Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)
1970-03-31 / nr. 221
MILCOVUL pag. 2 (Urmare din pag. I) 600 000 lei la aproape 2 milioane lei. A crescut cuinteresarea materiala, concretizată în recompensele plătite autorilor de inovații și raționalizări. Apreciem în mod deosebit propunerea de inovație făcută de tovarășul inginer Marcel Vulpescu, de la C.E.I.S. Focșani privind folosirea P.F.L.-ului cu pastă mecanică în construcția mobilei, care face posibilă obținerea unor economii la prețul de cost în valoare de 335 000 lei; inovația tehnicianului Petre Stoicescu, de la U.E.I.L. Focșani, care contribuie la mărirea duratei de funcționare a pînzelor de gater aducînd însemnate economii, sau inovația tovarășului Alexandru Fazekaș, de la platforma C.E.I.S. Focșani, care reduce consumul de cherestea de fag și ușurează efortul fizic al muncitorului, contribuind totodată la obținerea unor economii în valoare de peste 50 000 lei etc. Menționăm că, în marea lor majoritate, comitetele sindicatelor întreprind acțiuni prin cercurile inovatorilor (create în 1969) pentru ajutorarea inovatorilor, începînd de la orientarea și îndrumarea lor spre cele mai importante probleme ale producției pînă la materializarea propunerii și experimentarea prototipului. Viața de zi cu zi confirmă că spiritul novator al maselor, soluțiile tehnice și organizatorice date de inovatori și raționalizatori reprezintă un izvor nesecat de valori. Deosebit de important este ca această pasiune pentru nou, capacitatea de creație tehnică a inovatorilor să fie bine folosite și stimulate, să răspundă nevoilor stringente pe care le ridică organizarea superioară a producției și a muncii. Tocmai unor asemenea problema trebuie să le dea răspuns și activitatea desfășurată de cercurile inovatorilor, de organele noastre sindicale. Analizând această activitate, se poate spune că unele cercuri ale inovatorilor aduc o contribuție însemnată la obținerea unor rezultate mai bune în îndeplinirea planului de producție, sporirea volumului de economii, creșterea productivității muncii, la rezolvarea unor probleme sociale. Aceste aprecieri corespund activității depuse de cercurile inovatorilor de la Platforma de mobilă a C.E.I.L. Focșani, Fabrica chimică Mărășești, Depoul C.F.R. Adjud și U.E.I.L. Focșani, care au mobilizat masa de inovatori intr-o largă acțiune de căutare a unor soluții economicoase pentru rezolvarea unor importante probleme de producție. Unele cercuri ale inovatorilor, împreună cu cabinetele tehnice au întreprins acțiuni de propagandă tehnică în scopul informării curente a inovatorilor cu ultimele noutăți din domeniul respectiv. De exemplu, cercul inovatorilor și cabinetul tehnic de la Platforma de mobilă C.E.I.S. Focșani, prin schimburile de experiență organizate în 1969, popularizarea materialelor documentare (în parte traduse de cabinetul tehnic) și prin consultări, au contribuit la soluționarea unor importante probleme de producție cu ajutorul inovatorilor. Cu toate acestea, avînd în vedere obiectivele ce trebuie realizate prin folosirea inteligenței proprii din fiecare întreprindere, secție, loc de muncă, trebuie să spunem că nu peste tot sindicatele, cercurile inovatorilor își îndeplinesc în cele mai bune condițiuni menirea. Noua legislație privind mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor nu este, din păcate, cunoscută în suficientă măsură de inovatori și nici chiar de unele cadre tehnico-inginerești. Lucrul acesta se reflectă și în numărul mare de propuneri respinse, fie datorită faptului că ele reprezintă simple sarcini de serviciu, fie că sunt necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, lipsite de eficiență economică. O altă cauză este întocmirea cu mare întîrziere a referatelor tehnicoeconomice și a celor de specialitate. Deși formalitățile s-au simplificat mult eliminîndu-se unele verigi intermediare, se lucrează