Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-06-30 / nr. 297

MILCOVUL pag. 3a VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU prin centre de aprovizionare și desfacere ale Capitalei (Urmare din pag. 1) dovezi de frumusețe morală, de no­blețe sufletească, mărturii de netăgă­duit ale încrederii, stimei și dragostei cu care masele, cetățenii patriei noas­tre înconjoară conducerea partidului și statului, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pe itinerar se înscrie și cocheta piață ,,Elefterie“ din cartierul Cotro­­ceni. Aici este întîlnită aceeași atmos­feră de îndestulare și aprovizionarea cu mărfuri și de satisfacție pentru ca­litatea și prețul produselor. Apoi, la „Națiunii"... Se parcurge pitorescul sector al flo­rilor, acea zonă de îmbătător farmec coloristic, coltul înmiresmat ce dă pieței „Națiunii" o notă cu totul și cu totul aparte. Florăresele, și nu numai ele, toți cetățenii aflați prin preajmă uită o clipă de preocupări și se string în jurul secretarului general al par­tidului, întrecîndu-se în a-i adresa cu­vinte de caldă primire. Este o adevă­rată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul și afecțiunea, mulțu­mirea și recunoștința. După ce se vi­zitează hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sortimentele, de toate calitățile este un adevăr, o rea­litate ce dă satisfacții nu numai gas­tronomice, dar și vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoționantă. Ce­tățenii fac cerc în jurul tovarășului Nicolae Ceaușescu și-și declară de­plina lor mulțumire pentru modul in care este aprovizionată populația, își manifestă plenar sentimentele de gra­titudine fată de conducerea partidu­lui și statului, față de tovarășul Nicolae Caușescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pen­tru faptul că în condițiile vitrege cau­zate de inundațiile catastrofale care au lovit tara noastră, populația Capi­talei, a tuturor orașelor are asigurată din belșug hrana, că nu se resimte a lipsa din magazine și din piețe nici unui produs ce ține de gustul și preferința omului, a consumatorului. Fiecare din cei pre­zenți acolo tine, în felul său, să adau­ge ceva, o opinie a sa, un gînd al său, apt să întregească gîndurile și opiniile celorlalți, să aducă un cuvînt de mul­țumire în plus, să exprime un senti­ment intim dar care este în același timp comun tuturor celor de față. La „Traian", apoi la „Pantelimon“ și în continuare la „Obor", în forfota mulțimii venită să facă piața, apariția tovarășului Nicolae Ceaușescu naște pentru un moment o tăcere inspirată de simțul respectului, și îndată, tot de același simțămînt al respectului, in­spirate, izbucnesc aplauze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovarășul Nicolae Ceaușescu", „Trăiască Parti­dul Comunist Român“, „Vă mulțumim din suflet pentru­­ aptul de a vă afla în mijlocul nostru". S-a stat de vorbă cu cetățeni, băr­bați și femei, cu vînzători, cu respon­sabilii piețelor și magazinelor. Secre­tarul general al partidului s-a intere­sat de calitatea produselor și a dat indicații pentru evitarea în viitor a unor deficiențe ce se mai constată ic aprovizionare, mai exact spus în echi­librarea, în raport cu cerințele, a dis­tribuirii mărfurilor pe piețe. Vizita tovarășului Nicolai Ceaușescu prin centrele de apro­vizionare și desfacere ale Capitalei se încheie la piața „Dorobanți". Și la acest ultim punct al itinerarului constatările sunt aceleași: produse su­ficiente și de bună calitate, prețuri accesibile oricărui cumpărător. Cetă­țenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeași efuzie de sen­timente, cu aceeași bucurie, cu opti­mism și încredere, caracteristice oricărei întîlniri a conducătorului partidului și statului cu oamenii mun­cii din țara noastră. Cu rezultate deosebite Cooperativa de con­sum „Progresul“ Ad­jud, mergînd pe ideea necesității servirii cit mai bune a populației, a înființat zilele aces­tea un nou chioșc de dulciuri și răcoritoare la autogara I.R.T.A., iar în piață un bazar profi­lat pe desfacerea