Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-03-31 / nr. 221

MILCOVUL pag. 2 (Urmare din pag. I) 600 000 lei la aproape 2 milioane lei. A crescut cuinteresarea materiala, concretizată în recompensele plătite autorilor de inovații și raționalizări. Apreciem în mod deosebit propune­rea de inovație făcută de tovarășul inginer Marcel Vulpescu, de la C.E.I.S. Focșani privind folosirea P.F.L.-ului cu pastă mecanică în construcția mo­bilei, care face posibilă obținerea u­­nor economii la prețul de cost în va­loare de 335 000 lei; inovația tehnici­anului Petre Stoicescu, de la U.E.I.L. Focșani, care contribuie la mărirea duratei de funcționare a pînzelor de gater aducînd însemnate economii, sau inovația tovarășului Alexandru Fazekaș, de la platforma C.E.I.S. Foc­șani, care reduce consumul de cheres­tea de fag și ușurează efortul fizic al muncitorului, contribuind totodată la obținerea unor economii în valoare de peste 50 000 lei etc. Menționăm că, în marea lor majori­tate, comitetele sindicatelor întreprind acțiuni prin cercurile inovatorilor (create în 1969) pentru ajutorarea ino­vatorilor, începînd de la orientarea și îndrumarea lor spre cele mai impor­tante probleme ale producției pînă la materializarea propunerii și experi­mentarea prototipului. Viața de zi cu zi confirmă că spiri­tul novator al maselor, soluțiile teh­nice și organizatorice date de inova­tori și raționalizatori reprezintă un izvor nesecat de valori. Deosebit de important este ca această pasiune pen­tru nou, capacitatea de creație tehni­că a inovatorilor să fie bine folosite și stimulate, să răspundă nevoilor stringente pe care le ridică organiza­rea superioară a producției și a mun­cii. Tocmai unor asemenea problema trebuie să le dea răspuns și activitatea desfășurată de cercurile inovatorilor, de organele noastre sindicale. Anali­zând această activitate, se poate spune că unele cercuri ale inovatorilor aduc o contribuție însemnată la obținerea unor rezultate mai bune în îndeplini­rea planului de producție, sporirea vo­lumului de economii, creșterea pro­ductivității muncii, la rezolvarea unor probleme sociale. Aceste aprecieri corespund activi­tății depuse de cercurile inovatorilor de la Platforma de mobilă a C.E.I.L. Focșani, Fabrica chimică Mărășești, Depoul C.F.R. Adjud și U.E.I.L. Foc­șani, care au mobilizat masa de inova­tori intr-o largă acțiune de căutare a unor soluții economicoase pentru re­zolvarea unor importante probleme de producție. Unele cercuri ale inovato­rilor, împreună cu cabinetele tehnice au întreprins acțiuni de propagandă tehnică în scopul informării curente a inovatorilor cu ultimele noutăți din domeniul respectiv. De exemplu, cer­cul inovatorilor și cabinetul tehnic de la Platforma de mobilă C.E.I.S. Focșani, prin schimburile de experi­ență organizate în 1969, popularizarea materialelor documentare (în parte traduse de cabinetul tehnic) și prin consultări, au contribuit la soluționa­rea unor importante probleme de pro­ducție cu ajutorul inovatorilor. Cu toate acestea, avînd în vedere obiectivele ce trebuie realizate prin folosirea inteligenței proprii din fie­care întreprindere, secție, loc de mun­că, trebuie să spunem că nu peste tot sindicatele, cercurile inovatorilor își îndeplinesc în cele mai bune condiți­­uni menirea. Noua legislație privind mișcarea inovatorilor și raționalizato­­rilor nu este, din păcate, cunoscută în suficientă măsură de inovatori și nici chiar de unele cadre tehnico-ingine­­rești. Lucrul acesta se reflectă și în numărul mare de propuneri respinse, fie datorită faptului că ele reprezintă simple sarcini de serviciu, fie că sunt necorespunzătoare din punct de ve­dere tehnic, lipsite de eficiență eco­nomică.