Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-05-28 / nr. 269
Joi 2S mai 1970 Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău (Urmare din pagina I) Nicolae Ceaușescu, în întreprindere există condiții și forte care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștințe cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, realizîndu-și angajamentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundații, economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 milioane față de 2 milioane angajamentul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. La plecare, în aplauzele entuziaste ale miilor de cetățeni prezenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : „In cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile în județele Moldovei, am vizitat și două dintre întreprinderile orașului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unități se desfășoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în orașul și în județul dumneavoastră s-au petrecut multe transformări. In ce privește construcțiile, arhitecții au dovedit imaginație, au făcut lucruri bune. Orașul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca și activitatea ce se va desfășura în acest lăcaș să fie la înălțimea cerințelor populației. La obținerea realizărilor de seamă înregistrate în oraș și în județ și-au adus contribuția — pe care vreau să o menționez în mod deosebit — Comitetele județean și municipal de partid, consiliile populare, președintele Consiliului popular județean, ceilalți activiști. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din orașul și județul dumneavoastră realizări și mai frumoase în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului“. Despărțirea conducătorilor de partid și de stat de cetățenii Sucevei a prilejuit o vibrantă manifestare a stimei și înaltei prețuiri pe care o nutresc pentru conducătorul iubit partidului și statului nostru, tovarășl lui Nicolae Ceaușescu, a deplinei adeziuni la politica internă și externă a partidului, a hotărîrii tuturor de a munci in așa fel încît în cartea de aur a hărniciei poporului român numele străvechiului ținut să se înscrie, și de acum înainte, la loc de cinste. In cursul după-amiezii, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au continuat vizita de lucru în alte două județe ale Moldovei — Neamț și Bacău. în județul Neamț a fost vizitată una din uzinele platformei industriale a Săvineștiului, mare furnizor de fibre și fire sintetice pentru industria noastră textilă. Secretarul general al partidului a dat o apreciere pozitivă preocupării comitetului județean de partid pentru perfecționarea activității acestei unități,felului cum îndrumă întreaga muncă pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului. La Bacău, printre obiectivele vizitate se află și întreprinderea agricolă de stat „Avicola“. înainte de plecare, pe aeroportul orașului, în fața unei mari mulțimi, care a aclamat și ovaționat, îndelung, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus : DRAGI TOVARĂȘI, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumnevoastră, tuturor locuitorilor municipiului Bacău un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. La Bacău încheiem de fapt vizita pe care am făcut-o ieri și astăzi în această parte a țării, în județele prin care am trecut astăzi — Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău — ca și în județele și localitățile prin care am trecut ieri, am constatat cu multă satisfacție că oamenii muncii din industrie și agricultură, intelectualitatea, tineretul, bărbații și femeile sunt puternic însuflețiți de dorința de a face totul ca rănile provocate de inundații în unele din județele din această parte a țării — și în general pagubele provocate in multe județe din patria noastră, — să fie vindecate într-o perioadă cit mai scurtă, asigurîndu-se ca activitatea din industrie, din agricultură, din toate sferele vieții sociale să se reia cit mai rapid in cele mai bune condițiuni. Doresc