Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-05-23 / nr. 265
V** AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.CJL $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III - Nr. 265 SÎMBATA 23 MAI 1970 4 pagini - 30 bani Mintea, brațul și inima tuturor, spre un singur țel. REDRESAREA GRABNICĂ A ECONOMIEI JUDEȚULUI Pe aici n-a mai trecut stihia IC Titanica luptă de pe „potcoava“ de pămînt a Suraiei n-a încetat. Apele se retrag cu un centimetru, cu 2 centimetri, dau înapoi învinse, copleșite de forța umană. COPLEȘITE! Acesta e cuvîntul. Pentru că aici, la Suraia, nicicînd oamenii n-au mai făptuit un asemenea act de împotrivire, să pună între ei și întunecime un zid, un stăvilar. Pe utile n-a mai pătruns apa, din care nu s-a mai auzit orăcăitul brotacilor, cărțile de școală n-au mai plutit haotic. Joi, ora 6 dimineața. Și totuși, titanica luptă n-a încetat. Vicleană, apa s-a furișat printre lanurile cu grin dinspre Biliești, la început „cuminte". Tăvălugul ei a cuprins apoi, joi, cîteva sute de hectare semănate cu grîu, oprindu-se in terasamentul căii ferate. Copiii prindeau, din bălțile de o oră apărute, pește cu mina, iar după altă oră în unele locuri, apa era cu un stat de om. Dinspre balta Colacu, revărsările Putnei — care are viituri de proporțiile celei trecute, o dată la 10 ani — și aici „nedorite“ s-au îndreptat către Suraia, venind din nord. Stația de cale ferată, terasamentul pe o lungime, de citeva sute de metri, sunt amenințate cu ruperea. Și nu numai atît. Comuna, casele, oamenii, sunt din nou amenințați. Cota revărsării din balta Colacu crește. Ora 8. 200 de soldați sunt dislocați la fața locului. 100 de muncitori de la secția locală de împletituri și prefabricate se deplasează in zona amenințată. Ce e de făcut? Se atacă de urgență un canal de evacuare a apei. In timp ce nivelul revărsării crește, acoperind noi suprafețe oamenii taie un canal de 1,5 km (cu o adincime de 20 cm. — 2 m. la vărsare). Apa trebuia să fie evacuată cit mai grabnic prin canal în ... Putna. Soldații, aceiași care de două săptămini n-au mai lăsat lopata și hîrlețul din mină, taie pămintul în felii. Ora 10. Prin terasamentul căii ferate apa își caută loc de scurgere, către zona neinundată, spre comună. O subtraversare a căii ferate e problematică. Un număr de 4 sifoane, de 6 öli — vor fi utilizate pentru subtraversarea terasamentului și orientarea apei pe canal. Munca continuă și noaptea, pină tîrziu. Garniturile care trec pe aici, scot din terasament jerbe, coloane de apă... Vineri dimineața, apa crescuse cu încă 14 cm trecînd peste linia ferată. Utilaje de excavat „mușcă" din pămîntul din care abia ieșise firava tulpină a porumbului. Vineri, ora 17. Pompele absorb și conduc pe canal primii metri cubi de apă. Cîteva mii de metri cubi de pămînt dislocați, au dat o nouă „albie" tăvălugului aducător de distrugeri. Invingînd furia naturii, oamenii și-au dovedit, lor înșiși, puterea, voința, fermitatea, invingînd apa, ei au obținut o mare victorie [UNK] cu caracter moral, ceea ce altă dată părea de neconceput, azi e realizabil. Omul poate copleși apa cu forța sa. Al. CRIHANA olectivele de muncă din unitățile economice muncesc cu abnegație pentru a compensa pierderile pricinuite economiei de calamitățile naturale. Se suplimentează angajamentele în orele și zilele lucrate peste program se realizează produse de milioane de lei, peste tot e o atmosferă de puternică dăruire. In acest context se înscriu și realizările primelor două decade ale lunii mai. Depășirea planului întreprinderea de vinuri pentru export, față de angajamentul inițial, in producția globală a hotărît să-l suplimenteze cu 1 500 000; concomitent cu aceasta, livrările destinate beneficiarilor externi vor sport cu încă 720 000 lei. Numai pe primele 20 de zile din această lună planul de producție a fost depășit cu peste 130 000 bucăți sticle Îmbuteliate. Sporuri considerabile la sfirșitul primelor două decade ale lunii mai, colectivul Fabricii chimice din Mărășești se înscrie cu realizări deosebite în activitatea productivă. Pe perioada cumulată de la începutul anului, planul producției globale și marfă a fost depășit cu peste 2 milioane lei livrindu-se, totodată, suplimentar, importante cantități de produse chimice. Față de prevederi, la principalele sortimente s-au obținut sporuri însemnate. Confecții suplimentare Primele două decade, care s-au încheiat, reprezintă pentru colectivul Fabricii de confecții din Focșani un prim bilanț al realizărilor lunii in curs. Depășirea produce"'1! globale și marfă cu peste ! P W0 lei reliefează cit se poate de pregnant eforturile depuse de către secțiile întreprinderii pentru realizarea suplimentară a numeroase produse de confecții. Numai schimbul condus de tehnicianul Aurel Serea a dat în plus, în această lună, 3 600 bucăți rochițe fetițe, ceea ce valoric reprezintă aproximativ 140 000 lei. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a. c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Radulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, in acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafața de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. în urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Începînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 43.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pământuri noi se află de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sunt întâmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean — Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii, în fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat in amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm pe coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol, în aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea-soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și (Continuare în pagina a IV-a) * La săparea unui canal pentru evacuarea grabnică a apelor Foto, N. MOLDOVEANU DIRECȚIA AGRICOLĂ NE COMUNICĂ: AU FOST LUATE MĂSURI HOTĂRÂTE PENTRU ÎNLĂTURAREA DISTRUGERILOR PROVOCATE DE CALAMITĂȚI AGRICULTURII JUDEȚULUI în urma calamităților naturale, cu toată lupta eroică dusă pentru stăvilirea furiei deslănțuite a apelor, însemnate suprafețe de teren agricol au fost inundate. Se impun deci acțiuni operative în vederea evacuării urgente a apelor, asigurării unor condiții bune de dezvoltare a plantelor ieșite de sub apă și reînsămînțării terenurilor calamitate. Pentru a afla măsurile ce au fost luate in acest sens, ne-am adresat tovarășului inginer Vasile Măluțan, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, director al Direcției agricole județene. (In pagina a IlI-a) EFORT COLECTIV încă cu cîteva zile în urmă, cînd ploile nu încetaseră definitiv, cooperatorii din Tătăranu și-au dat „întîlnirea" pe cîmp. După ce sfecla de zahăr a fost prășită pe toată suprafața de 100 de hectare, cooperatorii au efectuat prașila și pe 180 de hectare, din cele 245 hectare, cultivate cu floarea-soarelui. Vineri, peste 500 de țărani cooperatori lucrau de zer și cu exigență sporită la prășitul porumbului. Pînă seara, brigăzile de cîmp au raportat executarea lucrării pe aproape 200 de hectare. Toată participarea aceasta masivă din cîmp, reflectă dorința lor de a obține producții cît mai mari. Este o dovadă în plus că sunt hotărîți să-și respecte angajamentul de a preda peste prevederile stabilite 50 tone de porumb, 250 tone de sfeclă de zahăr, 20 tone de floarea-soarelui, 95 hl de lapte de oaie, 13,7 tone de carne, care în total vor aduce o creștere a venitului cu aproape 1320000ei. REREPORTAJ • REPORTAJ O REPORTAJ • REPORTAJ Răchita de la Suraia și sensul metaforic Străbătund un drum scurt în ascensiunea pe piața mondială, care, măsurat în ani înseamnă aproape trei, secția de împletituri din răchită a Întreprinderii de industrie locală — Focșani a devenit deja un furnizor ce se bucură de un prestigiu binemeritat. Anul 1967. Un meșteșug care dăinuie de mai bine de o sută de ani, împletiturile negre, devine, grație măiestriei lucrătorilor, o artă autentică „semnată“ de mîini iscusite ce dau răchitei forme dintre cele mai variate, in tot atîtea modele, îndeletnicire deloc întimplătoare, dacă avem în vedere așezarea geografică a comunei Suraia, unde lunca Siretului favorizează pe întreaga sa porțiune creșterea în floră spontană a răchitei, meseria de a împleti coșuri din nuiele s-a transmis din generație în generație fără ca să aducă nimic nou în atari de rutina care devenise singura condiție a realizării. Împletiturile negre, așa cum le numesc bălanii din partea locului, erau singurele produse ce rezultau din prelucrarea răchitei. Dar, cum în orice meserie nu există bariere în calea perfecționării, și aici, la Suraia, frămîntările, căutările febrile s-au cristalizat cu fiecare zi, imprimînd măiestriei noi valențe. Cu trei ani in urmă, cițiva muncitori împreună cu maistrul Nicolae Bobocea se angajează într-o puternică competiție a competitivității — realizarea primelor produse pentru export. Rezultatul ? Întreaga producție a acelui an, peste 650 000 lei, este livrată beneficiarilor externi. Așadar, în confruntare pe piața externa produsele secției s-au impus, ele fiind rezultatul competenței, a priceperii și hărniciei acestor oameni. Ce înseamnă de fapt împletiturile albe pentru cei care din tată în fiu au meșteșugit la confecționarea coșurilor cu răchită nedecojită ? înseamnă mai întîi parcurgerea unui proces tehnologic complex, cu faze precise, de la recoltare, fierbere