­­ O altă cauză este întocmirea cu mare întîrziere a referatelor tehnico­­economice și a celor de specialitate. Deși formalitățile s-au simplificat mult eliminîndu-se unele verigi intermedi­are, se lucrează totuși „cu încetinito­rul”. Astfel la Fabrica de confecții sunt propuneri de inovații care aș­teaptă de peste 5 luni să fie soluționa­te. Aceeași situație există și la C.P.L. Gugești, I.I.L Focșani, întreprinderea județeană de construcții, U.E.I.L. Vrancea și altele. De asemenea, la experimentarea și omologarea proto­tipurilor s-au înregistrat tergiversări și amânări. Această lipsă de preocu­pare este cu atît mai gravă cu cît, din analiză, rezultă că majoritatea propunerilor vizează perfecționări și modernizări de utilaje și tehnologii, respectiv, creșterea eficienței activi­tății economice în unitățile respective. Lipsurile semnalate reclamă o în­drumare mai activă din partea Con­siliului nostru județean, a consiliilor municipale orășenești, dar, mai ales, a comitetelor sindicatelor, cărora le re­vine sarcina de a asigura instruirea temeinică a cercurilor inovatorilor, larga participare a acestora la impul­sionarea activității de creație tehnică de masă. Aceasta este cu atît mai necesar, cu cît planul de stat pe anul 1970 — așa cum s-a subliniat la Ple­nara Comitetului județean de partid, din ianuarie a.c. — prevede sarcini sporite pe linia creșterii productivită­ții muncii, reducerii consumurilor de materii prime și materiale, ridicării eficienței întregii activități eco­nomice. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R., din decembrie 1969, a ho­­tărît, printre altele, ca prin îmbună­tățirea activității cercurilor inova­torilor și prin exercitarea de către sindicate a unui control permanent asupra modului de rezolvare a pro­punerilor de inovații și aplicării lor, să se asigure în anul 1970 condiții pentru realizarea unui volum de eco­nomii de circa un miliard lei. Pentru aceasta, este necesar să folosim o­­ iam­ă mai largă de forme și mij­loace, să trezim interesul în rîndul inovatorilor și raționalizatorilor pen­tru extinderea și îmbunătățirea acti­vității lor. In această ordine de idei, Biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor a organizat în cursul lunii martie a.c. o consfă­tuire cu componenții cercurilor ino­vatorilor, iar în cursul acestui an va organiza un schimb de experiență și un concurs între cercurile inovatori­lor, precum și o expoziție pentru ge­neralizarea inovațiilor valoroase. Co­­mitetele sindicatelor din județul Vrancea au datoria (și le vom ajuta să și-o facă) de a mobiliza un nu­măr tot mai mare de muncitori, ingi­neri și tehnicieni la mișcarea de ino­vații și raționalizări, punîndu-și în valoare capacitatea lor creatoare, pentru perfecționarea continuă a ma­șinilor, utilajelor și instalațiilor, a proceselor tehnologice, în vederea obținerii unui volum sporit de eco­nomii la consumurile specifice de materii prime, materiale, combusti­bil, energie electrică, forță de mun­că etc. Consiliul județean al sindicatelor va sprijini mai îndeaproape mișcarea de inovații și raționalizări, antre­­nînd în această importantă acțiune activul sindical, cercurile inovatori­lor, prevenind