comando nu urmăresc schimbarea regimului politic al Iordaniei, ele cer guvernului iordanian să li se permită libera acțiune în interiorul țării“. 0 declarație a președintelui I. B. Tito NAIROBI 13 (Agerpres). Răspunzînd întrebărilor unor ziariști la sosirea în capitala Kenyei, președintele Iosip Broz Tito a declarat că în cursul vizitelor sale în unele tari africane va discuta cu conducătorii țărilor respective probleme privind dezvoltarea relațiilor bilaterale și va avea schimburi de păreri cu privire la situația internațională actuală. Totodată, el a amintit că întâlnirea cu conducătorii țărilor vizitate va prilejui convorbiri cu privire la pregătirea întîlnirii țărilor neangajate de la Dar Es Salaam. Președintele Tito a declarat că a avut prilejul să discute cu reprezentanții mișcărilor de eliberare, care și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că hotărîrea O.N.U. cu privire la decolonizare nu este aplicată. Tito a amintit că, în cadrul întîlnirii cu secretarul de stat al S.U.A., Rogers, și-a exprimat părerea că Statele Unite ar trebui să întreprindă mai multe eforturi în legătură cu criza din Orientul Apropiat. Ieșirea din criza actuală — a subliniat președintele — nu constă în înarmarea continuă. Este, în sfîrșit, timpul să se treacă la rezolvarea politică pașnică a acestei probleme, înainte de a fi prea tîrziu. Războiul se poate extinde și asupra altor țări, fapt care ne îngrijorează în mod deosebit: întrebat dacă Rogers i-a cerut să acționeze ca mediator în criza din Orientul Apropiat, președintele Tito a declarat că nu intenționează să fie mediator. Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a eliberării Budapestei BUDAPESTA 13. — Corespondentul Agerpres, Al. Pintea, transmite : La cimitirul eroilor români căzuți în luptele pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist de la Rakosliget, a avut loc vineri solemnitatea depunerii unor coroane de flori cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a eliberării Budapestei. Au fost depuse coroane din partea Comitetului orășenesc de partid Budapesta, a Sfatului capitalei, a organizației orășenești, a Frontului Popular Patriotic și a altor organizații de masă și obștești ungare, precum și din partea Ambasadei Republicii Socialiste România din Budapesta. La solemnitate au fost de față cadre de conducere din aparatul Comitetului orășenesc de partid, Sfatul Capitalei ungare, oameni ai muncii. Au luat parte, de asemenea, Dumitru Turcuș, ambasadorul Republicii Socialiste România la Budapesta, și membri ai ambasadei. Miting de solidaritate cu poporul vietnamez PARIS 13. — Corespondentul Agerpres, Georges Pascal, transmite: La Palatul Mutualite din Paris a avut loc joi seara un mare miting de solidaritate cu poporul vietnamez. Printre personalitățile prezente la acest miting s-au aflat: Georges Marchais, secretar general adjunct al P.C.F., Jacques Duclos, membru al Biroului Politic al P. C. Francez, Gerard Molina, secretar general al Uniunii Studenților Comuniști, Lo Puc Tho, membru al Biroului Politic al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, Bang Quang Minh, membru al C.C. al F.N.E. din Vietnamul de sud. George A. Meyers, secretar al Comitetului Național al P.C. din Statele Unite. Un apei al P.C. Paraguayan ASUNCION 13 (Agerpres)." — într-o declarație apărută în ziarul clandestin „Adelante“, Partidul Comunist Paraguayan a adresat un apel tuturor forțelor democratice, civile și militare, din țară de a constitui fără întârziere un centru coordonator al luptei pentru răsturnarea dictaturii lui Alfredo Stroessner. In declarație se subliniază că țelul luptei unite a forțelor democratice paraguayene trebuie să fie crearea unui guvern provizoriu în vederea democratizării țării. \ DIN MIȘCAREA REVENDICATIVĂ ITALIA ROMA 13. — Corespondentul Agerpres, N. Purcea, transmite : Întregul transport public orășenesc și suburban din Italia a fost paralizat vineri, ca urmare a grevei de 24 de ore declarată de salariații de la tramvaie, autobuze, transportul