să adresez calde felicitări tuturor locuitorilor din județele prin care am trecut pentru abnegația și hotărîrea cu care își îndeplinesc sarcinile trasate de partid și guvern. Desigur, tovarăși împreună cu celelalte județe ale țării, și județul Bacău — care a fost mai puțin afectat de inundații — și-a luat o serie de angajamente în scopul recuperării pagubelor provocate de catastrofa naturală. Primul secretar al Comitetului județean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că posibilitățile județului Bacău sunt mai mari decît angajamentele luate. Suntem convinși că organizația de partid. Comitetul județean, comuniștii, muncitorii, țăranii, intelectualii, toți locuitorii din județul și municipiul Bacău își vor înzeci eforturile pentru a-și aduce contribuția atît la recuperarea intr-un termen scurt a pagubelor ,provocate de calamitățile naturale, cit și la îndeplinirea în cele mai bune condițiuni a planului pe acest an și, totodată, la pregătirea următorului plan cincinal. Doresc să mulțumesc tuturor cetățenilor care în aceste zile și-au manifestat cu putere dragostea și atașamentul față de partid, față de politica sa marxist-leninistă. Toate acestea sunt dovezi grăitoare ale profundei încrederi și hotărîri cu care locuitorii Bacăului, ca de altfel toți locuitorii județelor prin care am trecut astăzi, întregul nostru popor, înfăptuiesc neabătut politica internă și externă a partidului ; ele exprimă convingerea de neclintit a oamenilor muncii că politica Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor națiunii noastre socialiste (Aplauze prelungite). Doresc să vă adresez, în încheiere, cele mai calde urări de noi succese in îndeplinirea sarcinilor ,ce vă revin pentru dezvoltarea județului dumneavoastră și a patriei noastre sucia... liste. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze puternice, orale, se scandează „P.C.R.“ — „Ceaușescu“). Prezența conducătorilor de partid și de stat în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile moldovene, în aceste zile de grea încercare, de luptă eroică împotriva calamităților, constituie pentru fiecare cetățean o puternică îmbărbătare, un îndemn vibrant la mobilizarea tuturor forțelor și energiilor creatoare ale întregii noastre națiuni socialiste pentru înfăptuirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu in județele Moldovei prilejuit o nouă și puternică manifesatare a profundului atașament al poporului nostru fată de partid, față de conducerea sa, a hotăririi lui neclintite de a înfăptui neabătut politica sa, consacrată edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Aici începe plămada betonului necesar fabricii de P.F.L. din C.E.I.L. Focșani Foto: N. MOLDOVEANU IN VITICULTURĂ: EFORT SPORIT Ploile abundente căzute pînă acum și vremea frumoasă care începe, nu fac decît să favorizeze atacul manei și a altor dăunători în plantațiile de vii, cît și creșterea rapidă a buruienilor. Și în podgoriile noastre, unde se obțin producții sporite de struguri, în această primăvară, via a răsărit destul de bine. Tăieturile, ca lucrare de bază în multe unități, s-au efectuat în mod rațional. Acum, nu rămîne decît ca rodul bogat de struguri, care se anunță, sa fie menținut prin efectuarea ireproșabilă a tuturor lucrărilor. Combaterea manei, executarea aratului sau sapei mari, lucrările în verde sînt operațiuni care stau înscrise în primele rînduri ale agendei de lucru a podgorenilor. „La I.A.S. Odobești, ne spunea tovarășul inginer Nicolae Suditu, directorul întreprinderii, producția se arată frumoasă. Pentru aceasta, un accent deosebit îl vom acorda calității lucrărilor. în aceste zile în plantațiile de vii, ne spunea în continuare conducătorul unității, paralel cu efectuarea lucrărilor, specialiștii au verificat cu atenție în fiecare fermă pagubele produse în urma calamităților. Astfel, s-a putut trece cu operativitate la revizuirea spalierilor, evacuarea apei pe 50 ha, înlăturarea calamitării unor suprafețe, în alte părți mușuroirea