totuși „cu încetinitorul”. Astfel la Fabrica de confecții sunt propuneri de inovații care așteaptă de peste 5 luni să fie soluționate. Aceeași situație există și la C.P.L. Gugești, I.I.L Focșani, întreprinderea județeană de construcții, U.E.I.L. Vrancea și altele. De asemenea, la experimentarea și omologarea prototipurilor s-au înregistrat tergiversări și amânări. Această lipsă de preocupare este cu atît mai gravă cu cît, din analiză, rezultă că majoritatea propunerilor vizează perfecționări și modernizări de utilaje și tehnologii, respectiv, creșterea eficienței activității economice în unitățile respective. Lipsurile semnalate reclamă o îndrumare mai activă din partea Consiliului nostru județean, a consiliilor municipale orășenești, dar, mai ales, a comitetelor sindicatelor, cărora le revine sarcina de a asigura instruirea temeinică a cercurilor inovatorilor, larga participare a acestora la impulsionarea activității de creație tehnică de masă. Aceasta este cu atît mai necesar, cu cît planul de stat pe anul 1970 — așa cum s-a subliniat la Plenara Comitetului județean de partid, din ianuarie a.c. — prevede sarcini sporite pe linia creșterii productivității muncii, reducerii consumurilor de materii prime și materiale, ridicării eficienței întregii activități economice. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R., din decembrie 1969, a hotărît, printre altele, ca prin îmbunătățirea activității cercurilor inovatorilor și prin exercitarea de către sindicate a unui control permanent asupra modului de rezolvare a propunerilor de inovații și aplicării lor, să se asigure în anul 1970 condiții pentru realizarea unui volum de economii de circa un miliard lei. Pentru aceasta, este necesar să folosim o iamă mai largă de forme și mijloace, să trezim interesul în rîndul inovatorilor și raționalizatorilor pentru extinderea și îmbunătățirea activității lor. In această ordine de idei, Biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor a organizat în cursul lunii martie a.c. o consfătuire cu componenții cercurilor inovatorilor, iar în cursul acestui an va organiza un schimb de experiență și un concurs între cercurile inovatorilor, precum și o expoziție pentru generalizarea inovațiilor valoroase. Comitetele sindicatelor din județul Vrancea au datoria (și le vom ajuta să și-o facă) de a mobiliza un număr tot mai mare de muncitori, ingineri și tehnicieni la mișcarea de inovații și raționalizări, punîndu-și în valoare capacitatea lor creatoare, pentru perfecționarea continuă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, a proceselor tehnologice, în vederea obținerii unui volum sporit de economii la consumurile specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică, forță de muncă etc. Consiliul județean al sindicatelor va sprijini mai îndeaproape mișcarea de inovații și raționalizări, antrenînd în această importantă acțiune activul sindical, cercurile inovatorilor, prevenind neajunsurile în soluționarea propunerilor de inovații, respectarea legislației de inovații. De asemenea, avem în atenția noastră ca propunerile de inovații și raționalizări acceptate în anul 1969 și neaplicate pînă în prezent, să fie grabnic introduse în producție, iar propunerile care au fost respinse sub motivul că n-ar fi existat condiții de realizare, să fie restudiate în vederea valorificării lor în primul semestru al acestui an. Valorificînd mai bine potențialul creator al muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, există garanția că mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor va contribui tot mai mult la buna organizare a producției și a muncii, la creșterea eficienței activității economice în toate ramurile economiei județului nostru. MIȘCAREA DE INOVAȚII ȘI RAȚIONALIZĂRI Dorim din cartea să facem pentru ■ ■copii un obiect de artă (Urmare din pag. 1) efervescentul scriitor pentru copii, Alexandru