neajunsurile în solu­ționarea propunerilor de inovații, respectarea legislației de inovații. De asemenea, avem în atenția noastră ca propunerile de inovații și rațio­nalizări acceptate în anul 1969 și neaplicate pînă în prezent, să fie grabnic introduse în producție, iar propunerile care au fost respinse sub motivul că n-ar fi existat con­diții de realizare, să fie restudiate în vederea valorificării lor în primul semestru al acestui an. Valorificînd mai bine potențialul creator al muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, există garanția că mișcarea inovatorilor și raționaliza­torilor va contribui tot mai mult la buna organizare a producției și a muncii, la creșterea eficienței acti­vității economice în toate ramurile economiei județului nostru. MIȘCAREA DE INOVAȚII ȘI RAȚIONALIZĂRI Dorim din cartea să facem pentru ■ ■­copii un obiect de artă (Urmare din pag. 1) efervescentul scriitor pentru copii, Alexandru Șahighian, sprijinitor al multor tineri începători, chiar fără ca ei s-o știe. Am cunoscut... permite-mi însă ca despre cei în viață, cu care sunt cel mai adesea prieten, dar une­ori, prin natura meseriei de editor, găsindu-mă în mici „conflicte“ trecă­toare, să vorbesc altă dată, pe un spa­țiu mai larg. Rep: La ce lucrează scriito­­­­rul și editorul V. Gafița ? — Mă bucur că am putut veni pe aceste frumoase meleaguri pe care în vara trecută le-am străbătut cu un grup de prieteni timp de zece zile. Pot spune că le iubesc și încerc să scriu despre ele. Rep: Și dincolo de aceste proiecte imediate ? — Deci, de astă dată, stilul lapidar nu folosește. Am să încerc să defi­nesc ceea ce nu am făcut pînă acum în nici o convorbire de acest fel. Am început să public literatură pentru copii scurtă vreme, în 1945. Peste 15 ani, adică în 1960, împrejurările m-au adus iar în contact cu literatura pen­tru cei mici. Cred că o dată cu înfiin­țarea editurii „Ion Creangă“ s-au­­ creat, în sfîrșit, posibilități reale ca literatura română pentru copii să de­vină un sprijin direct și eficient în educarea multilaterală a noilor ge­nerații Cei din colectivul editurii sîntem siguri că vom realiza acest deziderat. Cartea pentru copii este un tot, unde nu se poate face abstracție de nici un element, începînd cu tema, subiectul, norme de exprimare, ilustrația, for­matul, tiparul pentru a-i asigura cali­tatea. Dorim ca, împreună cu ceilalți membri ai editurii, să facem din car­tea pentru copii un obiect de artă, educativ și amuzant, cerut de copii și apreciat de maturi. Vom promova doar acele lucrări care să constituie o contribuție literară la procesul edu­cativ al copiilor, fugind pe cît posibil de diletantism, contrafacere, impos­tură. De altfel, personal, cred total în funcția educativă a artei și încerc ca prin ceea ce fac să rămîn credincios acestui crez. Rep. Țara Vrancei, veșmînt al unei posibile literaturi pen­tru copil ? — Țara Vrancei a dat și va da scriitori, publiciști, oameni mari. Pă­­mînt al legendelor, al luptei pentru libertate, al Mioriței, al Unirii, al oa­menilor jertfei de la 1917, bogat și în plină dezvoltare Industrială, va con­stitui și de acum încolo mine de bo­gată inspirație literară. Ne-am bucura dacă fii ai acestui ținut ne-ar pro­pune lucrări pentru copii la nivelul cerințelor actuale, pe care le vom publica cu bucurie. RECOLTA ’70 (Urmnare din pag. 1) Primăvara aceasta impune în jude­țul nostru efectuarea unui mare vo­lum de lucrări în județul nostru au rămas