Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-28 / nr. 269

Joi 2S mai 1970 Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău (Urmare din pagina I) Nicolae Ceaușescu, în întreprindere e­­xistă condiții și forte care fac posi­bilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale econo­miei decît industria materialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cu­­noștințe cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, realizîn­­du-și angajamentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea­­ pierderilor pricinuite de inundații, economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 mi­lioane față de 2 milioane angajamen­tul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din cen­trul orașului. La plecare, în aplauzele entuziaste ale miilor de cetățeni prezenți, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a spus : „In cursul călătoriei pe care am fă­cut-o în aceste două zile în județele Moldovei, am vizitat și două dintre întreprinderile orașului dumneavoas­tră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcu­tă. Am constatat că în aceste unități se desfășoară o activitate rodnică, in­tensă. De la ultima noastră vizită la Su­ceava, în orașul și în județul dum­neavoastră s-au petrecut multe trans­formări. In ce privește construcțiile, arhitecții au dovedit imaginație, au făcut lucruri bune. Orașul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca și acti­vitatea ce se va desfășura în acest lăcaș să fie la înălțimea cerințelor populației. La obținerea realizărilor de seamă înregistrate în oraș și în județ și-au adus contribuția — pe care vreau să o menționez în mod deosebit — Co­mitetele județean și municipal de par­tid, consiliile populare, președintele Consiliului popular județean, ceilalți activiști. Adresez tuturor calde felici­tări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din orașul și ju­dețul dumneavoastră realizări și mai frumoase în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al par­tidului“. Despărțirea conducătorilor de par­tid și de stat de cetățenii Sucevei a prilejuit o vibrantă manifestare a sti­mei și înaltei prețuiri pe care o nu­tresc pentru conducătorul iubit partidului și statului nostru, tovară­șl lui Nicolae Ceaușescu, a deplinei a­­deziuni la politica internă și exter­nă a partidului, a hotărîrii tuturor de a munci in așa fel încît în cartea de aur a hărniciei poporului român nu­mele străvechiului ținut să se înscrie, și de acum înainte, la loc de cinste. In cursul după-amiezii, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți condu­cători de partid și de stat au con­tinuat vizita de lucru în alte două județe ale Moldovei — Neamț și Ba­cău. în județul Neamț a fost vizitată una din uzinele platformei industriale a Săvineștiului, mare furnizor de fi­bre și fire sintetice pentru industria noastră textilă. Secretarul general al partidului a dat o apreciere pozitivă preocupării comitetului județean de partid pentru perfecționarea activită­ții acestei unități,­­felului cum îndru­mă întreaga muncă pentru înfăptui­rea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului. La Bacău, printre obiectivele vizi­tate se află și întreprinderea agrico­lă de stat „Avicola“. înainte de plecare, pe aeroportul o­­rașului, în fața unei mari mulțimi, ca­re a aclamat și ovaționat, îndelung, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus : DRAGI TOVARĂȘI, Doresc, în primul rînd, să vă adre­sez dumnevoastră, tuturor locuitori­lor municipiului Bacău un salut căl­duros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România. La Bacău încheiem de fapt vizita pe care am făcut-o ieri și astăzi în această parte a țării, în județele prin care am trecut astăzi — Botoșani, Su­ceava, Neamț și Bacău — ca și în ju­dețele și localitățile prin care am tre­cut ieri, am constatat cu multă satis­facție că oamenii muncii din indus­trie și agricultură, intelectualitatea, tineretul, bărbații și femeile sunt pu­ternic însuflețiți de dorința de a face totul ca rănile provocate de inundații în unele din județele din această par­te a țării — și în