Șahighian, sprijinitor al multor tineri începători, chiar fără ca ei s-o știe. Am cunoscut... permite-mi însă ca despre cei în viață, cu care sunt cel mai adesea prieten, dar uneori, prin natura meseriei de editor, găsindu-mă în mici „conflicte“ trecătoare, să vorbesc altă dată, pe un spațiu mai larg. Rep: La ce lucrează scriitorul și editorul V. Gafița ? — Mă bucur că am putut veni pe aceste frumoase meleaguri pe care în vara trecută le-am străbătut cu un grup de prieteni timp de zece zile. Pot spune că le iubesc și încerc să scriu despre ele. Rep: Și dincolo de aceste proiecte imediate ? — Deci, de astă dată, stilul lapidar nu folosește. Am să încerc să definesc ceea ce nu am făcut pînă acum în nici o convorbire de acest fel. Am început să public literatură pentru copii scurtă vreme, în 1945. Peste 15 ani, adică în 1960, împrejurările m-au adus iar în contact cu literatura pentru cei mici. Cred că o dată cu înființarea editurii „Ion Creangă“ s-au creat, în sfîrșit, posibilități reale ca literatura română pentru copii să devină un sprijin direct și eficient în educarea multilaterală a noilor generații Cei din colectivul editurii sîntem siguri că vom realiza acest deziderat. Cartea pentru copii este un tot, unde nu se poate face abstracție de nici un element, începînd cu tema, subiectul, norme de exprimare, ilustrația, formatul, tiparul pentru a-i asigura calitatea. Dorim ca, împreună cu ceilalți membri ai editurii, să facem din cartea pentru copii un obiect de artă, educativ și amuzant, cerut de copii și apreciat de maturi. Vom promova doar acele lucrări care să constituie o contribuție literară la procesul educativ al copiilor, fugind pe cît posibil de diletantism, contrafacere, impostură. De altfel, personal, cred total în funcția educativă a artei și încerc ca prin ceea ce fac să rămîn credincios acestui crez. Rep. Țara Vrancei, veșmînt al unei posibile literaturi pentru copil ? — Țara Vrancei a dat și va da scriitori, publiciști, oameni mari. Pămînt al legendelor, al luptei pentru libertate, al Mioriței, al Unirii, al oamenilor jertfei de la 1917, bogat și în plină dezvoltare Industrială, va constitui și de acum încolo mine de bogată inspirație literară. Ne-am bucura dacă fii ai acestui ținut ne-ar propune lucrări pentru copii la nivelul cerințelor actuale, pe care le vom publica cu bucurie. RECOLTA ’70 (Urmnare din pag. 1) Primăvara aceasta impune în județul nostru efectuarea unui mare volum de lucrări în județul nostru au rămas nearate din toamnă cca. 4000 ha. Suprafețe mai mari nearate se găsesc la C.A.P- urile : Corbița, Slobozia-Giorăști, Ciușlea, Mărtinești, Bordeasca, Măicănești, Bogza, Rîmniceni și altele. In aceste unități și celelalte cu suprafețe mai mici se impune executarea arăturilor la momentul cel mai potrivit, pentru a nu pierde apa acumulată din iarnă, în nici un caz nu se va depăși adîncimea de 20 cm. Acolo unde mijloacele mecanice nu pot lucra sau este neeconomică folosirea acestora (suprafețe mici, înguste, neregulate) va trebui să se treacă de îndată la executarea arăturilor cu atelajele. Profitînd de orele bune de lucru din aceste zile, multe unități din județ, printr-o atentă urmărire a terenului, au trecut la efectuarea arăturilor. Astfel s-au arat suprafețe însemnate la cooperativele agricole de producție Slobozia-Ciorăști, Bălești, Suraia, Bogza, Ciorăști etc. O acțiune la fel de urgentă și hotărîtoare în obținerea unor producții sporite în acest an o constituie grăpatul ogoarelor și pregătirea patului germinativ pentru semințe. în acest an va trebui să executăm grăpatul ogoarelor în maximum 4—5 zile de la data cînd se poate intra cu mașinile în cîmp. Această lucrare ajută și la stîrpirea buruienilor și nivelatul ușor al terenului și se execută cu cuplul de grape cu colți reglabili Pe județ aceste lucrări vor trebui executate pe suprafața de 75 862 ha. Pentru scurtarea perioadei de