Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-02-25 / nr. 192

MILCOVUL pag. 2 OCHIUL.­­MAGIC la alarmă canton Deși pare incredibil, faptul s-a petrecut la cantonul 223 de pe linia ferată Mărășești— Tecuci, în timpul serviciului, canto­nierul Constantin Spînu s-a tre­zit peste noapte atacat de niște indivizi beți. Omul a încercat să telefoneze miliției. Dar cei trei l-au lovit și au smuls pînă și firele care făceau legătura cu toate stațiile de cale ferată, izolînd cantonul timp de cî­­teva ceasuri și periclitînd si­guranța circulației. Organele de anchetă au sta­bilit că autorii sînt Ion Rădă­cină (lucrător la același can­ton), fratele acestuia, Toader și cumnatul lor, Costică An­­tonese. Cercetările continuă. Vom reveni cu amănunte. Au pierdut trenul Gara Focșani. Doi indivizi așteaptă nerăbdători sosirea trenului dinspre București. — Fir-ar să fie , că parcă s-a oprit la semnal, zice unul din ei îndrăcit. — Taci, nu cobi, îl apostro­fează celălalt. Și trenul 5003 a oprit în stație. Cei doi s-au avîntat spre vagoane. Numai că în clipa aceea un ofițer de miliție le-a întrerupt elanul ! — Vă grăbiți ? a întrebat mi­lițianul. — A, nu, a răspuns unul din cei doi, surprins. — Atunci, urmați-mă! Și-așa au ajuns la miliție Sa­va Drăghici și Ion Drenea, cei care cu o seară în urmă s-au­­ numărat printre consumatorii barului „Vrîncioaia” și care după cîteva ceasuri aveau să fure, de la casa lui Aurel Țîr­­dea de pe strada Marea Revo­luție nr. 37, mai multe obiecte. Și­ așa au pierdut trenul cei doi infractori. Biletele nu se decontează!... Curse suspendate Ne-au pus unii întrebarea — și pe drept — de ce s-au sus­pendat unele curse de autobuz din județ ? Iată și răspunsul Autogării din Focșani: drumul dintre Vîrteșcoiu și Faraoanele e impracticabil; între Mircești și Rădulești sunt cinci gropi a­­dînci care fac imposibilă cir­culația cu autobuzul; între Vi­dra și Vizantea s-a stricat un pod; între Dragosloveni și Gura Caliței drumul a fost arat în toamnă, dar neamenajat. In cazul cînd organele lo­cale și Direcția de drumuri și poduri nu execută lucrări de remediere, călătorului îi stă bine cu drumul (pe jos), numai că drumului nu-i stă bine așa cum e în prezent... Rubrică redactată de Emil STANCUI, cu sprijinul corespondenților Filmul săptămînii Există o adevărată literatură a fil­mului ca zonă de inspirație — ulti­mul război mondial. Nenumăratele pelicule create, deși nu consumă nici pe departe bogăția de subiecte năs­cute de acest moment istoric, au Încercat să dea o imagine reală eve­nimentului, bazată pe niște coordo­nate distincte : dragoste față de om, sacrificiul In numele umanității, forța colectivității etc. La aceste cîteva coordonate am dorit să raportăm filmul lui Leon Kociarian „O șansă dintr-o mie". Ce există în pelicula de față. O idee de spionaj servită de căpitanul Miyunko (Anatoli Solonițîn) născută abrupta, dintr-un eșec al unei acțiuni de spri­jinire a partizanilor, o clasică încleș­tare de forțe în jurul „problemei“ de bază — procurarea listelor de spioni ai agenturii hitleriste din Crimeea și­­cam atît. Nu putem trece, e drept, peste acea zonă afectivă, stimulată de faptele micului detașament de parti­zani al căpitanului Miyunko și ale fa­miliei bătrânului pescar Prohorenko și nici peste cîteva scene interesante, lucrate cu grijă de echipa de filmare. Din păcate însă, filmul­­ nu suportă o comparație cu marile creații cu su­biect similar realizate în studiourile sovietice) lasă multora dintre specta­tori impresia de neautenticitate. În afara subiectului care a fost bătut, și pe o parte și pe alta, multe din scene nu reușesc