general pagubele provocate in multe județe din patria noastră, — să fie vindecate într-o pe­rioadă cit mai scurtă, asigurîndu-se ca activitatea din industrie, din agri­cultură, din toate sferele vieții socia­le să se reia cit mai rapid in cele mai bune condițiuni. Doresc să adresez calde felicitări tuturor locuitorilor din județele prin care am trecut pentru abnegația și hotărîrea cu care își îndeplinesc sar­­cinile trasate de partid și guvern. Desigur, tovarăși împreună cu ce­lelalte județe ale țării, și județul Ba­cău — care a fost mai puțin afectat de inundații — și-a luat o serie de angajamente în scopul recuperării pagubelor provocate de catastrofa na­turală. Primul secretar al Comitetu­lui județean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că posibilitățile județu­lui Bacău sunt mai mari decît angaja­mentele luate. Suntem­ convinși că organizația de partid. Comitetul jude­țean, comuniștii, muncitorii, țăranii, intelectualii, toți locuitorii din jude­­țul și municipiul Bacău își vor înzeci eforturile pentru a-și aduce contri­buția atît la recuperarea intr-un ter­men scurt a pagubelor ,provocate de calamitățile naturale, cit și la înde­plinirea în cele mai bune condițiuni a planului pe acest an și, totodată, la pregătirea următorului plan cinci­nal. Doresc să mulțumesc tuturor cetă­țenilor care în aceste zile și-au ma­nifestat cu putere dragostea și ata­șamentul față de partid, față de poli­tica sa marxist-leninistă. Toate aces­tea sunt dovezi grăitoare ale profun­dei încrederi și hotărîri cu care lo­cuitorii Bacăului, ca de altfel toți lo­cuitorii județelor prin care am tre­cut astăzi, întregul nostru popor, în­făptuiesc neabătut politica internă și externă a partidului ; ele exprimă convingerea de neclintit a oamenilor muncii că politica Partidului Comu­nist Român corespunde pe deplin in­tereselor națiunii noastre socialiste (Aplauze prelungite). Doresc să vă­ adresez, în încheiere, cele mai calde urări de noi succese in îndeplinirea sarcinilor ,ce­ vă revin pentru dezvoltarea județului dum­neavoastră­ și a patriei noastre suci­a­... liste. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze puternice, o­­rale, se scandează „P.C.R.“ — „Ceaușescu“). Prezența conducătorilor de partid și de stat în mijlocul oamenilor mun­cii de pe­ meleagurile moldovene, în aceste zile de grea încercare, de lup­tă eroică împotriva calamităților, constituie pentru fiecare cetățean o puternică îmbărbătare, un îndemn vi­brant la mobilizarea tuturor forțelor și energiilor creatoare ale întregii noastre națiuni socialiste pentru în­făptuirea obiectivelor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu in județele Moldovei prilejuit o nouă și puternică manifes­a­tare a profundului atașament al po­­­­porului nostru fată de partid, față de­ conducerea sa, a hotăririi lui ne­clintite de a înfăptui neabătut poli­tica sa, consacrată edificării societă­ții socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Aici începe plămada betonului necesar fabricii de P.F.L. din C.E.I.L. Focșani Foto: N. MOLDOVEANU IN VITICULTURĂ: EFORT SPORIT Ploile abundente căzute pînă acum și vremea frumoasă care începe, nu fac decît să favorizeze atacul manei și a altor dăunători în plantațiile de vii, cît și creșterea rapidă a buruieni­lor. Și în podgoriile noastre, unde se ob­țin producții sporite de struguri, în această primăvară, via a răsărit des­tul de bine. Tăieturile, ca lucrare de bază în multe unități, s-au efectuat în mod rațional. Acum, nu rămîne decît ca rodul bogat de struguri, care se anunță, sa fie menținut prin efectuarea ireproșabilă a tuturor lucrărilor. Combaterea manei, executarea ara­tului sau sapei mari, lucrările în ver­de sînt operațiuni care stau înscrise în primele rînduri ale agendei de lu­cru a podgorenilor. „La I.A.S. Odobești, ne spunea tova­rășul inginer Nicolae Suditu, direc­torul întreprinderii, producția se ara­tă frumoasă. Pentru aceasta, un ac­cent deosebit îl vom acorda calității lucrărilor. în aceste zile în plantațiile de vii, ne spunea în continuare conducătorul unității, paralel cu efectuarea lucră­rilor, specialiștii