grăpare a tuturor ogoarelor vor trebui luate măsuri de scurgere a apelor pe suprafețe cu băltiri. Concomitent cu grăparul ogoarelor se execută și pregătirea terenului pentru semănat. Această lucrare este hotărîtoare pentru soarta viitoarei recolte. Pornind de la executarea arăturii și grăpatului se va urmări în mod cu totul special ca fiecare teren să se pregătească în funcție de felul seminței, starea de umiditate, gradul de îmburuienire, structura și textura solului. Tehnologia culturilor impune aplicarea unor lucrări diferențiate cu utilaje specializate. Acolo unde secțiile de mecanizare dispun de combinatoare, ele vor trebui folosite din plin mai ales pentru semănăturile directe în cîmp a legumelor din epoca I și apoi pentru culturile de cîmp, începînd cu această primăvară va trebui să folosim din plin nivelatoarele din dotarea secțiilor de mecanizare. Folosite cu precădere, pentru culturile legumicole și terenurile irigate lucrările de nivelare vor trebui extinse și la culturile de cîmp neirigate și mai ales la acele culturi unde adîncimea de semănat nu trebuie să depășească 4—5 cm. Toate lucrările de pregătire a patului germinativ vor trebui făcute cu cea mai mare atenție și de o calitate superioară, încadrînd lucrările de semănat în timpul optim. în aceste zile a început semănatul culturilor din epoca : (orz, ovăz, borceag, lucernă, mazăre, sfeclă de zahăr, cartofi etc.) și ne mai despart doar cîteva zile pînă la însămînțările din epoca a II-a. Timpul impune ca în acest Interval să se termine șî să se execute la un nivel calitativ ridicat toate semănăturile primei epoci pe o suprafață de 21 000 ha și să se încheie pregătirea tuturor terenurilor pentru semănatul din epoca a II-a pe o suprafață de 50 000 ha. Calitatea semănatului este oglinda specialistului din fiecare unitate. Realizarea adîncimii și distanței optime va trebui însoțită de semănatul în rînduri perfect drepte, jalonate fără greșuri, care să garanteze aplicarea în condiții bune a lucrărilor de întreținere. Semințele folosite vor trebui să fie garantate din toate punctele de vedere și să nu se admită datorită lipsei unor semințe (lucernă, borceag) folosirea de semințe cu valoare biologică sau tehnologică scăzută. în aceste cazuri este preferabil să se înlocuiască cultura, cerînd în prealabil avizul organelor agricole județene. Semănatul sfeclei de zahăr va trebui făcut, începînd din acest an, numai cu semănătoarea SPC—6 adaptată cu 8 sau 9 rînduri, cu limitator de adîncime și dispozitiv de desfundat orificiile discului distribuitor. Sămînța de sfeclă șlefuită va trebui vînturată la capătul parcelei înainte de introducerea în cutia semănăturii, pentru a reduce posibilitatea de înfundare a discurilor distribuitoare. Va trebui să acordăm o atenție deosebită și îngrijirii semănăturilor de toamnă prin aplicarea îngrășămintelor suplimentare cu azot și scurgerea apelor pe suprafețele unde acestea stagnează. Acolo unde scurgerea nu este posibilă se vor lua măsuri de evacuare a apelor prin pompare cu utilajele care se folosesc la irigat. Imediat ce timpul permite vor trebui începute lucrările de terasamente la amenajările noi pe 443 ha și reamenajări pe 1100 ha. Acolo unde nu s-au încheiat lucrările de pregătire pentru aceste acțiuni, va trebui terminată aprovizionarea cu materiale necesare și reparatul utilajelor. In legumicultura trebuie să se termine însămînțatul în răsadnițe pentru culturile de vară, iar pentru culturile timpurii să se facă repicatul. în zilele mai reci în care se execută repicatul este bine să se monteze deasupra răsadurilor o cabină din polietilenă care să permită executarea lucrării fără a expune plantele la temperaturi reci, bruște și totodată să nu permită răcirea răsadniței. Folosind zilele favorabile din această perioadă, se vor însămînța legumele din prima epocă (mazăre de grădină, ceapă, verdețuri, usturoi și rădăcinoase). Pe