de produse industriale, textile și încălțăminte. In cadrul aceleiași cooperative, s-au obți­nut pînă în prezent importante depășiri ale sarcinilor de plan în sectorul de achiziții, încă de la 15 iunie pla­nul anual la achiziții­­onă (67 OOO) fusese de­pășit (81000). Cantități peste prevederile pla­nului au fost realizate la păsări — 1 521 kg, și la fulgi — 215 kg. Valoric, față de cei 48 000 lei planificați s-au realizat în acest sector 93 000 lei. Solemnitatea decernăm­ titluri și ordine ale Republicii Socialiste (Urmare din pagina I) rea în acest spirit a cadrelor de miine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnega­ție, multă răbdare — și, in același timp, energie, exigență, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale țării buni constructori ai socialismului, buni cetățeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălțarea și fericirea ei. (A­­plauze puternice). In anii care au trecut de la elibe­rarea țării, cadrele didactice au înfăp­tuit întotdeauna cu consecventă poli­­tica marxist-leninistă a partidului nostru; sîntem convinși că și în viitor ele vor munci cu abnegație și dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, a­­ducindu-și contribuția la realizarea programului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va tre­bui să acordăm o permanentă atenție educării tineretului nostru in spiritul patriotismului socialist, al prieteniei și frăției dintre oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate. In România trăiesc oameni de diferite naționali­tăți — și tot ceea ce s-a creat pe a­­ceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrățite si făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune, tn încercările grele prin care a trecut țara noastră, datorită inundațiilor, s-a evidențiat poate mai mult ca privind solidaritatea și unitatea trainică a tu­turor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționali­tate, s-a sudat și mai mult această u­­­nitate. Școlii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la for­marea și educarea întregului nostru ti­neret în spiritul prieteniei și frăției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, al unității întregului popor. (Aplauze). In același timp, școala trebuie să sădească în ini­mile tinerilor, in mintea lor, ideile solidarității internaționale, ale priete­niei cu popoarele țărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii și colaborării, tinere­tul nostru trebuie să fie in primele rînduri ale luptei pentru afirmarea a­­cestor înalte idealuri, deoarece numai in conditiuni de pace, de cooperare pașnică între toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a con­strucției socialismului și comunismu­lui, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi și noi succede în activitatea pe care o desfășurați, multă sănătate și fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Secretarul general al partidului, ceilalți conducători de partid și d­e stat care au participat la solemnitate s-au întreținut apoi, într-o atmosfera caldă, tovărășească, cu cei decorați. (Agerpres) unor România I.A.S. Pufești. Se depozitează lucerna Pînă vine I.L. F-ul, îmbătrinește marfa Am dezbătut deseori rămînerile în urmă ale unor cooperative agricole la livrările către stat, dar rareori ne-am întrebat dacă beneficiarul preia cu promptitudine produsele unităților contractante. Greutățile întîmpinate de către unele cooperative agricole la livrarea ultimelor cantități de legume timpurii ne-au dat însă serios de gîn­­dit. Astfel, cooperativa agricolă Go­­loganu, cu toate că a avut un plan de 8000 kilograme salată verde nu a pu­tut să realizeze decit 1812 kilograme­­ ..Pentru beneficiari (respectiv I.L.F. Focșani) ridicarea la timp a mărfii nu a constituit o preocupare permanentă. Mai mult decît atît, atunci cînd a ve­nit, a luat cantități mai mici de sa­lată decît cele înscrise în grafic. Este firesc că, în aceste condițiuni salata a îmbătrînit și s-a depreciat — ne-a declarat Inginerul Gheorghe Ulei de la