au verificat cu aten­ție în fiecare fermă pagubele produse în urma calamităților. Astfel, s-a putut trece cu operativitate la revizuirea spalierilor, evacuarea apei pe 50 ha, înlăturarea calamitării unor suprafețe, în alte părți mușuroirea butucilor, re­facerea drumurilor". Pe întreaga suprafață de 2 000 ha primul stropit a fost terminat. De jos s-a trecut la aplicarea celui de al doilea stropit pe suprafețele care au fost spălate de ploi, urmînd ca lucra­rea să se execute în întregime în ur­mătoarele zile.. Pentru­ a nu­ se întîrzia combaterea manei, în patru ferme au fost montate 50 de bazine pentru pre­pararea soluției. Pe suprafețele unde ploile au spă­lat terenul urmează să fie administrate îngrășăminte chimice suplimentare, iar pentru o mai bună susținere a vite­lor se vor planta spalieri în continuare pe încă 20 ha, realizîndu-se numai în acest an 50 ha. Dar pentru depășirea producției me­dii cu 500 kg față de cele 8 700 kg planificate la hectar, care raportate la întreaga suprafață pe rod va însemna un spor de 1 000 tone de struguri, s-a început și executarea lucrărilor în verde. Calitatea operațiunilor efectua­te pînă acum dau certitudinea unor producții mult sporite în fermele con­duse de Ion Apostoiu, Viorel Tătaru, Tudorel Breazu, Ion Șerbi«. Deși la I.A.S. Panciu, valul de grin­dină a afectat o parte din suprafețe, totuși, măsurile operative luate asigu­ră pe specialiștii și lucrătorii de aici că cele 8 000 kg de struguri planificate la hectar pot fi depășite. „Primul stropit, pentru combaterea manei, ne spunea tovarășul inginer Vasile Sava, directorul întreprinderii, s-a efectuat în numai 4 zile. Prașila s-a aplicat pe mai bine de 800 hectare din cele 1­742 ha aflate pe rod". Deși în ceilalți ani s-au executat pe suprafețe mai mici lucrările în verde, acum ele se extind, tocmai pentru ca să se obțină struguri mai mulți și de o calitate superioară. în ferma­­ condusă de inginerul Va­sile Popa, la soiul Riesling italian, s-a efectuat ciupitul lăstarilor pentru a se mări fertilitatea inflorescențelor și a favoriza operația altora noi. La soiurile de masă, pe lângă plivi­­tul lăstarilor de prisos, stropitul se e­­xecută cu substanțe acuprice pentru a nu produce arsuri, care, în final, ar pu­tea dăuna calității. Producția de struguri din acest an este privită cu multă seriozitate și de către coperatorii din Unirea. „De fapt, a ținut să ne spună tovarășul Virgil Staicu, președintele cooperativei agri­cole, pentru realizarea a 9 500 kg la hectar de pe surafața de 269 hectare de vie pe rod, adică cu 100 kg în plus la fiecare hectar, am pornit cu toată hotărîrea încă de la declanșarea primelor lucrări. Acum însă, cînd toți oamenii muncii depun eforturi remarcabile pentru re­facerea pierderilor pricinuite de ca­lamitățile naturale, cooperatorii noș­tri se alătură cu toată hotărîrea și pu­terea lor". Aceste afirmații sunt întărite prin masiva participare la lucru a țăranilor cooperatori. Astfel, peste 300 de co­operatori erau prezenți la stropit sau efectuau prașila în vie. După ce mem­brii brigăzii condusă de Ion Glasu, au terminat de stropit, au trecut la aju­torarea celorlalte brigăzi. Astfel, pînă sîmbătă la prînz, lucrarea a fost e­­fectuată pe toate cele 384 hectare. In­tens se lucrează și aratul prin vie și aplicarea prașilei. Dar la acest efort al cooperatorilor, un sprijin mai sub­stanțial trebuie primit din partea sec­ției de mecanizare. Executarea meca­nică a stropitului și aratului cu mași­nile existente ar contribui la folosi­rea forței umane la alte lucrări. Acum, cînd în fiecare zi rodul din acest an se conturează tot mai mult, cînd­ hotărîrea oamenilor este de a munci fără preget, rezultatele din toamnă nu vor putea fi decît dintre cele mai bune. Nicolae POPOVICI DOVEZI ALE OMENIEI ȘI ÎNALTEI solidarități SOCIALISTE (Urmare din pag. 1) multă vreme. Vom reface totul pentru că partidul și de fapt poporul nostru, noi românii, știm ce vrem. Ne vom vindeca rănile, marile răni de acum. De aceea trebuie să alinăm necazurile celor ce au văzut cu ochii roadele muncii lor de ani și ani, pulverizate în cîteva minute" — ne