parcele rnsămînțate din toamnă cu legumele verdețuri, se va examina Starea de vegetație, asigurîndu-se prin completarea golurilor densitatea normală la aceste culturi, sau reînsămînțarea integrală a suprafețelor compromise. In județul nostru s-a proiectat construirea a 10 ha solarii. Pentru realizarea producțiilor scontate, este necesar să se termine cît mai urgent construcția acestora, incusiv acoperirea cu folii de polietilenă, ca după această dată să se poată trece imediat la plantarea răsadurilor. Pentru obținerea unor producții mari de cartofi este necesar a se lua următoarele măsuri și încolțirea cartofului înainte de plantare care are ca efect o triere atentă a cartofilor de sămînță și o economisire a materialului de plantat prin aceea că tuberculii pot fi secționați în 2—4 bucăți cu 2—3 colți fiecare. • Pregătirea terenului în mod strădinăresc. Aceasta se traduce printr-o mărunțire perfectă și o afînare a solului în primăvară numai cînd terenul este zvîntat evitțndu-se tasarea solului. Acolo unde potențialul productiv al solului este redus, efectivul negativ poate fi compensat prin doze mari de îngrășăminte chimice. Se recomandă substanță activă. In cazul solurilor aluvionare doza de potasiu se va reduce la jumătate. • Densitatea plantelor la cartoful timpuriu este de 45—50 000 tulpini la hectar și de 40—45 000 la cartoful tîrziu. • Adîncimea de plantare a tuberculelor este de cca. 6 cm și aceasta depinde de mărimea lor. • Epoca optimă de plantare este de 15—20 zile din momentul cînd se poate ieși în timp. • La vie este necesar ca tăierile să se efectueze în mod diferențiat în funcție de soi, de vigoarea fiecărui butuc, astfel încît să se asigure o încărcătură normală de ochi la hectar. • Este necesar să se acorde o atenție deosebită ca lucrările de tăiat și ridicat la vița de vie să se facă în uscat, știind că întîrzierea acestor lucrări duce la mari pierderi de recoltă. • O dată cu arătura de primăvară se recomandă administrarea îngrășămintelor chimice în special în viile situate pe soluri mai sărace. • Pe suprafețele ce se vor planta cu viță de vie în această primăvară, se va lua măsura ca imediat ce solul permite să se execute nivelarea și pichetarea terenului și plantarea cu viță de vie cînd timpul va fi favorabil. Pînă atunci toate unitățile se vor aproviziona cu materialul săditor necesar atît pentru plantările în masiv cît și pentru goluri. • Pentru pomicultură se recomandă terminarea stropitului II și tăierile de formare și fructificare a pomilor. • Se impune urgentarea aprovizionării cu pomi a unităților care au plan de plantare în această primăvară precum și a gospodăriilor individuale care primesc pomii respectivi prin delegații consiliilor populare. • De asemenea, trebuie să se intensifice ritmul de pichetare și săpare a gropilor. Aplicarea acestor măsuri și a altora care se impun în funcție de specificul fiecărui teren și culturi în parte va constitui un prim pas și cel mai important în asigurarea sporirii producției agricole a județului și realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Subscriem întrutotul la părerea tovarășului director al Direcției agricole (printre altele dorința specialiștilor de la acest organism nu poate fi alta decît desfășurarea în cele mai bune condițiuni a campaniei agricole de primăvară, a tuturor lucrărilor agricole) ca în aceste zile de dinaintea marii ofensive pentru obținerea de recolte bogate, specialiștii toți oamenii muncii de pe ogoare să analizeze cu seriozitate și simț de răspundere sarcinile ce le revin, stabilind, în amănunt, ultimele măsuri pentru ca prevederile planurilor de producție să fie realizate la toate culturile Unirea a captat și de astă dată Chimia Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej—Unirea Focșani 2000) Fără a „detona" apărarea, știind că atacanții săi nu au o eficacitate prea ridicată, Unirea nu avea șanse