Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-02-14 / nr. 183

Pai-­í Orientul Apropiat intîlnirea dintre ambasa­dorii Franței, Marii Britanii, LA. și U.R.S.S. NEW YORK 13 (Agerpres).­­ Am­­basadorii la Națiunile Unite ai Fran­ței, Marii Britanii, S.U.A. și U.R.S.S. au avut joc o nouă întîlnire la New York, consacrată examinării situa­ției din Orientul Apropiat. Intîlnirea de aproape patru ore — a 26-a de la începerea, în aprilie anul trecut, a consultărilor dintre reprezentanții celor patru mari puteri — s-a desfă­șurat la reședința ambasadorului so­vietic. Potrivit agențiilor occidentale de presă, în cursul întîlnirii de joi am­basadorul american Charles Yost a propus ca cei patru să lanseze un a­­pel comun părților angajate în con­flictul din Orientul Apropiat pentru restabilirea încetării focului. Urmă­toarea întrevedere a celor patru am­basadori a fost programată pentru 19 februarie. Acordul încheiat între oficialitățile iordanieni și liderii organizațiilor palestiniene . AMMAN 13 (Agerpres). — In urma negocierilor purtate joi, între oficia­litățile iordaniene și liderii organiza­țiilor palestiniene a fost realizat un acord privind încetarea de către am­bele părți a oricăror acțiuni care ar putea genera un conflict armat — a­­nunță un comunicat oficial difuzat de postul de radio Amman. Princi­pala prevedere a acordului se referă la amânarea aplicării măsurilor res­trictive stabilite marți seara de gu­vernul iordanian împotriva organiza­țiilor de rezistență. „Aceste măsuri, se spune în comunicat, vor fi reexa­minate, hotărîrile viitoare privind ac­tivitatea pe teritoriul iordanian a e­­lementelor de guerilă urmând să fie adoptate în comun și pe o nouă bază de către cele două părți“. Majoritatea agențiilor de presă re­levă că principalul rezultat al acor­dului intervenit îl constituie îndepăr­tarea pericolului unui conflict des­chis între armata iordaniană și for­țele de guerilă, mai ales că ultima perioadă a fost marcată de incidente sporadice, dar sîngeroase. In legătu­­ r Thant a convocat la New York pe generalul Odd Bull NAȚIUNILE UNITE 13 (Agerpres).­­ Purtătorul de cuvînt al O.N.U. a anunțat vineri că secretarul general, U Thant, a convocat de urgență la New York pe generalul Odd Bull, șe­ful observatorilor O.N.U. în Orientul Apropiat, pentru consultări privind situația din această regiune. El a pre­cizat că această hotărîre a fost luată „din cauza intensificării luptelor din Orientul Apropiat, în mod deosebit în sectorul Canalului de Suez, unde se constată o ruptură, virtual com­pletă, a încetării focului“. " Generalul Odd Bull este așteptat la New York la sfîrșitul săptămînii. El va conferi cu U Thant Iun, marți, înainte de plecarea secreta­și­rului general al O.N.U. spre Geneva și Birmania. Guvernul Marii Bri­tanii cere Israelului și țărilor arabe să înceteze ostilitățile LONDRA 13 (Agerpres).­­ Gu­vernul Marii Britanii a adresat vi­neri Israelului și țărilor arabe un apel in care le cere să înceteze osti­litățile cu scopul de a se evita „in­cidente tragice“, precum și pentru a facilita o reglementare a situa­ției din această regiune în confor­mitate cu Rezoluția Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967. Acest apel, conținut într-o declara­ție publicată de Ministerul Afaceri­lor Externe al Marii Britanii, va fi adus la cunoștința guvernelor in­teresate pe cale diplomatică. Că cu aceasta, agenția France Presse menționează:­citind un purtător de cuvînt palestinian, că în total 15 membri ai organizațiilor de rezisten­ță au fost uciși în ultimele două zile, în cursul ciocnirilor cu forțele de or­dine iordaniene. în capitala iordaniană, relatează a­­genția France Presse, se bucură însă de un anumit credit și opinia potri­vit căreia criza a fost declanșată în mod intenționat de autoritățile ior­daniene în scopul aducerii organiza­țiilor palestiniene la masa tratative­lor și al încheierii unor acorduri simi­lare celui semnat la începutul lunii noiembrie trecut, la Cairo, între Li­ban și aceste organizații. Referindu-se la conflictul interve­nit între oficialitățile iordaniene și organizațiile palestiniene, un purtă­tor de cuvînt al Organizației pentru eliberarea Palestinei a declarat, în cadrul unui interviu acordat agenției France Presse, că „organizațiile de comando nu urmăresc schimbarea re­gimului politic al Iordaniei, ele cer guvernului iordanian să li se permi­tă libera acțiune în interiorul țării“. 