să primească din partea regizorului acea măsură de greutate care să le asigure trăinicia, pierzîndu-se in detalii, în lucruri de suprafață. Regretăm că regizorul nu a menți­nut peste tot acel echilibru interior al cîtorva scene și ne gîndim cu pă­rere de rău la lipsa unor secvențe care să egaleze scena finală, cînd un căpitan Miyunko, detașat de spectrul amenințării permanente, se îndepăr­tează de o mască obscură pentru a rămîne cîteva secunde integru și con­vingător pe un ecran pe care îl stăpî­­nise pînă atunci fără a-l subjuga. T. SPULBER „O șansă dintr-o m un curie­r JURIDIC] Vasile Cristea, comuna Bolotești. Datele înscrise în cartea dv. de mun­că sunt valabile și vor fi luate în con­siderare la calcularea timpului de muncă în vederea stabilirii pensiei. Dovada vechimii în muncă se poate face și prin martori cu condiția ca aceștia, în perioada pe care doriți să o restabiliți, să fi lucrat la aceeași u­­nitate cu dv. In eventualitatea cînd mai aveți alte nelămuriri, vă rugăm să reveniți sau să vă adresați Direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Vrancea, Ion Nicolescu, Focșani. Potrivit dis­pozițiilor Decretului nr. 285 din 1960 angajații care în cursul unei luni ab­sentează nemotivat de la locul de muncă mai mult de trei zile lucrătoare nu beneficiază de alocația de stat pen­tru copii. De asemenea, nu beneficiază de alo­cația pe luna respectivă cei care se află în concediu fără plată cu excep­ția primului concediu neplătit pe o durată de cel mult 15 zile lucrătoare acordat în cursul anului calendaristic, precum și a concediului legal pentru studii. In cazul întreruperilor din muncă care nu se produc din vina angaja­tului, alocația se plătește neredusă. In ceea ce privește a doua între­bare, vă răspundem că în cazul cînd ambii soți se încadrează în vreuna din categoriile de beneficiari ai alocației de stat pentru copii, beneficiul aloca­ției îl va avea soțul. Prin excepție, soția va putea fi beneficiara alocației numai în situația în care soțul este student, militar în termen, precum și în cazul cînd soțul este membru coo­perator sau angajat cu contract de muncă pe o durată determinată sau cînd este angajat cu contract de mun­că pe o durată nedeterminată și nu a împlinit încă 90 zile în această cali­tate. M. LAZAR Speculații cu spațiul locativ (Urmare din pag. I) de 3-4 ori mai mare decît cea pe care o achită ei statului trebuie sancțio­nați cu severitate. Așa cum e cazul Ecaterinei Pîroiu, de pe strada Do­­găriei, Organele Consiliului popular mu­nicipal, secția financiară nu pot de­pista la timp toate cazurile de sus­trageri de la plata impozitelor legale. Trebuie să menționăm însă că, nici organele de miliție nu s-au achitat întotdeauna de obligațiile ce le revin. Spre exemplu, cartea de imobil a Elenei Bodrigă a fost văzută ultima dată în urmă cu... doi ani și jumătate. De atunci, nimeni nu s-a interesat de chiriașii — destui la număr — care s-au perindat prin imobilul din strada Măgurei. Respectarea normelor legale în vigoare, privitor la legislația financi­ară, vizează în primul rînd conștiința cetățenească a fiecăruia dintre cei care închiriază camere de locuit. A­­ceștia sunt datori să îndeplinească toate formalitățile legale în momen­tul în care — prin închiriere — își asigură un venit bănesc impozabil. SPORT - SPO Cupa tineretului de la sate, ediția de iarnă — o reușită Duminică, în splendidul decor su­­veran a avut loc finala pe județ a Cupei tineretului de la sate la schi. Beneficiind de timp favorabil, de pîrtii bune și de o organizare exce­lentă, cei 120 de participanți, prin e­­voluția lor, și-au adus aportul la