nearate din toamnă cca. 4000 ha. Suprafețe mai mari nearate se găsesc la C.A.P- urile : Corbița, Slobozia-Giorăști, Ciuș­­lea, Mărtinești, Bordeasca, Măi­cănești, Bogza, Rîmniceni și altele. In aceste unități și celelalte cu su­prafețe mai mici se impune executarea arăturilor la momentul cel mai potri­vit, pentru a nu pierde apa acumulată din iarnă, în nici un caz nu se va depăși adîn­­cimea de 20 cm. Acolo unde mijloacele mecanice nu­ pot lucra sau este neeconomică folo­sirea acestora (suprafețe mici, înguste, neregulate) va trebui să se treacă de îndată la executarea arăturilor cu atelajele. Profitînd de orele bune de lucru din aceste zile, multe unități din județ, printr-o atentă urmărire a terenului, au trecut la efectuarea arăturilor. Ast­fel s-au arat suprafețe însemnate la cooperativele agricole de producție Slobozia-Ciorăști, Bălești, Suraia, Bog­za, Ciorăști etc. O acțiune la fel de urgentă și ho­­tărîtoare în obținerea unor producții sporite în acest an o constituie grăpa­­tul ogoarelor și pregătirea patului germinativ pentru semințe. în acest an va trebui să executăm grăpatul ogoarelor în maximum 4—5 zile de la data cînd se poate intra cu mașinile în cîmp. Această lucrare a­­jută și la stîrpirea buruienilor și nive­­latul ușor al terenului și se execută cu cuplul de grape cu colți reglabili Pe județ aceste lucrări vor trebui executate pe suprafața de 75 862 ha. Pentru scurtarea perioadei de grăpare a tuturor ogoarelor vor trebui luate măsuri de scurgere a apelor pe su­prafețe cu băltiri. Concomitent cu grăparul ogoarelor se­ execută și pregătirea terenului pentru semănat. Această lucrare este hotărîtoare pentru soarta viitoarei recolte. Pornind de la executarea ară­turii și grăpatului se va urmări în mod cu totul special ca fiecare teren să se pregătească în funcție de felul semin­ței, starea de umiditate, gradul de îm­­buruienire, structura și textura solu­lui. Tehnologia culturilor impune a­­plicarea unor lucrări diferențiate cu utilaje specializate. Acolo unde secțiile de mecanizare dispun de combinatoare, ele vor tre­bui folosite din plin mai ales pentru semănăturile directe în cîmp a legu­melor din epoca I și apoi pentru cul­turile de cîmp, începînd cu această primăvară va trebui să folosim din plin nivelatoa­rele din dotarea secțiilor de mecani­zare. Folosite cu precădere, pentru culturile legumicole și terenurile iri­gate lucrările de nivelare vor trebui extinse și la culturile de cîmp neiri­gate și mai ales la acele culturi unde adîncimea de semănat nu trebuie să depășească 4—5 cm. Toate lucrările de pregătire a patu­lui germinativ vor trebui făcute cu cea mai mare atenție și de o calitate superioară, încadrînd lucrările de se­mănat în timpul optim. în aceste zile a început semănatul culturilor din epoca : (orz, ovăz, bor­­ceag, lucernă, mazăre, sfeclă de za­hăr, cartofi etc.) și ne mai despart doar cîteva zile pînă la însămînță­­rile din epoca a II-a. Timpul impune ca în acest Interval să se termine șî să se execute la un nivel calitativ ridicat toate semănăturile primei epoci pe o suprafață de 21 000 ha și să se încheie pregătirea tuturor terenurilor pentru semănatul din epoca a II-a pe o suprafață de 50 000 ha. Calitatea semănatului este oglinda specialistului din fiecare unitate. Re­alizarea adîncimii și distanței optime va trebui însoțită de semănatul în rînduri perfect drepte, jalonate fără greșuri, care să garanteze aplicarea în condiții bune a lucrărilor