0 declarație a președin­telui I. B. Tito NAIROBI 13 (Agerpres).­­ Răs­punzînd întrebărilor unor ziariști la sosirea în capitala Kenyei, pre­ședintele Iosip Broz Tito a declarat că în cursul vizitelor sale în unele tari africane va discuta cu condu­cătorii țărilor respective probleme privind dezvoltarea relațiilor bila­terale și va avea schimburi de pă­reri cu privire la situația interna­țională actuală. Totodată, el a a­­mintit că întâlnirea cu conducătorii țărilor vizitate va prilejui convor­biri cu privire la pregătirea întîlni­rii țărilor neangajate de la Dar Es Salaam. Președintele Tito a declarat că a avut prilejul să discute cu repre­zentanții mișcărilor de eliberare, care și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că hotărîrea O.N.U. cu privire la decolonizare nu este aplicată. Tito a amintit că, în cadrul în­tîlnirii cu secretarul de stat al S.U.A., Rogers, și-a exprimat păre­rea că Statele Unite ar trebui să în­treprindă mai multe eforturi în le­gătură cu criza din Orientul Apro­piat. Ieșirea din criza actuală — a subliniat președintele — nu con­stă în înarmarea continuă. Este, în sfîrșit, timpul să se treacă la rezol­varea politică pașnică a acestei pro­bleme, înainte de a fi prea tîrziu. Războiul se poate extinde și asu­pra altor țări, fapt care ne îngrijo­rează în mod deosebit: întrebat dacă Rogers i-a cerut să acționeze ca mediator în criza din Orientul Apropiat, președintele Tito a declarat că nu intenționează să fie mediator. Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a eliberării Budapestei BUDAPESTA 13. — Corespondentul Ager­­pres, Al. Pintea, transmi­te : La cimitirul eroilor români căzuți în luptele pentru eliberarea Unga­riei de sub­­ jugul fascist de la Rakosliget, a avut loc vineri solemnitatea depunerii unor coroane de flori cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a e­­liberării Budapestei. Au fost depuse coroane din partea Comitetului oră­șenesc de partid Buda­pesta, a Sfatului capita­lei, a organizației orășe­nești, a Frontului Popu­lar Patriotic și a altor organizații de masă și obștești ungare, precum și din partea Ambasadei Republicii Socialiste Ro­­mânia din Budapesta. La solemnitate au fost de față cadre de condu­cere din aparatul Comi­tetului orășenesc de par­tid, Sfatul Capitalei un­gare, oameni ai muncii. Au luat parte, de aseme­nea, Dumitru Turcuș, ambasadorul Republicii Socialiste România la Budapesta, și membri ai ambasadei. Miting de solidaritate cu poporul vietnamez PARIS 13. — Corespondentul Agerpres, Geor­ges Pascal, transmite: La Palatul Mutualite din Paris a avut loc joi seara un mare miting de solidari­tate cu poporul vietnamez. Printre personalitățile pre­zente la acest miting s-au aflat: Georges Marchais, se­cretar general adjunct al P.C.F., Jacques Duclos, mem­bru al Biroului Politic al P. C. Francez, Gerard Molina, secretar general al Uniunii Studenților Comuniști, Lo Puc Tho, membru al Biroului Politic al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, Bang Quang Minh, mem­bru al C.C. al F.N.E. din Vietnamul de sud. George A. Meyers, secretar al Comitetului Național al P.C. din Statele Unite. Un apei al P.C. Paraguayan ASUNCION 13 (Agerpres)." — într-o declarație apărută în ziarul clandestin „Adelante“, Partidul Comunist Paraguayan a adresat un apel tuturor forțelor democra­tice, civile și militare, din țară de a constitui fără întârziere un cen­tru coordonator al luptei pentru răsturnarea dictaturii lui Alfre­do Stroessner. In declarație se subliniază că țelul luptei unite a forțelor democratice paraguayene trebuie să fie crearea unui guvern provizoriu în vederea democrati­zării țării. \ DIN MIȘCAREA REVENDICATIVĂ ITALIA ROMA 13. — Corespondentul Agerpres, N. Purcea, transmite : Întregul transport public orășenesc și sub­urban din Italia a fost paralizat vineri, ca urmare a grevei de 24 de ore declarată de salariații de la tramvaie, autobuze, transportul feroviar secundar și de la navigația internă pe lacuri și fluvii. Greva are ca scop apărarea intereselor muncitorilor din a­ceste sectoare care, de zece luni, revendică reînnoi­rea contractului național de muncă,­ precum și re­forma transportului public, în sensu­l creării unor trasee preferențiale pentru mijloacele de transport public, față de cele particulare.