butucilor, refacerea drumurilor". Pe întreaga suprafață de 2 000 ha primul stropit a fost terminat. De jos s-a trecut la aplicarea celui de al doilea stropit pe suprafețele care au fost spălate de ploi, urmînd ca lucrarea să se execute în întregime în următoarele zile.. Pentru a nu se întîrzia combaterea manei, în patru ferme au fost montate 50 de bazine pentru prepararea soluției. Pe suprafețele unde ploile au spălat terenul urmează să fie administrate îngrășăminte chimice suplimentare, iar pentru o mai bună susținere a vitelor se vor planta spalieri în continuare pe încă 20 ha, realizîndu-se numai în acest an 50 ha. Dar pentru depășirea producției medii cu 500 kg față de cele 8 700 kg planificate la hectar, care raportate la întreaga suprafață pe rod va însemna un spor de 1 000 tone de struguri, s-a început și executarea lucrărilor în verde. Calitatea operațiunilor efectuate pînă acum dau certitudinea unor producții mult sporite în fermele conduse de Ion Apostoiu, Viorel Tătaru, Tudorel Breazu, Ion Șerbi«. Deși la I.A.S. Panciu, valul de grindină a afectat o parte din suprafețe, totuși, măsurile operative luate asigură pe specialiștii și lucrătorii de aici că cele 8 000 kg de struguri planificate la hectar pot fi depășite. „Primul stropit, pentru combaterea manei, ne spunea tovarășul inginer Vasile Sava, directorul întreprinderii, s-a efectuat în numai 4 zile. Prașila s-a aplicat pe mai bine de 800 hectare din cele 1742 ha aflate pe rod". Deși în ceilalți ani s-au executat pe suprafețe mai mici lucrările în verde, acum ele se extind, tocmai pentru ca să se obțină struguri mai mulți și de o calitate superioară. în ferma condusă de inginerul Vasile Popa, la soiul Riesling italian, s-a efectuat ciupitul lăstarilor pentru a se mări fertilitatea inflorescențelor și a favoriza operația altora noi. La soiurile de masă, pe lângă plivitul lăstarilor de prisos, stropitul se execută cu substanțe acuprice pentru a nu produce arsuri, care, în final, ar putea dăuna calității. Producția de struguri din acest an este privită cu multă seriozitate și de către coperatorii din Unirea. „De fapt, a ținut să ne spună tovarășul Virgil Staicu, președintele cooperativei agricole, pentru realizarea a 9 500 kg la hectar de pe surafața de 269 hectare de vie pe rod, adică cu 100 kg în plus la fiecare hectar, am pornit cu toată hotărîrea încă de la declanșarea primelor lucrări. Acum însă, cînd toți oamenii muncii depun eforturi remarcabile pentru refacerea pierderilor pricinuite de calamitățile naturale, cooperatorii noștri se alătură cu toată hotărîrea și puterea lor". Aceste afirmații sunt întărite prin masiva participare la lucru a țăranilor cooperatori. Astfel, peste 300 de cooperatori erau prezenți la stropit sau efectuau prașila în vie. După ce membrii brigăzii condusă de Ion Glasu, au terminat de stropit, au trecut la ajutorarea celorlalte brigăzi. Astfel, pînă sîmbătă la prînz, lucrarea a fost efectuată pe toate cele 384 hectare. Intens se lucrează și aratul prin vie și aplicarea prașilei. Dar la acest efort al cooperatorilor, un sprijin mai substanțial trebuie primit din partea secției de mecanizare. Executarea mecanică a stropitului și aratului cu mașinile existente ar contribui la folosirea forței umane la alte lucrări. Acum, cînd în fiecare zi rodul din acest an se conturează tot mai mult, cînd hotărîrea oamenilor este de a munci fără preget, rezultatele din toamnă nu vor putea fi decît dintre cele mai bune. Nicolae POPOVICI DOVEZI ALE OMENIEI ȘI ÎNALTEI solidarități SOCIALISTE (Urmare din pag. 1) multă vreme. Vom reface totul pentru că partidul și de fapt poporul nostru, noi românii, știm ce vrem. Ne vom vindeca rănile, marile răni de acum. De aceea trebuie să alinăm necazurile celor ce au văzut cu ochii roadele muncii lor de ani și ani, pulverizate în cîteva minute" — ne spunea tovarășa mai sus amintită... La centrul de colectare, peste 700 de cetățeni au adus pînă în prezent 6 700 de diverse obiecte, 400 de kilograme alimente și