și depozitare pînă la decojire și albire. Termeni deloc greoi dar cu care m-am familiarizat vizitînd atelierele acestei secții, însoțit de maistrul Bobocea. — Deosebirea dintre execuția produselor cu răchită neagră nedecojită și care cu răchită decojită este mare, spunea interlocutorul nostru, realizarea acestora din urmă presupunînd o cunoaștere temeinică a tehnologiei răchitei și măiestrie artistică deosebită. Temeinicia celor afirmate este demonstrată cît se poate de bine de cifre. Din anul 1967 și pînă în prezent, producția a crescut de aproape Nicolae LADARU (Continuare in pag. a 111-a) al culorii ei albe In frunte , comuniștii S-ar putea spune multe despre comuniștii și ceilalți locuitori ai satelor, despre efortul lor nestăvilit, despre înaltul Îndemn al conștiinței lor socialiste în aceste zile de luptă. La Homocea, calamitățile de mari proporții s-ar fi putut înmulți dacă locuitorii satului n-ar fi pus umăr la umăr după înțeleptul îndemn din bătrîni, „unul pentru toți și toți pentru unul“, opunîndu-se cu îndîrjire de nemaiîntîlnit tutiei apelor. Aproape că n-a existat locuitor al comunei care să nu sară ln sprijinul chemării comitetului de partid pentru salvarea avutului comunei. Peste 1000 de locuitori au participat zi și noapte la tăiat și transportat fascine care să stăvilească apele revărsate, in altă parte 300 de oameni au confecționat saci cu balast, 700 durau diguri, unii ajutau la evacuarea locuitorilor ale căror gospodării au fost cuprinse de apă, alții la salvarea bunurilor materiale între care și mai bine de 4 500 de oi — averea tuturor. Unirea face putere, mai ales acum. Și în frunte, se află comuniștii Teodor TEODORESCU CESTURI PORNITE DIN SUFLET Numeroși cetățeni ai municipiului Focșani au călcat pragul centrelor de colectare a obiectelor pentru populația sinistrată. Copii, tineri, vîrstnici, pensionari și-au manifestat printr-un gest, printr-un cuvînt — rămase în anonimat — compasiunea față de concetățenii noștri, loviți de această calamitate naturală. Spațiile centrelor de colectare primesc neîncetat pachete întregi cu obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, alimente. Donațiile făcute de cetățeni, pe puterea fiecăruia, sînt pornite din inimă. „Nu mă gîndesc decit că, apa i-a gonit din case pe oameni, în miez de noapte, cu ce aceștia aveau pe ei. Le trimit deci obiecte care să le fie folositoare imediat: un costum bărbătesc, un taier și o rochie, o fustiță de fetiță, ne spune o cetățeană, care stăruitor ne-a rugat să nu-i facem cunoscut public numele. Scopul donației, motiva ca anonimatul, nu este publicitatea persoanei mele...“ Dar ca ea, sunt sute, mii de oameni înlănțuiți în această manifestare plenară de solidaritate. Centrele nr. 3 (cu sediul la Școala agricolă) și 5 (aflat la Casa de cultură) au deja cantități mari de obiecte pentru sinistrați. Au donat Liceul „Al. I. Cuza", școlile nr. 1, 5 și 10, precum și cetățeni din cartierul Fînărie, „23 August" etc. Totodată aici, se sortează obiectele donate pe utilități și mărimi, se introduc în pachete urmînd ca, în scurt timp, să se facă expedierea acestora în zonele sinistrate. Operația de ajutorare a populației din județele calamitate continuă.(în zilele ce urmează, ziarul va reveni cu noi amănunte). Simplitatea gesturilor la centrele de colectare Drum bun! Și vine o clipă cînd zilele devin păsări, albe și mari păsări, ca în visele noastre cele dinții. Și vine o clipă cind ghiozdanul devine o inutilă greutate pe care o lăsăm la margine de gind, ca să păzească acele locuri pe care le-am străbătut cu caietul și tocul. Și mai vine o clipă cînd răspundem prezent nu în fața unui catalog sau table încărcate cu derivate și integrale ci, în fața acestei atît de abstracte noțiuni care se cheamă — VIAȚĂ. Și a venit clipa. Azi, anii IV din toate liceele, uniformele albastre pe care le-am admirat de atîtea ori cum anină primăvara pe străzile orașelor, vor încheia ■IHITI 1JUN trimestrul prim al vieților — școala. Ar trebui să fiu o clipă nostalgic și să recunosc că sălile liceelor vor fi triste și că tăcerea va reprezenta semnul despărțirii. Nu pot. Există în fiecare din lucruri o a doua față. Ea mă determină să închid și să cetluiesc regretele pentru ca să las drum liber optimismului. Cred în acești băieți și aceste fete care vor pleca peste puțin timp pe marile șantiere ale patriei ca să învețe să cunoască cadențele loviturilor de ciocan și zumzetul plin al strungurilor, cred în acești tineri — maturi care s-au angajat să devină ostași demni ai țării, cred în drumurile lor limpezi și drepte. Și pentru că există o convingere, nu-mi rămîne decit să le urez un sincer drum bun. Pentru ziua de azi, pentru ziua de mîine, păsări ale cutezanței — DRUM BUN ÎN VIAȚĂ. T. OLTEANU