­­ în timpul grevei, care a provocat dificultăți imense desfășurării traficului, ministerul transporturilor și cel al afacerilor interne au organizat, în marile orașe, servicii de urgență cu autocamioane și autobuze ale prefecturilor și Ministerului Apărării. BELGIA.­­ La minele de cărbuni Zolder și André Dumont din Waterskei, Limbourg, au avut loc m­anifes­­tații ale minerilor greviști, care au cerut condiții mai bune de muncă și o majorare a salariilor. In fotal. Mine­ri adunați în fața centralei de la minele André Dumont. Poliția păzește intrarea în întreprinderi REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA :­­ Focșani, str. Mihail Kogălniceanu nr. 7. Telefoane î 1579, 3035, 2174. \ Asamblarea produselor finite la Fabrica de tractoare Kiyang din R. P. D. Coreeană. în citeva rânduri CA URMARE A UNEI ÎNȚE­LEGERI INTERVENITE INTRE SECRETARUL GENERAL AL O.N.U., U Thant, și guvernele Finlandei, Danemarcei și Suediei, efectivele militare ale acestor țări, aflate în Cipru, vor fi re­duse. Această hotărîre, anunțată vineri la Helsinki, a fost luată ca urmare a dificultăților financiare pe care le întâmpină O.N.U., în ce privește întreținerea acestor forțe de pace. IN BIRMANIA AU AVUT LOC UA 13 FEBRUARIE, festivități consacrate Zilei Uniunii Birmane. La mitingul de la Rangoon s-a dat citire mesajului adresat de președintele Consiliului revoluțio­nar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win. In capitala țării a fost deschisă cu acest prilej o expozi­ție a realizărilor obținute de Bir­mania în domeniul dezvoltării e­­conomice și sociale. IN SALA WAGRAM DIN PA­RIS ȘI-A ÎNCEPUT VINERI LU­CRĂRILE CONGRESUL NAȚIO­NAL EXTRAORDINAR AL PAR­TIDULUI RADICAL SOCIALIST. La dezbateri iau parte peste 2.200 delegați și invitați. Lucrările pri­mei zile s-au desfășurat cu ușile închise, fiind consacrate fixării ordinii de zi și examinării modi­ficărilor propuse a se aduce sta­tutului. LA MOSCOVA AU FOST PRO­NUNȚATE SENTINȚELE IN PROCESELE INTENTATE UNOR TURIȘTI STRĂINI care au în­călcat ordinea publică și au răs­­pîndit manifeste. Este vorba de belgianul Victor van Brantegem, care a primit o pedeapsă pe un an detenție într-o colonie de re­educare prin muncă cu regim se­ver, și de cetățenii italieni Teresa Marinuzzi și Valentino Tacchi, condamnați la cite, un an deten­ție. Inculpații au dreptul să facă recurs pentru anularea sentinței. UN ACORD DE COLABORARE IN DOMENIUL RADIOULUI ȘI TELEVIZIUNII a fost semnat joi la Praga de reprezentanții R. S. Cehoslovace și Poloniei, anunță a­­genția C.T.E. IN URMA UNOR NOI AVA­LANȘE ȘI A UNEI PUTERNICII FURTUNI DE ZĂPADĂ, cei apro­ximativ 3.000 de turiști aflați la stațiunea alpină Val d’Isere (în zona căreia s-a produs de curând o avalanșă care a făcut numeroase victime) au puține șanse de a a­­junge­ curînd in orașul St. Mau­rice, situat la circa 30 de kilometri de stațiune. Viscolul a blocat și un convoi de circa 250 de automobile și auto­buze parcate pe șosea. Dezvoltarea comerțului Bulgariei cu tarile scandinave SOFIA 13 (Agerpres).