de întreți­nere. Semințele folosite vor trebui să fie garantate din toate punctele de vedere și să nu se admită datorită lipsei unor semințe (lucernă, borceag) folosirea de semințe cu valoare bio­logică sau tehnologică scăzută. în aceste cazuri este preferabil să se înlocuiască cultura, cerînd în prea­labil avizul organelor agricole jude­țene. Semănatul sfeclei de zahăr va trebui făcut, începînd din acest an, numai cu semănătoarea SPC—6 adaptată cu 8 sau 9 rînduri, cu limitator de adîncime și dispozitiv de desfundat orificiile discului distribuitor. Sămînța de sfec­lă șlefuită va trebui vînturată la capătul parcelei înainte de introduce­rea în cutia semănăturii, pentru a reduce posibilitatea de înfundare a discurilor distribuitoare. Va trebui să acordăm o atenție deo­sebită și îngrijirii­­ semănăturilor de toamnă prin aplicarea îngrășămintelor suplimentare cu azot­ și scurgerea apelor pe suprafețele unde acestea stagnează. Acolo unde scurgerea nu este posibilă se vor lua măsuri de evacuare a apelor prin pompare cu utilajele care se folosesc la irigat. Imediat ce timpul permite vor trebui începute lucrările de terasamente la amenajările noi pe 443 ha și reame­­najări pe 1100 ha. Acolo unde nu s-au încheiat lucrările de pregătire pentru aceste acțiuni, va trebui terminată a­­provizionarea cu materiale necesare și reparatul utilajelor. In legumicultura trebuie să se ter­­mine însămînțatul în răsadnițe pen­tru culturile de vară, iar pentru cul­turile timpurii să se facă repicatul. în zilele mai reci în care se execută repicatul este bine să se monteze deasupra răsadurilor o cabină din po­lietilenă care să permită executarea lucrării fără a expune plantele la tem­peraturi reci, bruște și totodată să nu permită răcirea răsadniței. Folosind zilele favorabile din aceas­tă perioadă, se vor însămînța legumele din prima epocă (mazăre de grădină, ceapă, verdețuri, usturoi și rădăci­­noase). Pe parcele rnsămînțate din toamnă cu legumele verdețuri, se va examina Starea de vegetație, asigurîndu-se prin completarea golurilor densitatea nor­mală la aceste culturi, sau reînsămîn­­țarea integrală a suprafețelor com­promise. In județul nostru s-a proiectat con­struirea a 10 ha solarii. Pentru reali­zarea producțiilor scontate, este ne­cesar să se termine cît mai ur­gent construcția acestora, incusiv acoperirea cu folii de polietilenă, ca după această dată să se poată trece imediat la plantarea răsadurilor. Pentru obținerea unor producții mari de cartofi este necesar a se lua următoarele măsuri ș­i încolțirea cartofului înainte de plantare care are ca efect o triere atentă a cartofilor de sămînță și o economisire a materialului de plantat prin aceea că tuberculii pot fi secți­onați în 2—4 bucăți cu 2—3 colți fie­care. • Pregătirea terenului în mod stră­­dinăresc. Aceasta se traduce printr-o mărunțire perfectă și o afînare a so­lului în primăvară numai cînd terenul este zvîntat evitțndu-se tasarea solu­lui. Acolo unde potențialul productiv al solului este redus, efectivul negativ poate fi compensat prin doze mari de îngrășăminte chimice. Se recomandă substanță activă. In cazul solurilor a­­luvionare doza de potasiu se va re­duce la jumătate. • Densitatea plantelor la cartoful timpuriu este de 45—50 000 tulpini la hectar și de 40—45 000 la cartoful tîr­­ziu. • Adîncimea de plantare a tuber­culelor este de cca. 6 cm și aceasta depinde de mărimea lor. • Epoca optimă de plantare este de 15—20 zile din