spunea tova­rășa mai sus amintită... La centrul de colectare, peste 700 de cetățeni au adus pînă în prezent 6 700 de diverse obiecte, 400 de kilograme alimente și numeroase articole de uz casnic. Pen­tru buna desfășurare a activității cen­trului (responsabil voluntar Ștefan Bă­lan, pensionar) muncesc neobosit de­putata din circumscripția municipală nr. 85 Maria Preda și tovarășele Maria Axente, Paula Georgescu etc. " Lucrurile care se aduc pentru popu­lația sinistrată sunt toate noi, de bună calitate și în special utile. Elevii școlilor generale 5, 6 și 10 au donat peste 1 400 obiecte. Viitorul de aur al țării, cei de mîine, răspund „prezent" la marea acțiune de colec­tare . Popasul următor : Centrul de colec­tare nr. 2 (Clubul C.E.I.S.). Aici, s-au adus pînă în prezent de către aproape 700 de cetățeni peste 3 300 obiecte de îmbrăcăminte, 300 pe­rechi de încălțăminte și numeroa­se alimente. Aici prima sosită să ofere ajutor pentru populație este muncitoarea Elena Săpunaru. Nu avem oameni simpli, modești. Avem oameni mari cu suflete nobile și pur­tări demne de toată lauda. De fapt, trebuie să lăudăm un oraș întreg, de­oarece toți locuitorii aduc dovezi de omenie și înaltă solidaritate socialistă. Importantă este certitudinea că vom trece­ și­ de­­ această grea cumpănă. Pas cu pas apele cedează în fața efortului general al oamenilor Munca este o datorie față de noi înșine, față de fără! Acele cadranelor montate pe aleea mărginită de castani din imediata ve­cinătate a intrării în incinta Com­plexului de industrializare a lemnului din Gugești Indicau cu o precizie, su­­gerînd pe aceea a mecanismelor de ceasornic, nivelul producției, în ra­port de cifrele stabilite în plan, de ci­frele angajamentelor majorate acum, în clipe de muncă intensificată pentru întreaga țară. La toate sec­țiile — placaj, furnire, parchete, cherestea — arătau sensibile depășiri față de nivelul producției planificate, a acelei producții care a sporit vertigi­nos an de an. „Așa încît — cum măr­turisea tovarășul inginer Constantin Stoian — de la o fabrică cu aspect modest, care începea să producă în 1911, s-a ajuns la un modern complex de prelucrare a bogăției forestiere co­­borîtă de pe versanții munților Vran­­cei“. In ultimii ani, prefacerile au fost impresionante. Utilajele vechi au fost înlocuite aproape în întregime. Au în­ceput să producă noi secții do­tate cu instalații de prelucrare al că­ror grad de mecanizare se situează la nivelul tehnicii mondiale. Capacitățile de producție au înregistrat curbe per­manent ascendente. Numai în 1967, datorită reutilării și extinderii unor sectoare, valoarea produselor prelu­crate aici s-a triplat față de 1965. „In anul 1960 — pare de necrezut, dar acesta este adevărul — ne mărtu­risește inginerul care ne însoțea, fa­brica noastră era cea mai mare între­prindere de prelucrare a lemnului din țară. Cifrele de producție au fost și se mențin și acum printre cele mai ri­dicate­. Parcurgem, între timp, cîteva din­tre secțiile complexului. — Cuplul om-mașină, ne spunea tovarășul Vasile Amariei, secretarul organizației de partid, se realizează aici (ne aflăm la secția parchete) a­­proape perfect. Așa se face că timpul de lucru este integral utilizat. Aceasta este una din realitățile cele mai preg­nante, mai evidente. Nimic din tot, ce vedeți aici nu poate fi conceput fără prezența omului conștient de sine și de valoarea realizărilor sale. Activitatea se desfășoară după co­ordonate a căror linii sunt cert contu­rate în mintea fiecărui om care lucrea­ză aici, fiecare trăiește cu conștiința valorii muncii, a efortului individual, in contextul celui general, al întregu­lui colectiv. în această idee se află premisele unei realități evidente: a­­ceea că se lucrează cu atîta dăruire încît în timpul celor opt ore de muncă, nu există loc pentru nimic altceva de­cît pentru mișcările încărcate de efici­ență și semnificații, tot mai perfecte, cuplate parcă din totdeauna cu fluxul tehnologic. Fiecare gest, fiecare miș­care, fie ea câ­ de neînsemnată, este trecută printr-un riguros filtru al că­ror resorturi se află în sferele