­­ Comerțul Bulgariei cu țările scandi­nave se dezvoltă favorabil, apreciază intr-un comentariu agenția BTA. în anul 1969, volumul schimburilor de mărfuri cu aceste țări, inclusiv cu Danemarca, a fost de 30 milioane dolari. In comparație cu anul 1960, ponderea Suediei, Norvegiei, Finlandei și Danemarcei în valoare globală a comerțului bulgar cu țări nesocialiste a cres­cut de 2,5 ori. Bulgaria exportă în aceste țări în primul rînd fructe și legume proaspete și conservate, precum și produse chimice, me­talurgice și ale construcțiilor de mașini. Cel mai important partener al Bulgariei în comerțul cu țările scandinave este Suedia. In comparație cu anul 1960, volumul schim­burilor comerciale cu această țară a crescut de aproximativ 8 ori. Bulgaria achiziționează din Suedia instalații miniere, laminate fe­roase, cherestea, rulmenți și alte mărfuri. Comerțul cu Norvegia se desfășoară pe baza unui acord pe ter­men lung, valabil pînă în anul 1973, care consfințește liberalizarea deplină a exportului și importului în schimburile bilaterale. Anul trecut, valoarea comerțului cu Norvegia a reprezentat 6,6 milioane dolari. Obiectul comerțului cu această țară îl reprezintă aceleași mărfuri ca și în comerțul cu Suedia, Bulgaria importînd în plus din Norvegia nave și pește și exportând în această țară, printre alte mărfuri, tancuri maritime; în comparație cu anul 1960, comerțul cu Danemarca a sporit de 6 ori, iar cel cu Finlanda — de peste 3 ori. Perspectivele dezvoltării comerțului bulgar cu țările scandinave este în continuare favorabil, apreciază agenția citată. Se caută noi forme de colaborare, printre care crearea de întreprinderi mixte, cooperare în diferite sectoare economice, mai ales în construcții, și altele, din partea bulgară neexistînd în această privință nici un fel de piedici. H­otărîrea Casei Albe de a trece în anul fiscal 1970—1971 la faza a doua a construirii con­troversatului sistem de ra­chete antirachetă „Safe­guard“ a fost întîmpinată cu rezerve la Ottawa, determi­nate de consecințele realiză­rii unui astfel de proiect atit pe plan internațional în ge­neral, cît și în ceea ce pri­vește în mod direct Canada. Răspunzînd unei interpelări în Camera Comunelor, ime­diat după anunțarea deciziei Administrației de la Wa­shington, primul ministru, Pierre Elliott Trudeau, rea­mintea declarațiile sale ante­rioare prin care preciza că încă de la dezvăluirea planu­rilor de construire a sistemu­lui antibalistic american, gu­vernul său și-a exprimat în­grijorarea față de această ..nouă formă de escaladare a cursei înarmărilor“. „Con­vorbirile privind limitarea armelor strategice oferă po­sibilități mai largi de a feri omenirea de război, deci„ continuarea cursei înarmări­lor nucleare“, a ținut el să sublinieze cu acest prilej. Consemnând nemulțumirile opiniei publice din Canada față de planurile S.U.A., di­ferite organe de presă și dez­baterile în parlament au re­levat sensul mai profund al acestor „rezerve“. In cadrul dezbaterilor din parlament s-a atras atenția îndeosebi a­­supra faptului că sistemul ABM reprezintă „un pericol de escaladare în spirală­ a cursei înarmăr­ilor nucleare și o piedică în calea realiză­rii unui acord privitor la controlul și limitarea stocu­rilor de arme atomice“. , „Safeguard“ ridică însă probleme și mai delicate. Astfel, se pune întrebarea dacă vreo țară are dreptul de a se apăra făcînd să ex­plodeze armele sale nucleare în spațiul aerian al altei țări. Or, faptul că în caz de utili­zare, rachetele antibalistice ar putea viola spațiul aerian al Canadei, a fost acceptat ca atare încă de la început de către autorii proiectului. Dis­punerea celor două baze care urmează să fie realizate în prima fază în apropierea frontierei canadiene, atrage după sine, așa cum s-a ară­tat în Parlamentul de la Ot­tawa, pericolul de sacrificare a marilor orașe canadiene din Sud, expuse căderilor ra­dioactive. Răspunsul ameri­canilor că ABM ar intra în funcție numai dacă rachete inamice ar fi lansate asupra teritoriului S.U.A. este prea puțin convingător pentru ca­­nadiani care nu exclud posi­bilitatea că guvernul ameri­can să nu ceară în prealabil acordul pentru lansarea ra­chetelor antibalistice pe dea­supra teritoriului țării. De a­­ceea, scria ziarul „The Eve­ning Star“, criticii canadieni ai proiectului ABM au cerut guvernului Trudeau să insis­te pentru a determina gu­vernul de la Washington să mute cele două baze din imediata apropiere a graniței cu Canada și să-i transmită, totodată, că în cazul unei conflagrații nucleare, Canada nu va permite S.U.A. să lan­seze rachetele antibalistice pe deasupra teritoriului său. „The New York Times“ a­­răta, de asemenea, faptul că o serie de membri ai Came­rei Comunelor au acuzat