feroviar secundar și de la navigația internă pe lacuri și fluvii. Greva are ca scop apărarea intereselor muncitorilor din aceste sectoare care, de zece luni, revendică reînnoirea contractului național de muncă, precum și reforma transportului public, în sensul creării unor trasee preferențiale pentru mijloacele de transport public, față de cele particulare. în timpul grevei, care a provocat dificultăți imense desfășurării traficului, ministerul transporturilor și cel al afacerilor interne au organizat, în marile orașe, servicii de urgență cu autocamioane și autobuze ale prefecturilor și Ministerului Apărării. BELGIA. La minele de cărbuni Zolder și André Dumont din Waterskei, Limbourg, au avut loc manifestații ale minerilor greviști, care au cerut condiții mai bune de muncă și o majorare a salariilor. In fotal. Mineri adunați în fața centralei de la minele André Dumont. Poliția păzește intrarea în întreprinderi REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Focșani, str. Mihail Kogălniceanu nr. 7. Telefoane î 1579, 3035, 2174. \ Asamblarea produselor finite la Fabrica de tractoare Kiyang din R. P. D. Coreeană. în citeva rânduri CA URMARE A UNEI ÎNȚELEGERI INTERVENITE INTRE SECRETARUL GENERAL AL O.N.U., U Thant, și guvernele Finlandei, Danemarcei și Suediei, efectivele militare ale acestor țări, aflate în Cipru, vor fi reduse. Această hotărîre, anunțată vineri la Helsinki, a fost luată ca urmare a dificultăților financiare pe care le întâmpină O.N.U., în ce privește întreținerea acestor forțe de pace. IN BIRMANIA AU AVUT LOC UA 13 FEBRUARIE, festivități consacrate Zilei Uniunii Birmane. La mitingul de la Rangoon s-a dat citire mesajului adresat de președintele Consiliului revoluționar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win. In capitala țării a fost deschisă cu acest prilej o expoziție a realizărilor obținute de Birmania în domeniul dezvoltării economice și sociale. IN SALA WAGRAM DIN PARIS ȘI-A ÎNCEPUT VINERI LUCRĂRILE CONGRESUL NAȚIONAL EXTRAORDINAR AL PARTIDULUI RADICAL SOCIALIST. La dezbateri iau parte peste 2.200 delegați și invitați. Lucrările primei zile s-au desfășurat cu ușile închise, fiind consacrate fixării ordinii de zi și examinării modificărilor propuse a se aduce statutului. LA MOSCOVA AU FOST PRONUNȚATE SENTINȚELE IN PROCESELE INTENTATE UNOR TURIȘTI STRĂINI care au încălcat ordinea publică și au răspîndit manifeste. Este vorba de belgianul Victor van Brantegem, care a primit o pedeapsă pe un an detenție într-o colonie de reeducare prin muncă cu regim sever, și de cetățenii italieni Teresa Marinuzzi și Valentino Tacchi, condamnați la cite, un an detenție. Inculpații au dreptul să facă recurs pentru anularea sentinței. UN ACORD DE COLABORARE IN DOMENIUL RADIOULUI ȘI TELEVIZIUNII a fost semnat joi la Praga de reprezentanții R. S. Cehoslovace și Poloniei, anunță agenția C.T.E. IN URMA UNOR NOI AVALANȘE ȘI A UNEI PUTERNICII FURTUNI DE ZĂPADĂ, cei aproximativ 3.000 de turiști aflați la stațiunea alpină Val d’Isere (în zona căreia s-a produs de curând o avalanșă care a făcut numeroase victime) au puține șanse de a ajunge curînd in orașul St. Maurice, situat la circa 30 de kilometri de stațiune. Viscolul a blocat și un convoi de circa 250 de automobile și autobuze parcate pe șosea. Dezvoltarea comerțului Bulgariei cu tarile scandinave SOFIA 13 (Agerpres). Comerțul Bulgariei cu țările scandinave se dezvoltă favorabil, apreciază intr-un comentariu agenția BTA. în anul 1969, volumul schimburilor de mărfuri cu aceste țări, inclusiv cu Danemarca, a fost de 30 milioane dolari. In comparație cu anul 1960, ponderea Suediei, Norvegiei, Finlandei și Danemarcei în valoare globală a comerțului bulgar cu țări nesocialiste a crescut de 2,5 ori. Bulgaria exportă în aceste țări în primul rînd fructe și legume proaspete și conservate, precum și produse chimice, metalurgice și ale construcțiilor de mașini. Cel mai important partener al Bulgariei în comerțul cu țările scandinave este Suedia. In comparație cu anul 1960, volumul