numeroase articole de uz casnic. Pentru buna desfășurare a activității centrului (responsabil voluntar Ștefan Bălan, pensionar) muncesc neobosit deputata din circumscripția municipală nr. 85 Maria Preda și tovarășele Maria Axente, Paula Georgescu etc. " Lucrurile care se aduc pentru populația sinistrată sunt toate noi, de bună calitate și în special utile. Elevii școlilor generale 5, 6 și 10 au donat peste 1 400 obiecte. Viitorul de aur al țării, cei de mîine, răspund „prezent" la marea acțiune de colectare . Popasul următor : Centrul de colectare nr. 2 (Clubul C.E.I.S.). Aici, s-au adus pînă în prezent de către aproape 700 de cetățeni peste 3 300 obiecte de îmbrăcăminte, 300 perechi de încălțăminte și numeroase alimente. Aici prima sosită să ofere ajutor pentru populație este muncitoarea Elena Săpunaru. Nu avem oameni simpli, modești. Avem oameni mari cu suflete nobile și purtări demne de toată lauda. De fapt, trebuie să lăudăm un oraș întreg, deoarece toți locuitorii aduc dovezi de omenie și înaltă solidaritate socialistă. Importantă este certitudinea că vom trece și de această grea cumpănă. Pas cu pas apele cedează în fața efortului general al oamenilor Munca este o datorie față de noi înșine, față de fără! Acele cadranelor montate pe aleea mărginită de castani din imediata vecinătate a intrării în incinta Complexului de industrializare a lemnului din Gugești Indicau cu o precizie, sugerînd pe aceea a mecanismelor de ceasornic, nivelul producției, în raport de cifrele stabilite în plan, de cifrele angajamentelor majorate acum, în clipe de muncă intensificată pentru întreaga țară. La toate secțiile — placaj, furnire, parchete, cherestea — arătau sensibile depășiri față de nivelul producției planificate, a acelei producții care a sporit vertiginos an de an. „Așa încît — cum mărturisea tovarășul inginer Constantin Stoian — de la o fabrică cu aspect modest, care începea să producă în 1911, s-a ajuns la un modern complex de prelucrare a bogăției forestiere coborîtă de pe versanții munților Vrancei“. In ultimii ani, prefacerile au fost impresionante. Utilajele vechi au fost înlocuite aproape în întregime. Au început să producă noi secții dotate cu instalații de prelucrare al căror grad de mecanizare se situează la nivelul tehnicii mondiale. Capacitățile de producție au înregistrat curbe permanent ascendente. Numai în 1967, datorită reutilării și extinderii unor sectoare, valoarea produselor prelucrate aici s-a triplat față de 1965. „In anul 1960 — pare de necrezut, dar acesta este adevărul — ne mărturisește inginerul care ne însoțea, fabrica noastră era cea mai mare întreprindere de prelucrare a lemnului din țară. Cifrele de producție au fost și se mențin și acum printre cele mai ridicate. Parcurgem, între timp, cîteva dintre secțiile complexului. — Cuplul om-mașină, ne spunea tovarășul Vasile Amariei, secretarul organizației de partid, se realizează aici (ne aflăm la secția parchete) aproape perfect. Așa se face că timpul de lucru este integral utilizat. Aceasta este una din realitățile cele mai pregnante, mai evidente. Nimic din tot, ce vedeți aici nu poate fi conceput fără prezența omului conștient de sine și de valoarea realizărilor sale. Activitatea se desfășoară după coordonate a căror linii sunt cert conturate în mintea fiecărui om care lucrează aici, fiecare trăiește cu conștiința valorii muncii, a efortului individual, in contextul celui general, al întregului colectiv. în această idee se află premisele unei realități evidente: aceea că se lucrează cu atîta dăruire încît în timpul celor opt ore de muncă, nu există loc pentru nimic altceva decît pentru mișcările încărcate de eficiență și semnificații, tot mai perfecte, cuplate parcă din totdeauna cu fluxul tehnologic. Fiecare gest, fiecare mișcare, fie ea câ de neînsemnată, este trecută printr-un riguros filtru al căror resorturi se află în sferele conștientului. Conștiința valorii care implică responsabilități pe cele mai diverse planuri, le-a insuflat și menținut