momentul cînd se poa­te ieși în timp. • La vie este necesar ca tăierile­ să se efectueze în mod diferențiat în funcție de soi, de vigoarea fiecărui butuc, astfel încît să se asigure o încărcătură normală de ochi la hectar. • Este necesar să se acorde o a­­tenție deosebită ca lucrările de tăiat și ridicat la vița de vie să se facă în uscat, știind că întîrzierea acestor lucrări duce la mari pierderi de re­coltă. • O dată cu arătura de primăvară se recomandă administrarea îngrășă­mintelor chimice în special în viile situate pe soluri mai sărace. • Pe suprafețele ce se vor planta cu viță de vie în această primăvară, se va lua măsura ca imediat ce solul permite să se execute nivelarea și pichetarea terenului și plantarea cu viță de vie cînd timpul va fi favo­rabil. Pînă atunci toate unitățile se vor aproviziona cu materialul săditor ne­cesar atît pentru plantările în masiv cît și pentru goluri. • Pentru pomicultură se recomandă terminarea stropitului II și tăierile de formare și fructificare a pomilor. • Se impune urgentarea aprovizi­onării cu pomi a unităților care au plan de plantare în această primăvară precum și a gospodăriilor individuale care primesc pomii respectivi prin delegații consiliilor populare. • De asemenea, trebuie să se inten­sifice ritmul de pichetare și săpare a gropilor. Aplicarea acestor măsuri și a altora care se impun în funcție de specificul fiecărui teren și culturi în parte va constitui un prim pas și cel mai impor­tant în asigurarea sporirii producției agricole a județului și realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Subscriem întrutotul la părerea to­varășului director al Direcției agricole (printre altele dorința specialiștilor de la acest organism nu poate fi alta decît desfășurarea în cele mai bune condițiuni a campaniei agricole de primăvară, a tuturor lucrărilor agri­­cole) ca în aceste zile de dinaintea marii ofensive pentru obținerea de recolte bogate, specialiștii toți oa­menii muncii de pe ogoare să anali­zeze cu seriozitate și simț de răspun­dere sarcinile ce le revin, stabilind, în amănunt, ultimele măsuri pentru ca prevederile planurilor de producție să fie realizate la toate culturile Unirea a captat și de astă dată­ Chimia Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej—Unirea Focșani 2­0­00) Fără a „detona" apărarea, știind că atacanții săi nu au o eficacitate prea ridicată, Unirea nu avea șanse în fața chimiștilor din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. E drept, că spectaco­lul fotbalistic de pe stadionul din O­­nești a cîștigat tocmai prin asta, dar echipa focșăneană a pierdut din nou două puncte foarte mari pentru evi­tarea prăbușirii în imediata apropiere a zonei „lanternei roșii". Așadar, partida a început fără acea perioadă de studiu, chimiștii atacînd hotărît. în aceste prime minute, focșă­­nenii sînt masați în careul propriu, dar „avansează“ totuși în față pe Tîlvăr și Barbu, tehnicului Canaragiu revenin­­du-i sarcina de cărăuș, el fiind deci omul care asigura legătura între su­praaglomerata apărare și cei doi ata­canți centrali. Reușita unor contraata­curi declanșate pe această axă impune cvartetului defensiv al gazdelor pru­dentă. Cei patru din apărarea gazdelor nu se mai hazardează în acțiuni ofensive rămînînd în­­ jumătatea proprie de te­ren. Linia mediană este nevoită și ea să se retragă și astfel, se creează te­ren favorabil pentru focșăneni de a ataca cu un efectiv sporit. Surprinză­tor, oaspeții