schimburilor comerciale cu această țară a crescut de aproximativ 8 ori. Bulgaria achiziționează din Suedia instalații miniere, laminate feroase, cherestea, rulmenți și alte mărfuri. Comerțul cu Norvegia se desfășoară pe baza unui acord pe termen lung, valabil pînă în anul 1973, care consfințește liberalizarea deplină a exportului și importului în schimburile bilaterale. Anul trecut, valoarea comerțului cu Norvegia a reprezentat 6,6 milioane dolari. Obiectul comerțului cu această țară îl reprezintă aceleași mărfuri ca și în comerțul cu Suedia, Bulgaria importînd în plus din Norvegia nave și pește și exportând în această țară, printre alte mărfuri, tancuri maritime; în comparație cu anul 1960, comerțul cu Danemarca a sporit de 6 ori, iar cel cu Finlanda — de peste 3 ori. Perspectivele dezvoltării comerțului bulgar cu țările scandinave este în continuare favorabil, apreciază agenția citată. Se caută noi forme de colaborare, printre care crearea de întreprinderi mixte, cooperare în diferite sectoare economice, mai ales în construcții, și altele, din partea bulgară neexistînd în această privință nici un fel de piedici. Hotărîrea Casei Albe de a trece în anul fiscal 1970—1971 la faza a doua a construirii controversatului sistem de rachete antirachetă „Safeguard“ a fost întîmpinată cu rezerve la Ottawa, determinate de consecințele realizării unui astfel de proiect atit pe plan internațional în general, cît și în ceea ce privește în mod direct Canada. Răspunzînd unei interpelări în Camera Comunelor, imediat după anunțarea deciziei Administrației de la Washington, primul ministru, Pierre Elliott Trudeau, reamintea declarațiile sale anterioare prin care preciza că încă de la dezvăluirea planurilor de construire a sistemului antibalistic american, guvernul său și-a exprimat îngrijorarea față de această ..nouă formă de escaladare a cursei înarmărilor“. „Convorbirile privind limitarea armelor strategice oferă posibilități mai largi de a feri omenirea de război, deci„ continuarea cursei înarmărilor nucleare“, a ținut el să sublinieze cu acest prilej. Consemnând nemulțumirile opiniei publice din Canada față de planurile S.U.A., diferite organe de presă și dezbaterile în parlament au relevat sensul mai profund al acestor „rezerve“. In cadrul dezbaterilor din parlament s-a atras atenția îndeosebi asupra faptului că sistemul ABM reprezintă „un pericol de escaladare în spirală a cursei înarmărilor nucleare și o piedică în calea realizării unui acord privitor la controlul și limitarea stocurilor de arme atomice“. , „Safeguard“ ridică însă probleme și mai delicate. Astfel, se pune întrebarea dacă vreo țară are dreptul de a se apăra făcînd să explodeze armele sale nucleare în spațiul aerian al altei țări. Or, faptul că în caz de utilizare, rachetele antibalistice ar putea viola spațiul aerian al Canadei, a fost acceptat ca atare încă de la început de către autorii proiectului. Dispunerea celor două baze care urmează să fie realizate în prima fază în apropierea frontierei canadiene, atrage după sine, așa cum s-a arătat în Parlamentul de la Ottawa, pericolul de sacrificare a marilor orașe canadiene din Sud, expuse căderilor radioactive. Răspunsul americanilor că ABM ar intra în funcție numai dacă rachete inamice ar fi lansate asupra teritoriului S.U.A. este prea puțin convingător pentru canadiani care nu exclud posibilitatea că guvernul american să nu ceară în prealabil acordul pentru lansarea rachetelor antibalistice pe deasupra teritoriului țării. De aceea, scria ziarul „The Evening Star“, criticii canadieni ai proiectului ABM au cerut guvernului Trudeau să insiste pentru a determina guvernul de la Washington să mute cele două baze din imediata apropiere a graniței cu Canada și să-i transmită, totodată, că în cazul unei conflagrații nucleare, Canada nu va permite S.U.A. să lanseze rachetele antibalistice pe deasupra teritoriului său. „The New York Times“ arăta, de asemenea, faptul că o serie de membri ai Camerei Comunelor au acuzat Statele Unite, că pe