atașamentul față de muncă, îmbrățișat cu mulți ani în urmă de sectoarele de lucru. Pot fi întîlniți salariați care lucrează fără întreruperer> de douăzeci sau treizeci de ani. Elena Ocheșel, de pildă, lucrează aici de treizeci și doi de ani. Este șefă de echipă la secția furnire estetice. Deține, în virtutea muncii sale, unul din compartimentele cele mai pretențioase și în același timp, mai importante. Calitatea furnirului proaspăt ieșit din procesele de prelucrare este supusă, inițial, aprecierii sale Prestigiul întreprinderii n-a fost nicicînd dezmințit de nici unul din beneficiarii livrărilor, fie că printre aceștia se aflau firme britanice sau sovietice. (Exportul unității se ridică la 20-50 la sută din producția totală). Colectivul pe care-l conduce este omogen. Eforturile lui sînt așa de perfect îngemănate, încît niciodată nu s-a înregistrat vreo abatere, fie ea ci de neînsemnată. — Facem totul din datorie, ne mărturisea ea simplu, direct, cu o voce fără inflexiuni. Eforturile multiplicate de conștiința valorii contribuției fiecăruia la efortul general cîntărește foarte mult, intr-un sector în care activitatea cotidiană nu oferă nimic deosebit, spectacular. Aici nu se salvează nimic, aparent nu se întîmpină nici un fenomen interesant. ...Numai în aparență. Pentru că eforturile potentate de conștiința utilității lor sunt direcționate cu precizie către o finalitate care se înregistrează aproape zilnic pe cadranele de la intrare. Oamenii de aici aparțin locului de muncă, se contopesc cu preocupările majore ale întreprinderii, pentru că munca lor e un permanent mijloc de afirmare și punere în evidență a capacităților creatoare. Poate că tocmai aici se află partea cea mai interesantă, despre care interlocutoarea noastră, modestă, nu ne-a vorbit nimic., Mircea LAZAR ÎVHLGOVUL pag. 3) La Vadul Roșea, a doua viitură Apele s-au năpustit din nou asupra satului Vadu Roșea, în noaptea de duminică spre luni. Cea de a doua viitură n-a fost cu nimic mai mică decît precedenta. Din nou au căzut garduri, pereți ai caselor, satul s-a golit de oameni. Ploaia, care a început duminică după amiază, a fost urmată de o furtună puternică, cetățenii reîntorși la casele lor s-au refugiat în localurile căminului cultural și ale școlilor. Turmele de animale au fost din nou evacuate pe înălțimile din împrejurimi. Furtuna a rupt și circuitul telefonic. Satul era izolat, iar apele creșteau cu 5-6 cm pe oră... Abia din acest moment începe a-și spune cuvîntul bărbăția, dîrzenia oamenilor. Electricianul Cristei Aprodu, de la stația de pompare, se oferă să restabilească legătura telefonică. Cum a reușit pe furtună și pe apă ? Numai el o știe. Dar, esențialul e că a izbutit. Brigadierul Dumitru Stanică și Nițu Dragomir, directorul școlii, ajută copii, femei să fugă din calea apei. Ei mobilizează, împreună cu activiști ai Comitetului județean de partid și ai Consiliului popular județean, prezenți aici, bărbații la evacuarea bunurilor pentru a nu fi distruse. Azi, cînd lecturau aceste rînduri, apele s-au retras lăsînd în urma lor, răni grele, 47 case distruse aproape complet, alte 109 avariate greu, precum și 378 dependințe degradate, în case, în grădini, pe ulițe, acolo unde a intrat apa, nămolul are o grosime de peste 20 cm. S-a trecut cu toate forțele la reconstrucție. Cursurile celor două școli au început. Mai aflăm de la Vadul Roșea că la 200 de cetățeni cu copii, mai greu loviți de această revărsare de ape, le-au fost acordate ajutoare din donațiile populației din județ. Recunoștința, căldura pentru acest ajutor neprecupețit, ne-au fost transmise de cetățenii Nicolae Dumitru, Apostol Postolache, Ionel Crăciun și alții, care mulțumesc pe această cale Comitetului județean de partid, cetățenilor, pentru sprijinul acordat. Al. CRIHANA Smulgem apelor pămîntul al unității, peste 1 200 de cooperatori au fost prezenți la lucrările de întreținere. Folosind din plin vremea favorabilă, am ajuns să imprimăm un ritm susținut acestei lucrări pe care am