G.A.P. Gologanu. Aceasta a determi­nat sosirea la unitate a o serie în­treagă de adrese de refuz, privind calitatea îndoielnică a mărfii prelu­ate". Cooperativa agricolă din Gologanu contractează mazărea cu Fabrica de­ conserve din Tecuci, dar în ceea ce privește colaborarea cu această între­prindere, lucrurile sunt cu totul altfel. In fiecare an beneficiarul trimite mer­ceologi care urmăresc îndeaproape re­coltatul și asigură la timp mijloacele de transport. Oare I.L.F. Focșani nu ar putea pro­ceda tot astfel? Ne îndoim că în structură întreprinderii acesteia ar exista­ n­umai statisticieni, iar merceo­logii ar fi lipsă de la apel. Dacă ei există intr-adevăr, atunci de ce nu merg pe teren să cunoască posibilită­țile cooperativelor agricole, să res­pecte și chiar să suplimenteze graficul atunci cînd e nevoie și să preia pro­dusele contractate la timp ? O modalitate defectuoasă de prelu­are a produselor de către I.L.F. Foc­șani am întîlnit și la cooperativa a­­gricolă Milcovul unde din aceleași cauze s-au depreciat cantități însem­nate de salată și spanac și aceasta este cu atît mai regretabil cu cit cele două cooperative agricole amintite sînt în imediata vecinătate a orașului. La Milcovul am întîlnit o situație și mai paradoxală. Pentru că I.L.F. Foc­șani nu vrea să preia o cantitate su­plimentară de 2000 kilograme de varză și 150 kilograme de castraveți, a tre­buit ca unitatea respectivă să dea te­lefoane peste telefoane rugîndu-se de magazinul intercooperatist și alte uni­tăți să le primească marfa. Dacă la unitățile apropiate de Foc­șani situația se prezintă astfel, nu ne miră faptul că la cooperativa agricolă Bălești, mult mai îndepărtată de cen­trul de județ, 3 tone de varză și 1 tonă de ceapă așteptau de 3—4 zile să fie ridicate de beneficiar. Acum, cînd este nevoie mai mult ca oricînd de legume, l.L.F.-ul trebuie nu numai să-și respecte graficele, dar să prevadă și suplimentări pentru că numai astfel se vor putea acoperi ce­rințele populației. V. DUCA Pe marginea Consfătuirii județene de pediatrie Prima Consfătuire județeană de pe­diatrie cu tema „Sindromul de deshi­dratare acută la sugar“, desfășurată sub auspiciile Direcției sanitare și a filialei județene a Uniunii societăți­lor de științe medicale (secția pedia­trie), s-a înscris ca un eveniment me­ritoriu pe linia perfecționării ocroti­rii copilului, aidoma altor ■­ acțiuni ma­jore menite să asigure o bună stare de sănătate a populației. Cadrul reu­șitei a fost, fără îndoială, creat de o largă participare a unor specialiști, pediatri din județul Vrancea și din alte orașe ca București, Galați, Plo­iești, Bîrlad, Huși, Rîmnicu Sărat, ca și de ținuta științifică a comunicări­lor făcute, de consistența discuțiilor purtate sîmbătă la Ateneul popular din Focșani. Spunem consistentă, pentru că, comunicările legate de ca­zurile de deshidratare acută interna­te în 1968 și 1969 la secția de pedia­trie Focșani, aspectele etiopatogenice, clinice, terapeutice, morbiditate și mortalitate etc., au antrenat la discu­ții specialiști din unitățile spitalicești din orașele vrîncene, cit și din cir­cumscripțiile rurale. Așa cum subli­nia profesorul dr. Gh. Goldiș, de la clinica Fundeni, vicepreședinte al U­­niunii societăților de științe medicale, „consfătuirea a prilejuit nu numai un interesant și util schimb de opinii, dar a deschis noi perspective în ce pri­vește profilaxia și terapia în dome­niul pediatriei, experiență care se poate aplica eficient și în județul Vrancea..." Pentru a înțelege mai bine contex­tul în care a avut loc această consfă­tuire, e bine să ne oprim asupra ta­bloului general al ocrotirii copilului în județul Vrancea, în primele 5 luni din 1970, comparativ cu perioada co­respunzătoare a anului trecut, morta­litatea infantilă a înregistrat 5,5 pro­cente scădere (la mia de noi născuți), situîndu-se astfel cu mult sub media pe țată. Or este știut că o bună bu­cată de vreme, asistenta mamei și co­pilului în județul Vrancea a fost vi­tregită datorită lipsei de cadre spe­cializate. Pe