con­știentului. Conștiința valorii care implică res­ponsabilități pe cele mai diverse pla­nuri, le-a insuflat și menținut atașa­mentul față de muncă, îmbrățișat cu mulți ani în urmă de sectoarele de lu­cru. Pot fi întîlniți salariați care lu­crează fără întreruperer> de douăzeci sau treizeci de ani. Elena Ocheșel, de pildă, lucrează aici de treizeci și doi de ani. Este șefă de echipă la secția furnire estetice. Deține, în virtutea muncii sale, unul din compartimen­tele cele mai pretențioase și în ace­lași timp, mai importante. Calitatea furnirului proaspăt ieșit din procesele de prelucrare este supusă, inițial, a­­precierii sale Prestigiul întreprinderii n-a fost nicicînd dezmințit de nici unul din beneficiarii livrărilor, fie că prin­tre aceștia se aflau firme britanice sau sovietice. (Exportul unității se ridică la 20-50 la sută din producția totală). Colectivul pe care-l conduce este o­­mogen. Eforturile lui sînt așa de per­fect îngemănate, încît niciodată nu s-a înregistrat vreo abatere, fie ea ci­ de neînsemnată. — Facem totul din datorie, ne măr­turisea ea simplu, direct, cu o voce fără inflexiuni. Eforturile multiplicate de conștiința valorii contribuției fie­căruia la efortul general cîntărește foarte mult, intr-un sector în care ac­tivitatea cotidiană nu oferă nimic deo­sebit, spectacular. Aici nu se salvează nimic, aparent nu se întîmpină nici un fenomen interesant. ...Numai în aparență. Pentru că e­­forturile potentate de conștiința uti­lității lor sunt direcționate cu precizie către o finalitate care se înregistrează aproape zilnic pe cadranele de la in­trare. Oamenii de aici aparțin locu­lui de muncă, se contopesc cu pre­ocupările majore ale întreprinderii, pentru că munca lor e un permanent mijloc de afirmare și punere în evi­dență a capacităților creatoare. Poate că tocmai aici se află partea cea mai interesantă, despre care interlocutoa­rea noastră, modestă, nu ne-a vorbit nimic., Mircea LAZAR ÎVHLGOVUL pag. 3) La Vadul Roșea, a doua viitură Apele s-au năpustit din nou asupra satului Vadu Roșea, în noaptea de du­minică spre luni. Cea de a doua viitură n-a fost cu nimic mai mică decît precedenta. Din nou au căzut garduri, pereți ai caselor, satul s-a golit de oameni. Ploaia, care a început duminică după amiază, a fost urmată de o furtună puternică, cetă­țenii reîntorși la casele lor s-au refugiat în lo­calurile căminului cultu­ral și ale școlilor. Tur­mele de animale au fost din nou evacuate pe înălțimile din împreju­rimi. Furtuna a rupt și circuitul telefonic. Satul era izolat, iar apele creș­teau cu 5-6 cm pe oră... Abia din acest moment începe a-și spune cuvîn­tul bărbăția, dîrzenia oa­menilor. Electricianul Cris­tei Aprodu, de la sta­ția de pompare, se oferă să restabilească legătura telefonică. Cum a reu­șit pe furtună și pe apă ? Numai el o știe. Dar, e­­sențialul e că a izbutit. Brigadierul Dumitru Sta­nică și Nițu Dragomir, directorul școlii, ajută co­pii, femei să fugă din ca­lea apei. Ei mobilizează, împreună cu activiști ai Comitetului județean de partid și ai Consiliului popular județean, pre­zenți aici, bărbații la e­­vacuarea bunurilor pen­tru a nu fi distruse. Azi, cînd lecturau­ a­­ceste rînduri, apele s-au retras lăsînd în urma lor, răni grele, 47 case dis­truse aproape complet, alte 109 avariate greu, precum și 378 dependințe degradate, în case, în grădini, pe ulițe, acolo unde a intrat apa, nă­molul are o grosime de peste 20 cm. S-a trecut cu toate forțele la recon­strucție. Cursurile celor două școli au început. Mai aflăm de la Va­dul Roșea că la 200 de cetățeni cu copii, mai greu loviți de această re­vărsare de ape, le-au fost acordate ajutoare din donațiile populației din județ. Recunoștința, căl­dura pentru acest ajutor neprecupețit, ne-au fost transmise de cetățenii Nicolae Dumitru, Apos­tol Postolache, Ionel Cră­ciun și alții, care mulțu­mesc pe această cale Co­mitetului județean de partid, cetățenilor, pentru sprijinul acordat. Al. CRIHANA Smulgem apelor pămîntul­ al unității, peste 1 200 de cooperatori au fost prezenți la lucrările de între­ținere. Folosind din plin vremea fa­vorabilă, am ajuns