încheiat-o cu succes pe toate suprafețele". Acest exemplu de hărnicie și dăruire, dorință fermă de a nu precupeți nici un efort pentru obținerea unor recolte sporite exprimată de co- operatorii din Mihălceni, are numeroase corespondente în toate unitățile din județul nostru. Dar, ceea ce aș vrea să subliniez în mod deosebit, este lupta îndîrjită dusă de cooperatorii din unitățile afectate de calamitate care, imediat după retragerea apelor, au trecut la o muncă însuflețită pentru a face să fie folosită întreaga rodnicie a pămîntului. Iată, în acest sens, cîteva vești dintrei unități în care, năvala nemiloasă a apelor a adus numeroase prejudicii terenurilor agricole. Rimniceni. Prin efortul colectiv, comuna renaște la viață. Sînt grabnia îndepărtate urmările dezastrului. In același timp, pe ogoare domnește o activitate febrilă. Sînt însămînțate cu porumb 310 hectare, se execută prășitul mecanic pe 70 hectare cu floareasoarelui și 100 hectare cu porumb, sunt prășite manual 150 de hectare de porumb și floarea-soarelui, 35 hectare cu cartofi și 4 hectare de legume. Măicănești. După greaua luptă cu apele, cooperatorii trec acum la lupta împotriva buruienilor. Se fac eforturi susținute pentru înlăturarea acestor crînceni inamici din cultură. Sînt astfel prășite mecanic și manual 300 de hectare de floarea-soarelui, 140 hectare cu porumb la care se adaugă 35 hectare cu cartofi și 12 hectare cu legume. Și, fapt de o deosebită importanță, sînt reîsămînțate 236 hectare cu porumb. Suraia. Pînă mai ieri, înconjurată de furia distrugătoare a apelor, această comună vrînceană rezistase eroic. Președintele cooperativei agricole, inginerul Toader Bădilă, care zile și nopți nu cunoscuse ceasul odihnei, este pa cîmp în mijlocul oamenilor. Sute de hectare de culturi, afectate de puhoiul de ape, trebuie redate urgent circuitului agricol. In același timp, par suprafețele salvate, se cere imperios executarea lucrărilor de întreținere. Cooperatorii fac dovada hărniciei lor și astfel, in două zile, sunt prășite mecanic 130 hectare de floarea-soarelui, 120 hectare cu porumb, iar 81* de hectare cu sfeclă de zahăr, 208 hectare cu porumb și floarea-soarelui, 18 hectare cu cartofi și 25 cu legume — prășite manual. Timpul frumos existent în cursul zilei de astăzi — și sperăm că se va menține așa — permite executarea intr-un ritm susținut a lucrărilor agricole mai ales în unitățile ce nu au avut de suferit de pe urma calamității. Și, la fel ca toți oamenii muncii din patria noastră care își înzecesc eforturile pentru refacerea cit mai grabnică a economiei țării, lucrătorii din agricultură răspund înaltei îndatoriri ce le revine de a face să sporească rodnicia pămîntului, spre a compensa o parte din pagubele suferite. Iar în rîndurile lor se numără și lucrătorii ogoarelor vricene. « (Urmare din pag. 1) serios lovita de furia apelor, lucrătorii de pe ogoare, o dată cu zvîntarea terenurilor, au trecut plini de însuflețire la reînsămînțarea suprafețelor și la întreținerea culturilor. Direcția agricolă ne comunică — și veștile sînt demne de a fi luate în seamă — că numai în cursul zilei de 26 mai fuseseră însămînțate 1 151 hectare cu porumb și 70 hectare cu legume, se executase prășitul mecanic pe 400 hectare cu porumb și 1 500 hectare cu floarea-soarelui și prășitul manual pe 1 600 hectare porumb, 320 hectare sfeclă de zahăr, 820 hectare floareasoarelui, 270 hectare cu cartofi și 140 hectare cu legume. în lupta pentru obținerea unor recolte sporite, trebuie să cităm la loc de frunte efortul cooperatorilor din Mihălceni care, folosind fiecare oră bună de lucru, terminaseră pînă ieri prășitul mecanic pe 1 108 hectare de porumb, 300 hectare floarea-soarelui — adică pe întreaga suprafață ocupată cu aceste culturi. In plus, fusese făcut prășitul manual pe suprafața de 220 hectare sfeclă de zahăr, 500 hectare porumb, 300 hectare floarea-soarelui, 30 hectare cu legume și 15 hectare cu cartofi. ..In aceste zile — ne informează tovarășul Ilie Pădineanu, inginerul șef