de altă parte, se făcea simțită lipsa măsurilor profilactice în rețeaua de bază (circumscripții sani­tare). Printre măsurile inițiate de Di­recția sanitară au fost și cele privi­toare la deplasarea medicilor specia­liști în ocrotirea mamei și copilului la nivelul circumscripțiilor unde au acordat asistență cazurilor mai difi­cile. Aceasta a avut două urmări po­zitive imediate: medicul de circă a fost instruit în diversele patologii deo­sebite și pe de altă parte mama a fost scutită de a se mai deplasa la o unitate spitalicească urbană sau chiar rurală. în același timp, o susținută muncă de educație sanitară s-a reper­cutat pozitiv asupra sănătății și dez­voltării copilului. Dar cum spuneam, Consfătuirea dez­­bătînd diversele aspecte ale ocrotirii mamei și copilului n-a omis de pe a­­genda sa de lucru și acel procent de mortalitate infantilă pe care-l înre­gistrează astăzi județul nostru. Cău­­tînd cauzele, aprofundînd problemele de patologie a copilului, specialiștii pediatri au stabilit jaloanele de con­duită terapeutică pentru personalul medico-sanitar. Acestea sunt cu atît mai necesare cu cu­ unele unități spitalicești ca Mărășești, Dumbrăveni și Vidra înre­gistrează procente mai mari de îmbol­năviri și de decese la copii. Pe de altă parte, în unele circumscripții, situația ocrotirii mamei și copilului prezintă încă deficiențe, fapt care se simte prin numărul mare de îmbolnăviri (Sihlea, Gugești, Dealul Lung, Lacu lui Baban). Iată de ce, sindromul de dezhidratare acută la sugar a suscitat un viu și interesant schimb de opinii, a contribuit la perfecționarea con­duitei medicului. De aici, prin inter­mediul comunicărilor, al discuțiilor — evidențiate prin ținuta științifică re­marcabilă — s-a răspuns unei pro­bleme de o deosebită importanță, au rezultat o serie de soluții tehnice a­­daptabile la condițiile județului Vrancea. Au rezultat, din lucrările Consfă­tuirii, și alte aspecte privitoare la nece­sarul de cadre de specialitate (medici și cadre medii), dotarea unităților cu aparatură de investigație și tratament etc., probleme care cu sprijinul orga­nelor de partid și de stat urmează a fi rezolvate în scurt timp. Dar, e bine de precizat, încă o dată, că prin obiectivul și dezbaterile care au avut loc, Consfătuirea județeană de pediatrie, pe lingă latura sa lucra­tivă, s-a situat și ca un eveniment re­marcabil sub raport științific. AI. CRIHANA Intîi, a sunat în „argint" un clopoțel (Urmare din pag. I) certifică Insă trăinicia actului de învățămint, consoli­dează prestigiul școlii și al celor care au muncit aici. Cine ești dumneata. Vasile Miftode? Sînt lector la ca­tedra de filozofie și sociologie din cadrul Universității din Iași, și răspunsul adaugă parcă, simbolic, carate definitive pe emblema școlii. Nicolae Gheorghiu este absolvent al Facultății I.S.E., actualmente șef serviciu la Banca de Investiții din orașul Gheorghe Georghiu- Dej. Vasile Ilie este director la I.J.C.O.O.P. Vrancea, și toate răspunsurile subliniază frumos realizările și certi­tudinile. Același profesor diriginte predă in continuare o oră de dirigensie. Poate cuvintele sunt altfel, dar Înțelegerea are semnificația unei redescoperiri de imagini și lucruri. Apoi, după luările de cuvânt ale profesorului Gheorghe Constantinescu și „elevilor“ Mioara Balan, Vasile Ilie și Vasile Miftode, profesorul Ion Irodeanu a readus in memorie o lecție de contabilitate. Bineînțeles, nu a fost uitată și „inevitabila" examinare, examenul insă fiind trecut cu brio de către toti „elevii". La sfirșitul orelor de clasă, a acestei părți „teoretice“ de întîlnire, cei prezenți și-au dat întîlnire in Crîng, la complexul turistic „Căprioara", unde a urmat tradițio­nalul banchet de promoție. S-au ridicat paharele pentru bucuria prezentei și s-a toastat pentru sănătate și feri­cire, cu aceleași frumoase sentimente cu care a început festivitatea de întîlnire. Peste cîntec și muzică răsuna insă, in aer și In sufletele tuturor, același neasemuit de frumos sunet al clopoțelului. LA I.A.S. ODOBEȘTI