reușita acestei manifestări. La capătul celor 600 m cit a mă­surat pista pentru proba de coborîre, timpii cei mai buni s-au realizat, în ordine, Lucian Stăloiu (Vidra), Reluș Giurgea (Odobești) și Alexandru Cherciu (Odobești) la băieți. La fete, această probă a fost cîștigată de ta­lentata Ralita Gutui (Chiojdeni) ur­mată de Ioana Marin (Odobești) și Vasilica Popa (Vidra) Proba de fond ce s-a desfășurat pe un traseu variat, bine ales, a fost cîștigată de Alexandru Chiroiu (Chiojdeni) urmat de Toader Hogea (Vidra) și Măricel Strîmbei (Dumi­­trești), iar la fete de aceeași Ralita Gutui, urmată tot de Ioana Marin și Vasilica Popa. Primii clasați au pri­mit medalii și diplome precum și premii în obiecte oferite de Comite­tul județean UTC Vrancea Fier forjat Propria-ți conștiință! (Urmare din pag. 1) acoperite cu scris mărunt și neuni­form, acele litere și cuvinte ce recla­mau, stigmatizau atitudinea și prezen­ța morală a șefului de schimb. Spicu­iesc, acum mi se pare că aproape la întîmplare, din declarații și cu fiecare foaie astfel parcursă învinuirile cad greu, din ce în ce mai greu. De la I. Gh. „a cerut sub formă de împru­mut 200 lei și 40 litri vin , de la I. B. — 30 litri vin și 5 kg carne porc ; de la G. V. a luat 14 kg pește și 25 lei, de la N. V. — 75 lei; de la N. T. — 75 lei; de la I. B. — 5 kg carne și 10 litri vin, de la..., de la... Banii trebuiau înapoiați, produsele achitate. Dar, „afacerea" concepută în stilul cel mai „personal* cu putință nu ar mai fi fost afacere în acest caz. Și „șeful* a acționat tot după o „re­țetă" proprie s nu a mai dat nimic înapoi. Intîi „s-a făcut* că uită, apoi n-a mai recunoscut însușirea nici unui fel de „împrumut". Scurt și clar pen­tru toată lumea. Așa credea C. P. „Nu știu, și te rog să nu fii obraznic pentru că altfel..." Pentru că altfel te transfer din secție — urma, firesc, continuarea. Așa s-a întîmplat cu muncitorul I. Gh. pe care încerca să-l îndepărteze din sector, evitînd astfel mai desele întîlniri și repeta­tele, justificate, cereri de înapoiere a banilor acestuia. De altfel, o notă de transfer ce o constatăm și noi, arată „dorința” lui C. P. pentru ca muncitorul Ghebuș Ion să fie trans­ferat de la secția finisaj la secția producție, începînd cu data de 8 ia­nuarie 1970. Același lucru s-a întîm­plat și cu muncitoarea V. S., căreia nu i-a mai înapoiat o sumă de bani, dar pe care a vrut s-o schimbe la alt sector de muncă. Legitim, ne întrebăm : este oare cu putință ca un asemenea om să fie acceptat ani de-a rîndul într-un post de conducere ? Amenințînd, sfidînd cu „suprema sa putere de șef” norme elementare de respect și omenie, el a creat un climat de teamă și neîn­credere în rîndul muncitorilor. „La mine este pîinea și cuțitul" — se lă­uda în repetate rînduri C. P. E drept, acum, cînd lucrurile au devenit clare pentru toată lumea, a fost schimbat din funcție. Dar oare lucrurile nu puteau fi cunoscute mai de mult ? — Nimeni nu a reclamat. Deși se știa că în ultimul timp nu mai avea nici un fel de autoritate și prestigiu — ne spune tovarășul Ion Jugaru, secre­tarul organizației de partid din schim­bul B de la sectorul finisat. Din păcate trebuie să confirm și eu cele cuprinse în declarație. Deși e tîrziu, faptele nu mai pot fi contrazise... Stăm de vorbă cu cîțiva muncitori ce-au semnat declarațiile, citate de noi mai înainte. Numelor semnalate deja numai cu inițiale, li se pot adă­uga și altele. Toți cei care l-au îm­prumutat cu diferite sume de bani, revendică, firesc, despăgubiri. Dar Constantin Panait n-aude, nu vede... „Lăsați-mă, domnule, în pace. Vreți să mă compromiteți, asta e, pentru