lângă dominația ce o exercită asupra Canadei pe plan economic, intenționează acum să-și instituie și controlul„asupra destinelor țării“. Guvernul kanadian nu a adresat pînă în prezent un protest oficial Statelor Unite în legătură cu hotărîrea de construire a sistemului „Safeguard“, deoarece, așa cum arăta premierul Trudeau, „trebuie să se țină cont de faptul că sistemul va fi construit pe teritoriul altei țări“. Totuși, după cum a precizat el, însăși intervenția sa în Parlament trebuie interpretată drept o formă de protest împotriva planurilor americane. Dar poziția reală a Canadei se notate desprinde în mod clar din acțiunile sale prilejuite de discutarea problemelor legate de construirea sistemului ABM cu autoritățile de la Washington. Canada a respins încă în februarie 1968, la reînnoirea acordului privind „Comandamentul Unificat Camadiano-american al Apărării Antiaeriene a Americii de Nord“ (N.O.R.A.D), creat după cel de-al doilea război mondial, cererile americane de includere a sistemului ABM în prevederile acestuia. Ulterior, guvernul de la Ottawa și-a menținut poziția, formulînd, totodată, o serie de rezerve în legătură cu înseși obiectivele N.O.R.A.D. Și mai semnificative apar declarațiile făcute de Trudeau la sfîrșitul primei sale vizite la Washington, în cadrul căreia decizia guvernului american de realizare a proiectului „Safeguard“ a constituit una din principalele teme abordate în convorbirile cu președintele Nixon și cu o serie de experți guvernamentali americani. „Nu cred că problema generală mi s-a clarificat mai mult decit înaintea acestei vizite“, mărturisea el atunci, precizînd că „am primit mai multe informații tehnice despre ABM, dar răspunsul la problemele morale și politice nu este mai clar astăzi decît înainte“. Reafirmarea recentă a acestor poziții se înscrie, după aprecierea observatorilor, în efortul general al Canadei de a se desprinde de sub influența S.U.A. și de a promova o politică externă care să corespundă în mai mare măsură propriilor sale interese. In același timp, rezervele Canadei fată de planurile de realizare a sistemului antibalistic „Safeguard“ sunt de natură să ofere un argument în plus puternicei opoziții din Senatul S.U.A., unde Casa Albă a reușit să obțină anul trecut aprobarea primelor fonduri destinate ABM, cu o majoritate de numai un vot. Paul DIACONU COMENTARIU Canada și proiectul Safeguard Sâmbătă 14 februarie 1970 Capriciile iernii in nord-vestul Europei Zona de nord-vest a Europei a fost cuprinsă de ploi torențiale sau ninsori abundente însoțite de furtuni. Oceanul Atlantic și Marea Nordului sunt deosebit de agitate. Din cauza furtunilor, navigația a devenit foarte dificilă. Astfel, citeva vapoare ajunse în Golful Gascogne, au lansat apeluri SOS. Anglia este măturată, începînd de joi dimineață, de un viscol atit de violent, încît aeroporturile din Londra au fost închise pînă cînd se vor putea degaja pistele de aterizare blocate de zăpadă. Pe toate șoselele din sudul Marii Britanii poleiul și zăpada au creat mari dificultăți circulației. Drumurile de munte din Țara Galilor au fost blocate, iar la Londra, circulația trenurilor a suferit mari întîrzieri. In comitatele Sussex și Hampshire s-au înregistrat căderi de zăpadă — record. în Franța, zăpada abundentă și poleiul au perturbat serios circulația pe căile de acces spre Paris. Rafalele de zăpadă au redus foarte mult vizibilitatea pe șosele. Pe de altă parte, după ploile torențiale din ultimele zile, nivelul apelor rîurilor a crescut deosebit de mult. Marna a ieșit din albie, obligînd locuitorii a zece comune riverane să se deplaseze numai cu ajutorul bărcilor. Și cotele Senei continuă să crească : joi dimineața ele înregistrau 3,40 metri și se așteaptă să ajungă chiar la 4,30 metri. In Alpi, zăpada cade din abundență făcînd ca circulația să devină din ce în ce mai dificilă pe căile de acces spre stațiunile turistice montane; între Chamonix și Armentieres drumul a fost complet barat de zăpadă. TIPARUL 1 întreprinderea poligrafica Bacău,