Efortul comun asigura recoltă bogată de struguri Nimic nu este mai important pen­tru viticultori, în aceste zile, decît e­­­xecutarea la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor agrotehnice care hotărăsc soarta producției de stru­guri din toamnă. Și dacă întreținerea solului, legatul lăstarilor, lucrările în verde, contri­buie în parte la înregistrarea unui rod cit mai bun pe butuc și implicit la hec­tar, combaterea bolilor și dăunătorilor se înscrie și ea ca o operațiune strin­gentă care nu îngăduie nici un fel de întîrziere. Executarea exemplară a lucrărilor agricole este în atenția multor coope­rative agricole și ferme aparținînd LA­S. Este un lucru bun care dă cer­titudinea unei toamne bogate. ■ Cu prilejul unei recente vizite în­treprinsă la cea mai mare întreprin­dere agricolă de stat cu pondere vi­ticolă în județul nostru, Odobești, unde vita de vie se răspîndește pe 2 207 hectare din care 2 073 hectare pe rod, am căutat să vedem stadiul actual al lucrărilor. Aici, primul prășit s-a terminat, iar în multe ferme, combaterea buruieni­lor a fost reluată, așa incit, pe 1 200 hectare terenul este din nou curat. Preocuparea multora dintre specia­liști este îndreptată în aceste zile în vederea combaterii bolilor și dăună­torilor deoarece orice întîrziere poate atîrna greu în balanța muncii din acest an agricol. Pe toate cele 2073 hectare aflate pe rod, s-a executat stropitul patru me­canic și manual. Avîndu-se în vedere condițiile deosebite ce pot favoriza a­­tacul manei, în parcelele care sînt mai ușor periclitate, zeama bordeleză a îmbăiat pe 700 hectare pentru a cincea oară vița de vie. Toate acestea reflectă hotărîrea de a menține rodul bogat care se între­zărește de pe acum, pînă cînd strugu­rii vor da în copt, anunțînd începerea culesului. Paralel cu aceste lucrări insă la a­­ceastă întreprindere s-a executat pe 1650 hectare legatul doi al lăstarilor, fiind în curs de desfășurare și lucră­rile în verde, din care plivitul lăsta­rilor este gata pe 700 hectare. In cadrul fermelor cu cele mai bune rezultate se numără cele conduse de Alexandru Bulea, Ion Șerban, Viorel Tătaru, Iulian Burghelea. Pe toate cele 151 hectare de viță de vie din ferma 11 condusă de Ion Șerban prășitul și legatul doi sunt ter­minate. In plus, pe mai bine de o tre­ime din suprafață s-a aplicat și cel de la cincilea tratament, împotriva manei. Așa după cum aprecia și inginerul Gheorghe Pogorevici, tehnologul șef al întreprinderii, nu numai executarea la timp a tuturor lucrărilor este in atenția fermierului ci și aspectul lor calitativ. Cînd am ajuns la sediul fermei 12, Petre Andraș, conducătorul ei, se în­torcea din vie. L-am întrebat cum se prezintă ro­dul: „Nimic de spus, ne-a afirmat dînsul, recolta se arată destul de bună dar pentru aceasta datoria noastră este să o păstrăm“. Din aceste cîteva cuvinte, se des­prinde cum nu se poate mai bine preocuparea pentru obținerea produc­ției planificate de 9 400 kg de struguri la hectar și depășirea ei prin lu­crările la zi care sînt executate pe cele 146 hectare, din care 27 hectare sînt cultivate numai cu soiuri de stru­guri pentru masă. Aici, legatul trei al lăstarilor s-a făcut pe 50 hectare. Viteza zilnică de­pășește 15 hectare, iar la prășit 20 hectare. Din cei 222 de oameni care participă efectiv la toate lucrările de sezon din vie, 70 au pornit să a­­plice un nou tratament, cel de al șaselea, împotriva manei. „Nici o lucrare nu este in plus — ne spune Petre Andraș, atunci cînd este răsplătită prin sporuri de re­coltă. Pentru a observa mai bine in­fluența executării exemplare a lucră­rilor, am înființat un lot demonstrativ pe o suprafață de 4 hectare. Conclu­ziile finale le vom extinde apoi la în­treaga suprafață“. Dar pentru realizarea unei­ producții suplimentare de 350 tone de struguri, cum sună angajamentul acestei im­portante întreprinderi, este imperios necesar să se depună eforturi «porita , din partea fiecărui specialist, a fie­cărei ferme în parte. Spunem aceasta, deoarece dincolo de aspectele