că am fost prea sever și nu am admis înșelăciunile... Nu am primit de la nimeni nimic, nu cunosc pe nimeni­. Și tristul refren invocat stăruitor cî­teva luni de zile, sună din ce în ce mai dogit... Și totuși, Constantin Panait nu gă­sește cinstit să recunoască măcar în ultimul ceas, că a greșit. — Da, vor să mă compromită. De ce n-au reclamat pînă acum ? E adevărat, m-am împrumutat de cîteva ori de la N. Tudose cu diferite sume de bani, dar i-am înapoiat. Acum, nu mai țin minte dacă mai am să-i dau ceva, el zice totuși că-i sunt dator 75 lei... Dar de restul nu știu nimic, sînt calom­niat, totul este inventat. Nu recunosc nimic. — Dar faptele sunt clare, dovezile ce atestă vinovăția sunt evidente și nu pot fi negate. De ce s-au coalizat, cum spui, împotriva dumitale, de ce nu împotriva unui alt șef de schimb, a unui alt om? C.P. vorbește cu greutate. Da, C.P., e într-adevăr greu. Va trebui să răs­punzi pentru tot ce ai făcut. Va trebui să înapoiezi sumele de bani, să achiți contravaloarea produselor luate. Dar e trist totuși că, în loc să meditezi la tot ce s-a întîmplat, măcar să medi­tezi, te consideri în continuare o vic­timă. Ți-ai pierdut pentru mult timp stima oamenilor, ăsta este cel mai si­gur adevăr ce trebuie rostit. Ai crezut că omenia, prestigiul, autoritatea se pot cumpăra sau vinde. Și te-ai înșe­lat. Posibilități de îndreptare mai sunt. Dar întîi, apleacă-te spre propria-ți conștiință. Și privește cu m­ai multă a­­tenție în jur, la oameni și la lucruri, pentru a ști să le deosebești frumuse­țea. MEMENTO MEMENTO MEMENTO Și-a... subțiat veniturile (Urmare din pag. 1) aminteam: In al doilea rînd, forța de muncă ar fi fost utilizată mai ratio­nal prin creșterea normei de deser­vire, ducînd astfel la obținerea unei retribuții satisfăcătoare pentru îngri­jitori. Dar, să ne referim și la nerealizarea sporului mediu planificat de 700 gr. pe cap de animal care reprezintă o proporție de 57 la sută față de plan. Deși cantitatea de carne diminuată prin influența acestui factor este de numai 9 tone, cu mult mai mică decît aceea influențată de neasigurarea efectivului de tineret taurin cu 320 capete, ei li revine totuși o impor­tanță sporită, tocmai prin faptul că ea înmănunchează deficiențele ivite în procesul de muncă. Luînd în considerare faptul că cu­noașterea unor neajunsuri oferă po­sibilitatea evitării lor în viitor, ne-am adresat tînărului inginer șef al unită­ții, Ovidiu Tărăbuță, solicitîndu-i să ne expună cîteva dintre măsurile me­nite să redreseze activitatea îngră­­șătoriei de tineret taurin. „Prin recentele măsuri de perfec­ționare a procesului de organizare a muncii, aici a luat ființă o fermă zootehnică condusă de un specialist — medicul veterinar Ștefan Balaban. Principala sarcină a aparatului de conducere al fermei constă în realiza­rea încă din primele două trimestre ale anului a planului de cumpărări la tineretul taurin pentru îngrășăto­­rie. Experiența anului trecut în aceas­tă problemă ne dă prilejul ca în acest an să evităm neajunsurile generate de acest factor extensiv, în același timp, prin îmbunătățirea sistemului de normare și retribuire a muncii, în secția de îngrășătorie, ca de altfel în întreg sectorul zootehnic, activitatea de producție va înregistra o eficiență economică ridicată, în acest mod re­zervele interne de care dispune coo­perativa agricolă din Pufești vor fi rațional valorificate, îngrijitorii vor fi retribuiți corespunzător activității depuse, normele de deservire consti­tuind o cale de cointeresare a lor în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Se va pune un accent deosebit pe ridi­carea calificării îngrijitorilor, atît prin cursuri de pregătire ținute în unitate de către conducătorul fermei, cît și prin cursurile agrozootehnice începute deja din luna decembrie a anului tre­cut. Prin aplicarea lărgită a princi­piului cointeresării materiale a mem­brilor cooperatori, producția animală (și îndeosebi cea de carne) va spori simțitor și o dată cu ea și veniturile cooperatorilor." tv MIERCURI 25 FEBRUARIE Programul 1 18.00 Deschiderea emisiunii. Lumea copiilor. 