Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-23 / nr. 265

V** AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.CJL $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III - Nr. 265 SÎMBATA 23 MAI 1970 4 pagini - 30 bani Mintea, brațul și inima tuturor, spre un singur țel. REDRESAREA GRABNICĂ A ECONOMIEI JUDEȚULUI Pe aici n-a mai trecut stihia IC Titanica luptă de pe „potcoava“ de pămînt a Suraiei n-a încetat. Apele se retrag cu un centimetru, cu 2 centime­tri, dau înapoi învinse, copleșite de forța umană. COPLEȘITE! Acesta e cuvîntul. Pentru că aici, la Suraia, nicicînd oamenii n-au mai făptuit un asemenea act de împotrivire, să pună între ei și întunecime un zid, un stă­­vilar. Pe utile n-a mai pătruns apa, din care nu s-a mai auzit orăcăitul brota­cilor, cărțile de școală n-au mai plutit haotic. Joi, ora 6 dimineața. Și totuși, tita­nica luptă n-a încetat. Vicleană, apa s-a furișat printre lanurile cu grin dinspre Biliești, la început „cuminte". Tăvălugul ei a cuprins apoi, joi, cîteva sute de hectare semănate cu grîu, o­­prindu-se in terasamentul căii ferate. Copiii prindeau, din bălțile de o oră apărute, pește cu mina, iar după altă oră în unele locuri, apa era cu­ un stat de om. Dinspre balta Colacu, re­vărsările Putnei — care are viituri de proporțiile celei trecute, o dată la 10 ani — și aici „nedorite“ s-au îndrep­tat către Suraia, venind din nord. Stația de cale ferată, terasamentul pe o lungime, de cit­ev­a sute de metri, sunt amenințate cu ruperea. Și nu nu­mai atît. Comuna, casele, oamenii, sun­t din nou amenințați. Cota revărsării din balta Colacu crește. Ora 8. 200 de soldați sunt dislocați la fața locului. 100 de muncitori de la secția locală de împletituri și prefa­bricate se deplasează in zona amenin­țată. Ce e de făcut? Se atacă de urgență un canal de e­­vacuare a apei. In timp ce nivelul re­vărsării crește, acoperind noi suprafe­țe oamenii taie un canal de 1,5 km (cu o adincime de 20 cm. — 2 m. la văr­sare). Apa trebuia să fie evacuată cit mai grabnic prin canal în ... Put­na. Soldații, aceiași­ care de două săptă­­mini n-au mai lăsat lopata și hîrlețul din mină, taie pămintul în felii. Ora 10. Prin terasamentul căii fe­rate apa își caută loc de scurgere, că­tre zona neinundată,­ spre comună. O subtraversare a căii ferate e proble­matică. Un număr de 4 sifoane, de 6­­ öli — vor fi utilizate pentru subtra­­versarea terasamentului și orientarea apei pe canal. Munca continuă și noaptea, pină tîrziu. Garniturile care trec pe aici, scot din terasament jerbe, coloane de apă... Vineri dimineața, apa crescuse cu încă 14 cm trecînd peste linia ferată. Utilaje de excavat „mușcă" din pă­­mîntul din care abia ieșise firava tul­pină a porumbului. Vineri, ora 17. Pompele absorb și conduc pe canal primii metri cubi de apă. Cîteva mii de metri cubi de pă­mînt dislocați, au dat o nouă „albie" tăvălugului aducător de distrugeri. Invingînd furia naturii, oamenii și-au dovedit, lor înșiși, puterea, vo­ința, fermitatea, invingînd apa, ei au obținut o mare victorie [UNK] cu caracter moral, ceea ce altă dată părea de ne­conceput, azi e realizabil. Omul poate copleși apa cu forța sa. Al. CRIHANA olectivele de muncă din unitățile economi­ce muncesc cu abne­gație pentru a com­pensa pierderile prici­nuite economiei de calami­tățile naturale. Se supli­mentează­­ angajamentele în orele și zilele lucrate peste program se realizează pro­duse de milioane de lei, peste tot e o atmosferă de puternică dăruire. In acest context se înscriu și reali­zările primelor două deca­de ale lunii mai. Depășirea planului întreprinderea de vinuri pen­tru export, față de angajamen­tul inițial, in producția globală a hotărît să-l suplimenteze cu 1 500 000; concomitent cu aceas­ta, livrările destinate benefici­arilor externi vor sport cu încă 720 000 lei. Numai pe primele 20 de zile din această lună pla­nul de producție a fost depășit cu peste 130 000 bucăți sticle Îmbuteliate. Sporuri considerabile la sfirșitul­­ primelor două de­cade ale lunii mai, colectivul Fa­bricii chimice din Mărășești se înscrie cu realizări deosebite în activitatea productivă. Pe pe­rioada