să imprimăm un ritm susținut acestei lucrări pe care am încheiat-o cu succes pe toate supra­fețele". Acest exemplu de hărnicie și dă­ruire, dorință fermă de a nu precu­­peți nici un efort pentru obținerea unor recolte sporite exprimată de co- operatorii din Mihălceni, are nume­roase corespondente în toate unită­țile din județul nostru. Dar, ceea ce aș vrea să subliniez în mod deosebit, este lupta îndîrjită dusă de cooperatorii din unitățile a­­fectate de calamitate care, imediat du­pă retragerea apelor, au trecut la o­ muncă însuflețită pentru a face să fie folosită întreaga rodnicie a pămîn­tu­­lui. Iată, în acest sens, cîteva vești din­­trei unități în care, năvala nemiloasă a apelor a adus numeroase prejudi­cii terenurilor agricole. Rimniceni. Prin efortul colectiv, co­muna renaște la viață. Sînt grabnia îndepărtate urmările dezastrului. In același timp, pe ogoare domnește o activitate febrilă. Sînt însămînțate cu porumb 310 hectare, se execută prăși­tul mecanic pe 70 hectare cu floarea­­soarelui și 100 hectare cu porumb, sunt prășite manual 150 de hectare de porumb și floarea-soarelui, 35 hectare cu cartofi și 4 hectare de legume. Măicănești. După greaua luptă cu apele, cooperatorii trec acum la lupta împotriva buruienilor. Se fac eforturi susținute pentru înlăturarea­ acestor crînceni inamici din cultură. Sînt ast­fel prășite mecanic și manual 300 de hectare de floarea-soarelui, 140 hecta­re cu porumb la care se adaugă 35 hec­tare cu cartofi și 12 hectare cu le­gume. Și, fapt de o deosebită impor­tanță, sînt reîsămînțate 236 hectare cu porumb. Suraia. Pînă mai ieri, înconjurată de furia distrugătoare a apelor, această comună vrînceană rezistase eroic. Pre­ședintele cooperativei agricole, ingi­nerul Toader Bădilă, care zile și nopți nu cunoscuse ceasul odihnei, este pa cîmp în mijlocul oamenilor. Sute de hectare de culturi, afectate de puho­iul de ape, trebuie redate urgent cir­cuitului agricol. In același timp, par suprafețele salvate, se cere imperios executarea lucrărilor de întreținere. Cooperatorii fac dovada hărniciei lor și astfel, in două zile, sunt prășite mecanic 130 hectare de floarea-soa­relui, 120 hectare cu porumb, iar 81* de hectare cu sfeclă de zahăr, 208 hectare cu porumb și floarea-soa­­relui, 18 hectare cu cartofi și 25 cu legume — prășite manual. Timpul frumos existent în cursul zi­lei de astăzi — și sperăm că se va men­ține așa — permite executarea intr-un ritm susținut a lucrărilor agricole mai ales în unitățile ce nu au avut de su­ferit de pe urma calamității. Și, la fel ca toți oamenii muncii din patria noas­tră care își înzecesc eforturile pentru refacerea cit mai grabnică a econo­miei țării, lucrătorii din agricultură­ răspund înaltei îndatoriri ce le revine de a face să sporească rodnicia pă­­mîntului, spre a compensa o parte din pagubele suferite. Iar în rîndurile lor se numără și lucrătorii ogoarelor vri­­­cene. « (Urmare din pag. 1) serios lovita de furia apelor, lucrătorii de pe ogoare, o dată cu zvîntarea te­renurilor, au trecut plini de însuflețire la reînsămînțarea suprafețelor și la întreținerea culturilor. Direcția agricolă ne comunică — și veștile sînt demne de a fi luate în sea­mă — că numai în cursul zilei de 26 mai fuseseră însămînțate 1 151 hectare cu porumb și 70 hectare cu legume, se executase prășitul mecanic pe 400 hectare cu porumb și 1 500 hectare cu floarea-soarelui și prășitul manual pe 1 600 hectare porumb, 320 hectare sfeclă de zahăr, 820 hectare floarea­soarelui, 270 hectare cu cartofi și 140 hectare cu legume. în lupta pentru obținerea unor re­colte sporite, trebuie să cităm la loc de frunte efortul cooperatorilor din Mihălceni care, folosind fiecare oră bună de lucru, terminaseră pînă ieri prășitul mecanic pe 1 108 hectare de porumb, 300 hectare floarea-soarelui — adică pe întreaga suprafață ocupată cu aceste culturi. In plus, fusese făcut prășitul manual pe suprafața de 220 hectare sfeclă de zahăr, 500 hectare porumb, 300 hectare floarea-soarelui, 30 hectare cu legume și 15 hectare cu cartofi. ..In aceste zile — ne informează to­varășul Ilie Pădineanu, inginerul șef

Next