18.30 Totul cîntă. Fluierele : tilinca, îifa, fluierul moldovenesc, cavalul. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. 19.30 Preludiu la a III-a­ ediție „Cerbul de aur“ Brașov — România. 19.40 Evocări — 6 Martie 1945. 20.10 Microavanpremieră. 20.15 Tele­cinemateca. „Modelul.“ 22.10 Telejurnalul de noapte. 22.20 Salonul literar al televiziunii. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 26 FEBRUARIE Programul I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.05 Film serial. „Aventură în munți“ (XIII). 18.35 Mult e dulce și frumoasă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Muzică populară interpretată de Sofia Preda și Gelu Făgărășanu. 19.30 Cronica ideilor. 19.55 Publicitate. 20.00 Reflector. 20.10 Seară de operă tv. „Recviem pen­tru flautul fermecat“. 21.00 Campionatul mondial de hochei — grupa B (București) România— Iugoslavia (repriza a III-a). 21.45 Avanpremiera. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Prim plan. Scriitorul Marin Preda. 22.50 Muzică ușoară interpretată de cân­­tăreața Nadia. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui r.­ ­adio București MIERCURI 25 FEBRUARIE Programul 1­ 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Muzică ușoară. 11.20 Piese corale de Liviu Rusu și Em­i Lerescu 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară de Nora Demetri­­ad și Florentin Delmar. 12.25 Știința la zi. 12.30 întilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. MEMENTO 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Compozitorii cîntă dragostea. 13.45 Muzică populară interpretată de Constanța Zavaidoc și Dumitru Pană. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Jocuri din Maramureș. 15.00 Radio-școala. 15.20 Din muzica popoarelor. 15.30 Compozitorul săptămînii — Mau­rice Ravel. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Pagini din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară­ s­î­nățeană. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Ion Dod­­lan. 20.10 — „365 de cîntece.“ 20.20 Argheziană. „Evoluții.“ Recită Ro­dica Tapalagă. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Melodii interpretate la trompetă. MEMENTO 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Florin Bogardo. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de muzică ușoar­ă.03—5.00 Estrada nocturnă, cinema MIERCURI 25 FEBRUARIE Cinema UNIREA Focșani . O șansă dintr-o mie" Cinema FLACARA Focșani: „Winne­tou în Valea morții” Cinema POPULAR Adjud : „Apoi s-a născut legenda" Cinema LUMINA Mărășești : „Crimă în stil personal" Cinema POPULAR Panciu: „Agonie și extaz” Cinema VICTORIA Odobești: „Pri­măvara pe Oder". Miercuri 25 februarie 1970 liceul „A1. I. Cuza“—S.S.E. Ploiești 77 • 71) (27 • 24) Baschetbalistele de la Liceul „Al. I. Cuza" au abordat meciul cu sigu­ranța și calmul ce le conferă acel loc secund în clasamentul diviziei școlare De fapt, nici ploieștencele nu ocupă o poziție periferică în clasament afirmație argumentată de altfel de în­săși evoluția lor de duminică. Fără a exista acele suspensuri generatoare de emoții sonore la „golurile" susți­nătorilor, partida