în fața chimiștilor din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. E drept, că spectacolul fotbalistic de pe stadionul din Onești a cîștigat tocmai prin asta, dar echipa focșăneană a pierdut din nou două puncte foarte mari pentru evitarea prăbușirii în imediata apropiere a zonei „lanternei roșii". Așadar, partida a început fără acea perioadă de studiu, chimiștii atacînd hotărît. în aceste prime minute, focșănenii sînt masați în careul propriu, dar „avansează“ totuși în față pe Tîlvăr și Barbu, tehnicului Canaragiu revenindu-i sarcina de cărăuș, el fiind deci omul care asigura legătura între supraaglomerata apărare și cei doi atacanți centrali. Reușita unor contraatacuri declanșate pe această axă impune cvartetului defensiv al gazdelor prudentă. Cei patru din apărarea gazdelor nu se mai hazardează în acțiuni ofensive rămînînd în jumătatea proprie de teren. Linia mediană este nevoită și ea să se retragă și astfel, se creează teren favorabil pentru focșăneni de a ataca cu un efectiv sporit. Surprinzător, oaspeții reușesc să controleze jocul. In minutul 28, în urma unei acțiuni spectaculoase, Breazu, ajunge singur cu apărătorul buturilor gazdă, dar ratează incredibil. Suita de ratări a focșănenilor continuă. în minutul 34, Barbu lrosește o ocazie excelentă de a deschide scorul. Trei minute mai tîrziu, balonul expediat cu capul de Tîlvăr trece milimetric peste bara transversală a porții gazdelor. în plină dominare focșăneană, „cade“ golul gazdelor. în minutul 40, Vintilă — printr-un șut „bombă“ de la marginea careului de 16 m — face ca mingea să se oprească la poarta lui Lazăr, al cărui plonjon disperat a fost inutil. Pînă la sfîrșitul primei reprize, nivelul spectacular al partidei scade. Gazdele mulțumite de acest gol nu mai insistă, iar oaspeții așteptau parcă pauza pentru a primi noi indicații de la antrenor. La reluare, jocul nu se mai caracterizează prin dinamism pentru că foc sănemii acționează tot mai crispat. Vrînd să înscrie golul care să aducă egalarea scorului, comit greșeli după greșeli. Gazdele sesizează „dispoziția“ focșănenilor pentru greșeli și încearcă să o folosească , reușesc în minutul 58, cînd apărătorul focșănean Grigore Rusu ezită să intervină în traiectoria unui balon centrat de pe extrema dreaptă și Perianu însene cu capul, imparabil, la „păianjen“. După acest gol, Unirea acționează ca o echipă fără vlagă, fără veleități de divizionară. Eforturile ei de a reduce din handicap sunt neconvingătoare. Gazdele nu mai forțează nici ele — ceea ce îi face pe cei aproape 1000 de spectatori să se declare mulțumiți cu cele două goluri și victoria echipei lor. In ansamblu, Unirea a jucat, totuși, mai bine decît în partidele precedente din returul campionatului. Deci, nu ne mai rămîne decît să amînăm încă o etapă plăcerea de a consemna acel reviriment ce-i așteptăm de la fotbaliștii focșăneni. Constantin DRUȚA • MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO MEMENTO to MARȚI 31 MARTIE * PROGRAMUL I Deschiderea emisiunii. Actualitatea în economie. Anunțuri — publicitate. Telejurnalul de seară. La volan — emisiune pentru conducătorii a Uto. Atomul, această necunoscută. Reflector. Moment folcloric cu Ioana Cristea și Emil Gavriș. Primăvara României socialiste. Film artistic: „Am două mame și doi tați“. IEl.05-Telejurnalul, de noapte; 22.15 Teleglob. Reportaj în alb ningrad. 22.35 Pliant lirico-dramatic. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI 1 APRILIE PROGRAMUL 1 18.00 Deschiderea emisiunii Exterra *70. 18.25 Actualitatea musicală. 18.50 Desene animate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Acțiunea ,L" — Legumicultura. 19.30 Reportaj-anchetă. „Orașul nu doarme niciodată“ 20.00 Șarje de 1 aprilie. 20.15 Telecinemateca. „Vin ploile“. 21.50 Anunțuri — publicitate. 21.55 Un zîmbet de fetiță. 22.10 Telejurnalul de noapte. 22.20 Salonul literar al televiziunii. 