reușesc să controleze jocul. In minutul 28, în urma unei ac­țiuni spectaculoase, Breazu, ajunge singur cu apărătorul buturilor gazdă, dar ratează incredibil. Suita de ratări a focșănenilor continuă. în minutul 34, Barbu lrosește o ocazie excelentă de a deschide scorul. Trei minute mai tîrziu, balonul expediat cu capul de Tîlvăr trece milimetric peste bara transversală a porții gazdelor. în plină dominare focșăneană, „cade“ golul gazdelor. în minutul 40, Vintilă — printr-un șut „bombă“ de la marginea careului de 16 m — face ca mingea să se oprească la poarta lui Lazăr, al cărui plonjon disperat a fost inutil. Pînă la sfîrșitul primei reprize, nive­lul spectacular al partidei scade. Gaz­dele mulțumite de acest gol nu mai insistă, iar oaspeții așteptau parcă pauza pentru a primi noi indicații de la antrenor. La reluare, jocul nu se mai carac­terizează prin dinamism pentru că foc sănemii acționează tot mai crispat. Vrînd să înscrie golul care să aducă egalarea scorului, comit greșeli după greșeli. Gazdele sesizează „dispoziția“ foc­șănenilor pentru greșeli și încearcă să o folosească , reușesc în minutul 58, cînd apărătorul focșănean Gri­­gore Rusu ezită să intervină în tra­iectoria unui balon centrat de pe ex­trema dreaptă și Perianu însene cu capul, imparabil, la „păianjen“. După acest gol, Unirea acționează ca o echipă fără vlagă, fără veleități de divizionară. Eforturile ei de a reduce din handicap sunt neconvin­gătoare. Gazdele nu mai forțează nici ele — ceea ce îi face pe cei aproape 1­000 de spectatori să se declare mul­țumiți cu cele două goluri și victoria echipei lor. In ansamblu, Unirea a jucat, totuși, mai bine decît în partidele prece­dente din returul campionatului. Deci, nu ne mai rămîne decît să amînăm încă o etapă plăcerea de a consemna acel reviriment ce-i așteptăm de la fotbaliștii­ focșăneni. Constantin DRUȚA • MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO MEMENTO to MARȚI 31 MARTIE * PROGRAMUL I Deschiderea emisiunii. Actualitatea în economie. Anunțuri — publicitate. Telejurnalul de seară. La volan — emisiune pentru con­ducătorii a Uto. Atomul, această necunoscută. Reflector. Moment folcloric cu Ioana Cristea și Emil Gavriș. Primăvara României socialiste. Film artistic: „Am două mame și doi tați“. IEl.05­­-T­elejurnalul­, de noapte; 22.15 Teleglob. Reportaj în alb ningrad. 22.35 Pliant lirico-dramatic. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI 1 APRILIE PROGRAMUL 1 18.00 Deschiderea emisiunii Ex­terra *70. 18.25 Actualitatea musicală. 18.50 Desene animate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Acțiunea ,L" — Legumicultura. 19.30 Reportaj-anchetă. „Orașul nu doarme niciodată“ 20.00 Șarje de 1 aprilie. 20.15 Tele­cinemateca. „Vin ploile“. 21.50 Anunțuri — publicitate. 21.55 Un zîmbet de fetiță. 22.10 Telejurnalul de noapte. 22.20 Salonul literar al televiziunii. 23.00 închiderea emisiunii. radio MIERCURI 1 APRILIE PROGRAMUL 1­ 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Muzică ușoară de Mălineanu. 11.20 Patriura carmen. File din istoria cîntecului românesc. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Flori de primăvară — muzică u­­șoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 18.00 §8.30­­ 18.55 ;19.00 19.20 , 19.35 20.00 £ 0.10 +0.20 80.40 Le­ 13.00 13.10 13.22 14.40 14.50 15.00 15.30 16.00 16.30 17.05 17.30 18.00 18.30 19.00 19.30 20.05 20.10 20.20 20.25 21.00 21.20 21.30 21.35 Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntă Mireille și Constantin Dră­­ghici. Radio publicitate. Jocuri feciorești. Radio școală. Compozitorul săptămînii —­ Ed­vard Grieg. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Consultație juridică. Antena tineretului. — Gaudeamus. Concert de muzică populară. Știință, tehnică, fantezie. O melodie pe adresa dr. Gazeta radio. Săptămina unui meloman. Tableta de seară. —„365 de cîntece". Argheziană. „Giuvaere.“ Zece melodii preferate. Lectură dramatizată. Orchestra de muzică ușoară a Ca­sei de discuri „Electrecord“. Moment poetic. Solistul serii — Udo Jürgens. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema MARȚI 31 MARTIE Cinema UNIREA Focșani: „Comisa­rul X și «Panterele albastre»“ Cinema FLACARA Focșani : „Mîna cu briliante“ Cinema POPULAR Adjud s „Noile aventuri ale răzbunătorilor" Cinema LUMINA Mărășești­­ „Discu­ție bărbătească“ Cinema POPULAR Panciu« Nu vor fi divorțuri“ Cinema VICTORIA Odobești i „Băr­bații în deplasare“ Marți 31 martie 1970 Scurte știri FOTBAL Partida de fotbal din­tre Ancora Galați și Lo­comotiva Adjud, din ca­drul diviziei 6, nu s-a disputat deoarece gazde­le nu au asigurat condi­țiile regulamentare de joc. Echipa de juniori Lo­comotiva Adjud, ce acti­vează în campionatul re­publican al juniorilor și școlarilor a întîlnit dumi­nică, la Adjud, echipa Petrolul Moinești. Victo­ria a revenit adjudenilor cu scorul de 2-0 (1-0) prin golurile înscrise de Ion Căpușneanu (minutul 8) și Marcel Cîrcel (minu­tul 54, din lovitură de la 11 m). Bin arbitrajul prestat de brigada condusă de Gheorghe Miu. ATLETISM Ieri. la Panciu, s-a des­fășurat etapa pe centre de comune a campiona­tului republican al școli­lor generale la tetrailon. Au participat elevii șco­lilor din Străoane, Fitio­­nești, Movilița și Panciu. Locul I a revenit echipei liceului din Panciu cu 1 609 puncte, urmată de echipele școlilor genera­le din Străoane (1 303 puncte) și Movilita (1 195 puncte) POPICE ,in cadrul campionatu­lui județean de popice, la Panciu, echipa Rapid din localitate a învins Con­structorul Focșani cu sco­rul de 2 208-1 862. S-au remarcat : Costache Leo­­nida (Rapid), Gheorghe Vinga (Rapid) și Gheor­ghe Mocanu (Construc­torul). Rezultatele concursului pronosport nr. 13 DIN 29 MARTIE 1970 FOND DE PREMII : 457.825 LEI I. DINAMO BUCUREȘTI —STEAUA 0—1 3 I­. F. C. ARGEȘ — „U” CLUJ 8—1 1 III. STEAGUL ROȘU —RAPID <*­1 2 IV PETROLUL — FARUL 2—0 II V. U. T. ARAD —JIUL 1—0 11 VI. UNIVERSITATEA CRAIOVA — A.S.A. TG. MUREȘ 2—1 II VII. C.F.R. CLUJ — CRIȘUL 0—0 30 VIII. POLITEHNICA IAȘI — DINAMO BG. 1—0 1 IX. BOLOGNA — CAGLIARI 0—0 * X. JUVENTUS — MILAN 3—0 II XL BRESCIA — TORINO 0—1­2 XII. INTERNAZIONALE — FIORENTINA 3—0 II XIII. NAPOLI —LAZIO 1—1 ® EPIC TIM 11 SILV­IC VN­HI Confecționează și livrează la comandă sau din stoc . • Coșuri pentru legume și zar­zavat, de diverse dimensiuni, din răchită cojită și necojită­• Prețurile sunt stabilite prin decizia Centrocoop. • Comenzile se primesc la sediul I.S. Vrancea, str. Aurora, nr. 5, tele­fon 2390. Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Focșani cu sediul în Focșani, Bd. București, nr. 66 ANGAJEAZĂ IMEDIAT: ® mecanici locomotive Diesel hidraulice ® șefi de manevra ® manevranți ® veghetori Condiții : Să posede autorizație de exercitarea func­ției, din partea C.F.R.-ului. Informații suplimentare se pot lua la serviciul perso­­nal-învățămînt al C.E.I.S. Focșani, telefon 18­60. A' 4

Next