a încîntat totuși prin vivacitatea disputei și prin nivelul tehnic destul de ridicat: pătrunderi individuale excelent concepute și realizate (Constanța Clima și Lăcră­mioara Ene), contraatacuri rapide și sigure (Mariana Dragomir). Echipa ploieșteană are meritul de a fi știut să „strîngă” bine apărarea, nepermițînd gazdelor să substanțiali­­­z­eze avantajul. In această situație, precizia aruncărilor de la semidistanță a Constantei Clima a avut un cuvînt greu de spus. Oaspetele au realizat menținerea unei diferente destul de mici printr-o omogenitate elevată și datorită for­mei excelente manifestate de L. Căl­­bureanu. Cu această victorie, focșănencele și-au consolidat poziția fruntașă în clasament, așteptînd cu încredere de­plasarea la Pitești. Liceul „Unirea“-S.S.E. Buzău 00 ■ 88 (36 : 40) începutul partidei ne-a oferit po­sibilitatea urmăririi unui start lent, puțin spectaculos, fapt explicabil prin acea necesitate a perioadei de stu­diu reciproc. Exprimîndu-și mai ușor din punct de vedere tactic intențiile ofensive, oaspeții sunt cei care deschid scorul și conduc. Totuși ei nu controlează jocul pentru că focșănenii se opun cu succes unei diferențieri categorice. Prima parte a jocului se desfășoară sub semnul acestei ușoare superiori­tăți a oaspeților. Prima repriză se în­cheie cu o diferență de puncte pe care buzoienii o consideră suficientă pentru a relua jocul cu o doză prea mare de autoîncredere, ceea ce per­mite gazdelor să forțeze jocul. Dife­rența de puncte de pe foaia de ar­bitraj (cînd oare se va urmări pe o tabelă de marcaj ?) se diminuează, ajungîndu-se la o egalizare a scoru­lui. Acum, avantajul mutîndu-se ra­pid dintr-o tabără în alta, conferă disputei o spectaculozitate care-și găsește un ecou viu în rîndurile spec­tatorilor, fapt care determină pe foc­­șăneni să declanșeze un iureș la care oaspeții, dezorientați pe moment, nu rezistă. Astfel, gazdele reușesc să con­ducă cu cîteva coșuri. O întrerupere a jocului cerută de antrenorul buzoienilor se dovedește a fi foarte inspirată, pentru că ei „vin din urmă" egalînd scorul și luînd un avantaj de 3 puncte. Gazdele, contrar obiceiului lor de a se deconcentra în astfel de situații, cu o ultimă zvîc­­nire se mobilizează și reușesc în ul­timele secunde ale meciului să ega­leze și să aducă un coș avantaj în tabăra lor, avantaj fixat definitiv de fluierul final al arbitrului. Constantin DRUȚA A­I­­M­T Vinalcool Brăila angajează de urgență personal calificat, în ramura vinificație. Cei interesați se vor adresa la sediul Vinalcool Brăila, str. Ștefan cel Mare, nr. 211. O.C.L. ALIMENTARA MIXTĂ FOCȘANI Angajează de urgență Bucătari Depoul de locomotive C.F.R. Adjud Angajează, pe bază de concurs. pentru următoarele posturi : — maistru electrician pentru locomotive Diesel electrice (2 posturi) — maistru mecanic pentru locomotive Diesel electrice (1 post) Condițiile de înscriere la examen sunt cele prevăzute în HCM 875/1960. Examenul se va ține pe data de 16 martie 1970. De asemenea, Depoul Adiud­ angajează Inginer chimist II pentru laborator L­D­E Condiții de angajare și salarizare HCM 914/1968. Relații suplimentare se pot obține la Biroul personal al Depou­lui Adjud COOPERATIVA „ARTA LEMNULUI“ GALAȚI str. Rîndunelelor nr. 16, Prin Atelierul de proiectare Galați str. Mihai Bravu nr. 28, Execută la comandă documentații tehnice pentru următoarele genuri de lucrări : — Reparații capitale la construcții, insta­­tții sanitare, instalații electrice etc. — Proiecte pentru lucrări agrozootehnice, alimentări cu apă, instalații electrice etc. — Proiecte pentru construcții industriale, civile etc.

Next