evidențiate ale­ unei sunt încă lipsuri care trebuie grabnic În­lăturate. In timp ce In majoritatea fermelor stadiul lucrărilor este avansat, la fe­»r­mele 5 și 16 atît calitatea cit si rit­is­mul muncii înregistrează evidente ră­mineri în urmă. Faptul că pensinele ci și stropitul nu s-au efectuat la timp­ se va reflecta negativ la culesul din­­ toamnă. Măsura luată de către consiliul de administrație pentru întrajutorarea a­­cestor ferme în așa fel ca în cel mai scurt timp să fie aduse la nivelul celorlalte, este bine venită. Nu ră­­mîne decît ca odată intrate în ritm, peste tot să se observe aceeași muncă neobosită pentru ca producția de stru­guri din acest an să fie cit mai bo­gată. Nicolae POPOVICI Cadru prielnic (Urmare din pag. 1) organelor agricole centrale și lo­cale, proiectul de lege stabilește re­guli de folosire a fondului funciar, de apărare și conservare a terenu­rilor agricole, executarea de lucrări pentru irigații și îmbunătățiri fun­ciare, folosirea completă pentru pro­ducție a terenurilor agricole, gos­podărirea rațională a rezervelor de apă, precum și alte măsuri menite să ducă la folosirea deplină și efi­cientă a pămîntului — principalul mijloc de producție în agricultură. Potrivit prevederilor din proiec­tul de lege, de remarcat sînt și pre­cizările ce se fac în contextul ra­porturilor de muncă, în legătură cu răspunderile ce revin comitetelor e­­xecutive ale consiliilor populare, or­ganelor agricole, conducerilor de unități, specialiștilor, tuturor lucră­torilor din agricultură pentru apli­carea prevederilor proiectului de lege, precum și sancțiunile discipli­nare pentru încălcarea obligațiilor de muncă și a îndatoririlor statu­tare. Drepturi și obligații, precum și răspunderi sunt stipulate și pentru specialiștii din unitățile de produc­ție, pentru cei din institutele de cer­cetare și pentru cei ce lucrează în cadrul organelor agricole. Înțelegînd semnificația majoră a prevederilor proiectului de lege, care este menit să asigure întărirea or­dinii, disciplinei și răspunderii în­ muncă, lucrătorii din agricultura ju­dețului nostru sînt chemați să con­­­tribuie cu întreaga lor putere de­ muncă la înfăptuirea obiectivelor ce­­ stau în fața agriculturii, la sporirea , continuă a producției agricole, prin­­ organizarea superioară a întregii ac­­­­tivități economice, în scopul folo­sirii cu maximum de randament a fondului funciar, a efectivelor de a­­nimale, a tuturor mijloacelor mate­riale și bănești aflate la dispoziția agriculturii. Organizațiile de partid din unită­țile agricole, organele de conducere ale acestora, comitetele comunale de partid și consiliile populare, toți oamenii muncii din agricultură au datoria de a studia în amănunțime proiectul de lege, să poarte discuții asupra prevederilor cuprinse în ca­drul fiecărui articol și paragraf, fă­­cînd totodată propuneri pentru ca, în acest fel, să-și adracă contribuția la definitivarea lui. Ziarul „Milcovul“ va sta la dis­c, poziția tuturor specialiștilor, a tu­turor lucrătorilor din agricultură, pentru a-și spune părerile, pentru a veni cu propuneri și soluții privind­­ proiectul de lege privind organiza­­­­rea producției și a muncii în agri­cultură pentru a le face cunoscute aprecierile și propunerile lor, în ve­­­­derea îmbunătățirii întregii activi­tăți din agricultura județului nostru. (Urmare din pagina I) Putem cita aici acțiuni ca simpo­zionul județean dedicat moderniză­rii invățămîntului, unele cercuri pe­dagogice din ultima perioadă, acti­vitatea metodică a unor școli, ac­țiuni care au probat și au valorifi­­cat preocupările pomenite anterior. Cu­ aceste prilejuri precum și in ac­tivitatea zilnică a procesului de În­văță­mint tovarăși ca: Alexandru Un­­gureanu, învățător la Școala genera­lă nr. 2 Adjud, Maria Haroviuc, pro­fesor la Lia. „Al. I. Cuza" Focșani Constantin Burtea, Învățător la Școala generală Vijîitoarea, Tătăra­­nu, Milica Gută, educatoare la gră­dinița cu orar redus din Mărășești, care cu ocazia „Zilei învățătorului“ au primit gradația de merit. Ion