cumulată de la începutul anului, planul producției globale și marfă a fost depășit cu peste 2 milioane lei livrindu-se, toto­dată, suplimentar, importante cantități de produse chimice. Față de prevederi, la principale­le sortimente s-au obținut spo­ruri însemnate. Confecții suplimentare Primele două decade, care s-au încheiat, reprezintă pentru colectivul Fabricii de confecții din Focșani un prim­ bilanț al realizărilor lunii in curs. Depă­șirea produce"'1! globale și marfă cu peste ! P W0 lei reliefează cit se poate de pregnant efortu­rile depuse de către secțiile în­treprinderii pentru realizarea suplimentară a numeroase pro­duse de confecții. Numai schim­bul condus de tehnicianul Au­rel Serea a dat în plus, în aceas­tă lună, 3 600 bucăți rochițe fe­tițe, ceea ce valoric reprezintă aproximativ 140 000 lei. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a. c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Radulescu, Florian Dănălach­e, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abă­tute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geo­grafice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Me­diaș, Sighișoara și multe altele — oa­menii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vi­brantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum efor­turi uriașe pentru lichidarea efecte­lor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și so­ciale pe făgașul normal, alte locali­tăți și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inunda­țiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ia­lomița, Brăila, Galați, privirea dis­tinge largi suprafețe cultivate, acope­rite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa pro­venită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fu­­megînde ale Combinatului de celu­loză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitu­dine, fluviul apare în toată imensi­tatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apro­pierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele în­volburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, in acest imens teritoriu li­chid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, ne­tulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apă­rut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafața de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor prin­cipale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totali­zează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. în urma desecări­lor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Începînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au în­ființat 40 de ferme agricole, care a­­nul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe li­vrată peste plan în 1969 însumează 43.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de ani­male cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pă­mânturi noi se află de mai multe săp­­tămîni, încleștați într-o aprigă bătă­lie cu furia apelor. Ei au ieșit învin­gători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum con­tinuă cu tenacitate să apere acest va­loros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial a­­teriz­ează în insulă, la marginea sa­tului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sunt întâmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stă­­nescu, de Mihai Nicolae, prim-secre­­tar al Comitetului județean — Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii, în fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat in amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm pe coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol, în aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fas­cine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de po­rumb de pe 35.000 hectare și de floa­­rea-soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu pre­cupețesc nici un efort, muncind zi și (Continuare în pagina a IV-a) * La săparea unui canal pentru evacuarea grabnică a apelor Foto, N. MOLDOVEANU DIRECȚIA AGRICOLĂ NE COMUNICĂ: AU FOST LUATE MĂSURI HOTĂRÂTE PENTRU ÎNLĂTURAREA DISTRUGERILOR PROVOCATE DE CALAMITĂȚI AGRICULTURII