Statele Unite, că pe lângă do­minația ce o exercită asupra Canadei pe plan economic, intenționează acum să-și in­stituie­­ și controlul­­„asupra destinelor țării“. Guvernul k­anadian nu a a­­dresat pînă­ în prezent un protest oficial Statelor Unite în legătură­­ cu hotărîrea de construire a sistemului „Sa­feguard“, deoarece, așa cum arăta premierul Trudeau, „trebuie să se țină cont de faptul că sistemul va fi con­struit pe teritoriul altei țări“. Totuși, după cum a precizat el, însăși intervenția sa în Parlament treb­uie interpre­tată drept o formă de pro­test împotriva planurilor a­­mericane. Dar poziția reală a Canadei se notate desprin­de în mod clar d­in acțiunile sale prilejuite de discutarea problemelor legate de con­struirea sistemului ABM cu autoritățile de la Washing­ton. Canada a respins încă în februarie 1968, la reînnoi­rea acordului privind „Co­mandamentul Unificat Ca­­madiano-american al Apără­rii Antiaeriene a Americii de Nord“ (N.O.R.A.D), creat du­pă cel de-al doilea război mondial, cererile americane de includere a sistemului ABM în prevederile acestuia. Ulterior, guvernul de la Ot­tawa și-a menținut poziția, formulînd, totodată, o serie de rezerve în legătură cu în­seși obiectivele N.O.R.A.D. Și mai semnificative apar de­clarațiile făcute de Trudeau la sfîrșitul primei sale vizite la Washington, în cadrul că­reia decizia guvernului ame­rican de realizare a proiec­tului „Safeguard“ a consti­tuit una din principalele te­me abordate în convorbirile cu președintele Nixon și cu o serie de experți guverna­mentali americani. „Nu cred că problema generală mi s-a clarificat mai mult decit îna­intea acestei vizite“, mărtu­risea el atunci, precizînd că „am primit mai multe infor­mații tehnice despre ABM, dar răspunsul la problemele morale și politice nu este mai clar astăzi decît înainte“. Reafirmarea recentă a a­­cestor poziții se înscrie, după aprecierea observatorilor, în efortul general al Canadei de a se desprinde de sub in­fluența S.U.A. și de a pro­mova o politică externă care să corespundă în mai mare măsură propriilor sale inte­rese. In același timp, rezer­vele Canadei fată de planu­rile de realizare a sistemului antibalistic „Safeguard“ sunt de natură să ofere un argu­ment în plus puternicei opo­ziții din Senatul S.U.A., unde Casa Albă a reușit să obțină anul trecut aprobarea prime­lor fonduri destinate ABM, cu o majoritate de numai un vot. Paul DIACONU COMENTARIU Canada și proiectul Safeguard Sâmbătă 14 februarie 1970 Capriciile iernii in nord-vestul Europei Zona de nor­d-vest a Europei a fost cuprinsă de ploi­­ torențiale sau ninsori abundente însoțite de furtuni. Oceanul Atlantic și Ma­rea Nordului sunt deosebit de agi­tate. Din cauza furtunilor, navi­gația a devenit foarte dificilă. Astfel, citeva vapoare ajunse în Golful Gascogne, au lansat ape­luri SOS. Anglia este măturată, începînd de joi dimineață, de un viscol atit de violent, încît aero­porturile din Londra au fost în­chise pînă cînd se vor putea dega­ja pistele de aterizare blocate de zăpadă. Pe toate șoselele din sudul Marii Britanii poleiul și zăpada au creat mari dificultăți circulației. Drumurile de munte din Țara Ga­lilor au fost blocate, iar la Lon­dra, circulația trenurilor a sufe­rit mari întîrzieri. In comitatele Sussex și Hampshire s-au înre­gistrat căderi de zăpadă — record. în Franța, zăpada abundentă și poleiul au perturbat serios circu­lația pe căile de acces spre Paris. Rafalele de zăpadă au redus foar­te mult vizibilitatea pe șosele. Pe de altă parte, după ploile toren­țiale din ultimele zile, nivelul a­­pelor rîurilor a crescut deosebit de mult. Marna a ieșit din albie, obligînd locuitorii a zece comune riverane să se deplaseze numai cu ajutorul bărcilor. Și cotele Se­nei continuă să crească : joi dimi­neața ele înregistrau 3,40 metri și se așteaptă să ajungă chiar la 4,30 metri. In Alpi, zăpada cade din abundență făcînd ca circulația să devină din ce în ce mai dificilă pe căile de acces spre stațiunile turistice montane; între Chamo­nix și Armentieres drumul a fost complet barat de zăpadă. TIPARUL 1 întreprinderea poligrafica Bacău,

Next