23.00 închiderea emisiunii. radio MIERCURI 1 APRILIE PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Muzică ușoară de Mălineanu. 11.20 Patriura carmen. File din istoria cîntecului românesc. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Flori de primăvară — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 18.00 §8.30 18.55 ;19.00 19.20 , 19.35 20.00 £ 0.10 +0.20 80.40 Le 13.00 13.10 13.22 14.40 14.50 15.00 15.30 16.00 16.30 17.05 17.30 18.00 18.30 19.00 19.30 20.05 20.10 20.20 20.25 21.00 21.20 21.30 21.35 Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntă Mireille și Constantin Drăghici. Radio publicitate. Jocuri feciorești. Radio școală. Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Consultație juridică. Antena tineretului. — Gaudeamus. Concert de muzică populară. Știință, tehnică, fantezie. O melodie pe adresa dr. Gazeta radio. Săptămina unui meloman. Tableta de seară. —„365 de cîntece". Argheziană. „Giuvaere.“ Zece melodii preferate. Lectură dramatizată. Orchestra de muzică ușoară a Casei de discuri „Electrecord“. Moment poetic. Solistul serii — Udo Jürgens. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema MARȚI 31 MARTIE Cinema UNIREA Focșani: „Comisarul X și «Panterele albastre»“ Cinema FLACARA Focșani : „Mîna cu briliante“ Cinema POPULAR Adjud s „Noile aventuri ale răzbunătorilor" Cinema LUMINA Mărășești „Discuție bărbătească“ Cinema POPULAR Panciu« Nu vor fi divorțuri“ Cinema VICTORIA Odobești i „Bărbații în deplasare“ Marți 31 martie 1970 Scurte știri FOTBAL Partida de fotbal dintre Ancora Galați și Locomotiva Adjud, din cadrul diviziei 6, nu s-a disputat deoarece gazdele nu au asigurat condițiile regulamentare de joc. Echipa de juniori Locomotiva Adjud, ce activează în campionatul republican al juniorilor și școlarilor a întîlnit duminică, la Adjud, echipa Petrolul Moinești. Victoria a revenit adjudenilor cu scorul de 2-0 (1-0) prin golurile înscrise de Ion Căpușneanu (minutul 8) și Marcel Cîrcel (minutul 54, din lovitură de la 11 m). Bin arbitrajul prestat de brigada condusă de Gheorghe Miu. ATLETISM Ieri. la Panciu, s-a desfășurat etapa pe centre de comune a campionatului republican al școlilor generale la tetrailon. Au participat elevii școlilor din Străoane, Fitionești, Movilița și Panciu. Locul I a revenit echipei liceului din Panciu cu 1 609 puncte, urmată de echipele școlilor generale din Străoane (1 303 puncte) și Movilita (1 195 puncte) POPICE ,in cadrul campionatului județean de popice, la Panciu, echipa Rapid din localitate a învins Constructorul Focșani cu scorul de 2 208-1 862. S-au remarcat : Costache Leonida (Rapid), Gheorghe Vinga (Rapid) și Gheorghe Mocanu (Constructorul). Rezultatele concursului pronosport nr. 13 DIN 29 MARTIE 1970 FOND DE PREMII : 457.825 LEI I. DINAMO BUCUREȘTI —STEAUA 0—1 3 I. F. C. ARGEȘ — „U” CLUJ 8—1 1 III. STEAGUL ROȘU —RAPID <*1 2 IV PETROLUL — FARUL 2—0 II V. U. T. ARAD —JIUL 1—0 11 VI. UNIVERSITATEA CRAIOVA — A.S.A. TG. MUREȘ 2—1 II VII. C.F.R. CLUJ — CRIȘUL 0—0 30 VIII. POLITEHNICA IAȘI — DINAMO BG. 1—0 1 IX. BOLOGNA — CAGLIARI 0—0 * X. JUVENTUS — MILAN 3—0 II XL BRESCIA — TORINO 0—12 XII. INTERNAZIONALE — FIORENTINA 3—0 II XIII. NAPOLI —LAZIO 1—1 ® EPIC TIM 11 SILVIC VNHI Confecționează și livrează la comandă sau din stoc . • Coșuri pentru legume și zarzavat, de diverse dimensiuni, din răchită cojită și necojită• Prețurile sunt stabilite prin decizia Centrocoop. • Comenzile se primesc la sediul I.S. Vrancea, str. Aurora, nr. 5, telefon 2390. Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Focșani cu sediul în Focșani, Bd. București, nr. 66 ANGAJEAZĂ IMEDIAT: ® mecanici locomotive Diesel hidraulice ® șefi de manevra ® manevranți ® veghetori Condiții : Să posede autorizație de exercitarea funcției, din partea C.F.R.-ului. Informații suplimentare se pot lua la serviciul personal-învățămînt al C.E.I.S. Focșani, telefon 1860. A' 4