JUDEȚULUI în urma calamităților naturale, cu toată lupta eroică dusă pentru stăvilirea furiei deslănțuite a apelor, în­semnate suprafețe de teren agricol au fost inundate. Se impun deci acțiuni operative în vederea evacuării ur­gente a apelor, asigurării unor condiții bune de dezvoltare a plantelor ieșite de sub apă și reînsămînțării tere­nurilor calamitate. Pentru a afla măsurile ce au fost luate in acest sens, ne-am adresat tovarășului inginer Vasile Măluțan, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, director al Direcției agricole județene. (In pagina a IlI-a) EFORT COLECTIV încă cu cîteva zile în urmă, cînd ploile nu încetaseră definitiv, coopera­torii din Tătăranu și-au dat „întîlnirea" pe cîmp. După ce sfecla de zahăr a fost pră­șită pe toată suprafața de 100 de hec­tare, cooperatorii au efectuat prașila și pe 180 de hectare, din cele 245 hec­tare, cultivate cu floarea-soarelui. Vineri, peste 500 de țărani coopera­tori lucrau de zer și cu exigență spo­rită la prășitul porumbului. Pînă seara, brigăzile de cîmp au raportat execu­tarea lucrării pe aproape 200 de hec­tare. Toată participarea aceasta masivă din cîmp, reflectă dorința lor de a ob­ține producții cît mai mari. Este o do­vadă în plus că sunt hotărîți să-și res­pecte angajamentul de a preda peste prevederile stabilite 50 tone de po­rumb, 250 tone de sfeclă de zahăr, 20 tone de floarea-soarelui, 95 hl de lapte de oaie, 13,7 tone de carne, care în total vor aduce o creștere a venitului cu aproape 1320000­­ei. R­EREPORTAJ • REPORTAJ O REPORTAJ • REPORTAJ R­ăchita de la Suraia și sensul metaforic Străbătund un drum scurt în ascen­siunea pe piața mondială, care, mă­surat în ani înseamnă aproape trei, secția de împletituri din răchită a Întreprinderii de industrie locală — Focșani a devenit deja un furnizor ce se bucură de un prestigiu binemeritat. Anul 1967. Un meșteșug care dăi­nuie de mai bine de o sută de ani, împletiturile negre, devine, grație mă­iestriei lucrătorilor, o artă autenti­că „semnată“ de mîini iscusite ce dau răchitei forme dintre cele mai variate, in tot atîtea modele, îndeletnicire de­loc întimplătoare, dacă avem în ve­dere așezarea geografică a comu­nei Suraia, unde lunca Siretului fa­vorizează pe întreaga sa porțiune creș­terea în floră spontană a răchitei, meseria de a împleti coșuri din nuie­le s-a transmis din generație în ge­nerație fără ca să aducă nimic nou în atari de rutina care devenise sin­gura condiție a realizării. Împleti­turile negre, așa cum le numesc bă­lanii din partea locului, erau singu­rele produse ce rezultau din prelu­crarea răchitei. Dar, cum în orice meserie nu există bariere în calea perfecționării, și aici, la Suraia, fră­­mîntările, căutările febrile s-au cris­talizat cu fiecare zi, imprimînd mă­iestriei noi valențe. Cu trei ani in urmă, cițiva munci­tori împreună cu maistrul Nicolae Bobocea se angajează într-o puter­nică competiție a competitivității — realizarea primelor produse pentru export. Rezultatul ? Întreaga produc­ție a acelui an, peste 650 000 lei, este livrată beneficiarilor externi. Așa­dar, în confruntare pe piața externa produsele secției s-au impus, ele fiind rezultatul competenței, a price­perii și hărniciei acestor oameni. Ce înseamnă de fapt împletiturile albe pentru cei care din tată în fiu au meșteșugit la confecționarea co­șurilor cu răchită nedecojită ? în­seamnă mai întîi parcurgerea unui proces tehnologic complex, cu faze precise, de la recoltare, fierbere și depozitare pînă la decojire și albire. Termeni deloc greoi dar cu care m-am familiarizat vizitînd atelierele acestei secții, însoțit de maistrul Bo­bocea. — Deosebirea dintre execuția pro­duselor cu răchită neagră nedecojită și care cu răchită decojită este mare, spunea interlocutorul nostru, realiza­rea acestora din urmă presupunînd o cunoaștere temeinică a tehnologiei răchitei și măiestrie artistică deose­bită. Temeinicia celor afirmate este de­monstrată cît se poate de bine de cifre. Din anul 1967 și pînă în pre­zent, producția a crescut de aproape Nicolae LADARU (Continuare in pag. a 111-a) a­l culorii ei albe In frunte , comuniștii S-ar putea spune