Ciutacu, director al Liceului din Panciu, distins cu titlul de „Profe­sor emerit Alexandrina Păuș, di­rectoare a Liceului din Adjud, de­corată cu „Ordinul Muncii cl. a IlI-a“, Alexandru Macedon, profesor la Liceul pedagogic din Focșani, decorat cu „Ordinul Meritul Cul­tural“ cl. a I­I-a", Constantin Du­­mitriu, inspector general al Inspec­toratului școlar județean Vrancea, Nicolae Mitrea, director al Liceului pedagogic din Focșani, Nicolae Ar­­ghiroiu, vicepreședinte al Consiliu­lui județean al pionierilor, Paulina Busuioc, directoare a Școlii generale Ploscuțeni-Homocea și Simion Petric, director al Școlii generale Poiana-Cristei, decorați cu „Me­dalia Muncii", au arătat că astăzi a fi un om dedicat catedrei, înseamnă a răspunde corect și competent la toate problemele ce le ridică locul de muncă, înseamnă a fi un exem­plu demn de urmat pentru cei din jur, înseamnă muncă, pregătire, perfecționare continuă. Omului modern li sunt proprii permanentul spirit inovator, îndo­iala creatoare, reconsiderarea conti­nuă a unor adevăruri ce păreau ieri de neclintit, iar învățătorul, profesorul, sculptorul, constructo­rul de mîine nu poate fi un om de ieri. Desigur, această permanentă auto­­depășire, această permanentă în­cleștare în propria persoană — tre­buie să vizeze întotdeauna pe cel în folosul căruia se tace : elevul. Elevului, imaginea noastră de ieri și visul nostru de miine, trebuie să-i subordonăm țelurile activității noas­tre. Și iarăși trebuie afirmat că, spre cinstea lor, profesori și Învă­țători ca Aurel Ditigă, profesor la Li­ceul din Panciu, Gheorghe Mihai­­lescu, învățător la Școala generală nr. 4, Focșani, Constantin Popoiu, profesor la Școala generală Călieni- Nănești, Constantin Gogoriță, direc­tor al Școlii generale Nistorești, Eca­te­rina Popa, învățătoare la Școala generală nr. 2 Focșani, Emil Tilici, profesor la Școala generală Cirli­­gele, Nicolae Dumitrache, Școa­la generală Rîmniceni, Ecaterina Istrate, Școala generală Poenița- Dumitrești ș.a. au activat în așa fel, nicit să merite admirația întotdea­una sinceră și obiectivă a partene­rilor noștri din bancă. Pe linia îndeplinirii sarcinilor ac­tuale în domeniul Invățămîntului, trebuie relevate eforturile acelor colective didactice care s-au an­grenat intr-o acțiune nouă, cu ne­cunoscutele și greutățile inerente oricărui început — școala generală de 10 ani. In cele 28 de clase a IX-a care au functionat în anul școlar 1960—1970, au învățat 777 elevi și, cu toate că la început existau temeri în privința nivelului la care vor putea fi pregătiți acești elevi, prin eforturi deosebite, prin­tr-o adevărată pasiune, cei mai multi au fost aduși la înălțimea ce­lor mai exigente prevederi ale programelor școlare. S-au remarcat în această privință școli ca : Năruja, Școlile generale nr. 7 și 10 Focșani, din Străoane și Urechești, Liceul din Panciu, Liceul din Mărășești etc. Experiența acestor colective va constitui, desigur, un ajutor efici­ent în generalizarea viitoare a în­­vățămîntului de 10 ani. Eforturi deosebite au fost de­puse și de către învățători, care au trebuit să rezolve o altă problemă nouă, care, de asemenea, se va generaliza încă din această toamnă — școlarizarea de la vîrsta de 8 ani. Dovedind și în continuare dra­goste, pasiune, răbdare și abnegație în educarea copiilor patriei, cadre­le didactice din județul nostru își vor aduce aportul lor la reali­zarea dificilei, dar măreței și nobi­­­ler sarcini ce societatea le-a în­­­­credințat și vor fi la înălțimea efor­­­turilor pe care întregul nostru po­por le face pentru înfăptuirea unei vieți mereu mai bune. De „Ziua învățătorului“, în nu­mele Comitetului județean de par­tid și al Consiliului popular jude­țean Vrancea, adresăm întregului corp didactic calde iei iertări pen­tru neuitatele obținute, unind noi și durabile succese in activitatea de modelare a personalității ace­lora care, alături de noi, sau după noi, vor munci și lupta pentru a lauri un viitor strălucit patriei noas­tre socialiste. De ziua slujitori­lor școlii

Next