multe despre comuniștii și ceilalți locuitori ai sa­telor, despre efortul lor nestăvilit, despre înaltul Îndemn al conștiinței lor socialiste în aceste zile de luptă. La Homocea, calamitățile de mari propor­ții s-ar fi putut înmulți dacă locuitorii satului n-ar fi pus umăr la umăr după înțeleptul îndemn din bătrîni, „unul pentru toți și toți pentru unul“, opunîndu-se cu îndîrjire de nemaiîntîlnit tutiei apelor. Aproape că n-a existat locuitor al comunei care să nu sară ln sprijinul chemării comi­tetului de partid pentru salvarea avutului comunei. Peste 1000 de locui­tori au participat zi și noapte la tăiat și transportat fascine care să stă­vilească apele revărsate, in altă parte 300 de oameni au confecționat saci cu balast, 700 durau diguri, unii ajutau la evacuarea locuitorilor ale căror gospodării au fost cuprinse de apă, alții la salvarea bunurilor materiale între care și mai bine de 4 500 de oi — averea tuturor. Unirea face putere, mai ales acum. Și în frunte, se află comuniștii­ Teodor TEODORESCU CESTURI PORNITE DIN SUFLET Numeroși cetățeni ai municipiului Focșani au călcat pragul centrelor de colectare a obiectelor pentru popu­lația sinistrată. Copii, tineri, vîrstnici, pensionari și-au manifestat printr-un gest, printr-un cuvînt — rămase în a­­nonimat — compasiunea față de con­cetățenii noștri, loviți de această ca­lamitate naturală. Spațiile centrelor de colectare primesc neîncetat pache­te întregi cu obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, alimente. Donațiile fă­cute de cetățeni, pe puterea fiecăruia, sînt pornite din inimă. „Nu mă gîndesc decit că, apa i-a gonit din case pe oameni, în miez de noapte, cu ce a­­ceștia aveau pe ei. Le trimit deci o­­biecte care să le fie folositoare imedi­at: un costum bărbătesc, un taier și o rochie, o fustiță de fetiță, ne spune o cetățeană, care stăruitor ne-a rugat să nu-i facem cunoscut public numele. Scopul donației, motiva ca anonimatul, nu este publicitatea persoanei mele...“ Dar ca ea, sunt sute, mii de oameni înlănțuiți în această manifestare ple­nară de solidaritate. Centrele nr. 3 (cu sediul la Școala agricolă) și 5 (aflat la Casa de cultu­ră) au deja cantități mari de obiecte pentru sinistrați. Au donat Liceul „Al. I. Cuza", școlile nr. 1, 5 și 10, precum și cetățeni din cartierul Fînărie, „23 August" etc. Totodată aici, se sortează obiectele donate pe utilități și mărimi, se introduc în pachete urmînd ca, în scurt timp, să se facă expedierea aces­tora în zonele sinistrate. Operația de ajutorare a populației din județele calamitate continuă.(în zilele ce ur­mează, ziarul va reveni cu noi amă­nunte). Simplitatea gesturilor la centrele de colectare Drum bun! Și vine o clipă cînd­­ zilele de­vin păsări, albe și mari păsări, ca în visele noastre cele dinții. Și vine o clipă cind ghiozda­nul devine o inutilă greutate pe care o lăsăm la margine de gind, ca să păzească acele locuri pe care le-am străbătut cu caietul și tocul. Și mai vine o clipă cînd răs­pundem prezent nu în fața unui catalog sau table încărcate cu derivate și integrale ci, în fața acestei atît de abstracte noțiuni care se cheamă — VIAȚĂ. Și a v­enit clipa. Azi, anii IV din toate liceele, uniformele al­bastre pe care le-am admirat de atîtea ori cum anină primăvara pe străzile orașelor, vor încheia ■­­­­­IHITI 1JUN­ trimestrul prim al vieți­lor — școala. Ar trebui să fiu o clipă nos­talgic și să recunosc că sălile liceelor vor fi triste și că tăce­rea va reprezenta semnul des­părțirii. Nu pot. Există în fie­care din lucruri o a doua față. Ea mă determină să închid și să cetluiesc regretele pentru ca să las drum liber optimismului. Cred în acești băieți și aceste fete care vor pleca peste puțin timp pe marile șantiere ale pa­triei ca să învețe să cunoască cadențele loviturilor de ciocan și zumzetul plin al strungurilor, cred în acești tineri — maturi care s-au angajat să devină os­tași demni ai țării, cred în dru­­murile lor limpezi și drepte. Și pentru că există o convingere, nu-mi rămîne decit să le urez un sincer drum bun. Pentru ziua de azi, pentru ziua de mîine, păsări ale cute­zanței — DRUM BUN ÎN VIAȚĂ. T. OLTEANU

Next