Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-08-04 / nr. 327

L I ÎN BARAJ, PENTRU DIVIZIA C: CHIMICA MULTI - JIKIA IHICOIOH «KAN­A 1-3 CO-O­ Corespondență din Buzău Deci, la Buzău, Chimica a dat cea de a treia și ultima bătălie pentru revenirea în divizia C. Rezultatele bune obținute în campionatul jude­țean, precum și jocul bun pr.VH în întîlnirile anterioare — de la Mără­­șești și Brăila *»= în compania echipei Unirea Tricolor, îi dădeau speranțe pentru recîștigarea locului în „C", pierdut în urmă cu un an, încurajați frenetic de o galerie numeroasă, „chimiștii", încă de la in­trarea în teren, atacă susținut. Re­marcăm în căpitanul echipei, Carst, un bun coordonator de joc, autor al unor șuturi periculoase pe spațiul porții (min. 7, 24, 31, 36). Alături de el, ca o veritabilă extremă, Bulgaru „cară" mingi pe care le trimite în fața porții brăilene, dar pe care Ceară întârzie să le fructifice, fiind deseori depășit de adversarul direct. In repriza secundă la alte ocazii irosite de jucătorii din Mărășești, cel care continuă să încerce poarta brăilenilor este Carst. Dar coechipi­erii îl ajută prea putin: în minutul 53, Carst reia balonul cu dreptul de la 25 de metri, trimițînd de puțin pe lîngăi poarta apărată de Pînzaru. In minutul 58 apărarea chimiștilor este pusă la încercare de brăileanul Jecovici, dar Zaharia, în ajutorul căruia vine Goagă, respinge în cor­ner. Minutul 63: fază confuză în fața porții brăilene. Pînzaru, ieșit neinspi­rat în fața balonului, este făcut „groggy" de șutul lui Carst (înainte de a intra în poartă mingea este „ștearsă" de brăileanul Anghel). 1—0 pentru Chimica I Suporterii echi­pei din Mărășești aplaudă în pi­cioare. Coechipierii își îmbrățișează „eroul". Dacă acest gol ar fi venit în minutul 85, poate partidei ar fi fost situația la finalul alta. Dar n-a fost să fie așa. Obosiți, și dorind în ace­lași timp să țină scorul Cu orice preț, cei din Mărășești se retrag în apă­rare. Recurg și la faulturi (Roman asupra lui Ciupercă). Rezultatul ? în minutul 68, Sălcea­­nu înscrie de la 6 metri pentru bră­ileni golul egalizator. Intr-adevăr, faza poate fi contestată, căci și tu­­șierul Stănescu ridicase steagul pen­tru a semnaliza ofsaidul celui care pa­sase. încurajați de egalare, brăilenii, trec cu mai multă forță la atac, une­ori uzînd de faulturi. In minutul 77, Dumitrescu, introdus în locul lui Ciupercă, ridică scorul la 2—1 pentru brăileni. Jucătorii din Mărășești sînt epuizați. Carst, acest jucător cu deosebite calități, își apostrofează coechipierii. Il înțelegem: „C"-ul rămîne departe... încă un an de eforturi, pentru reali­zarea­ acestui vis. De la 10—15 m, brăileanul Cristian ridică scorul 18 3—1 ! Nervii lui Carst au cedat. Arbitrul îl elimină. La Ves­tiare, arbitrul Pîrvescu îmi spune că a luat această măsură de precauție pentru a preveni eventualele „cioc­niri“ între Carst și proprii­i coechipieri. Fotbalul are unele zile prea calde­... Arbitraj : Vasile Pîrvescu (centru), Nicolae Stănescu și Iosif Kossuth (tușă), toți din Buzău. Formațiile: U.T. Brăila, pînzaru, Andronache, Gheorghiță, Anghel, Jecovici, Sălceanu (Staff), Cristian, Ciupercă (Dumitrescu), Gheorghe, Chirilă, Purcăreață, Chimica Mărășești : Ghiorghiceanu, Zaharia, Roman, Goagă, Apetrei, Cris­­tea, Neculai, Ceară (Sima), Puiu, Carst, Mihalache, Adrian RETEZATU OCHIUL iPlilill] /vt/veto Bilanțt tragic Sîmbătă, 1 august a.c., pe raza comunei Pufești s-a pe­trecut un accident de circulație, soldat cu o victimă omenească. Cetățeanul Gh. Păduraru (47 ani), fiind sub influenta alcoo­lului, și-a pierdut echilibrul și a intrat cu bicicleta într-un a­­utovehicul care circula regle­mentar în fața sa. Victima a decedat pe loc. Dar, în cursul lunii iulie, și-au pierdut viata în împrejurări tragice alți 3 ce­tățeni, iar 2 au fost grav acci­dentați. Cauza ? Nerespectarea regulilor de circulație de către c­ei care folosesc drumul public. Reflecțiile, deși dureroase, se impun de la sine.­ ­" V# rarasu­t* sifon ! Deși se afla în perioadă de probă ospătarul Laurențiu Ba­gea și-a dat în petec. Sîmbă­tă seara, cînd „Căprioara" era arhiaglomerată, dumnealui bău­se cam mult, fără sifon. Așa se explică „ciudățeniile" care se petreceau în raionul ce-i era încredințat. In loc de vin adu­cea coniac, în locul fripturii comanda... țigări, șprițurile le făcea vin cu... vin (de la alte mese) etc. E legitimă, în acest caz, nemulțumirea cetățenilor care au trebuit să-i suporte con­secințele beției. Pentru această conduită în timpul serviciului, sîntem informați, cariera de os­pătar la „Căprioara“ a lui Lau­­rențiu Bagea s-a încheiat. Ce face omul cu mîna lui... A ieșit stamba la cot In ziua de 8 iulie a.c., Zaha­­ria Hamparțan (22 ani), mecanic la Fabrica de confecții Focșani, a fost surprins în timp ce în­cerca să subtilizeze două cu­poane de tergat, cu o lungime totală de 30,53 metri (valoare 5­296 lei). El a fost judecat în fața a peste 1­000 de salariați ai fabricii și condamnat la opt luni închisoare, precum și la in­terzicerea unor drepturi con­form art. 71 din Codul penal. Și-a dorit costume elegante, dar pînă la urmă s-a ales cu unul... vărgat. Rubrică redactată de Al. CRIHANA Evoluție bună a boxerilor vrînceni la „Cupa Vasluiului“ La Vaslui s-au desfășurat în zilele de 1 și 2 august meciurile programate în cadrul „Cupei Vasluiului” la box, cu participarea reprezentativelor județe­lor Vaslui, Vrancea, Botoșani și Sucea­va. Boxerii noștri s-au comportat ono­rabil, obținînd în gala finală un loc prim (Ion Dudu), patru locuri secunde și un loc trei. O plăcuță prezentă în ring a constituit-o evoluția tînărului de 17 ani, Ion Dudu, sportiv cu reale posibilități, despre care se va mai auzi. Echipa antrenată de prof. Costache Ho­gaș s-a clasat pe locul al doilea, după reprezentativa județului Vaslui și îna­intea formației reprezentînd județul Suceava. Etapa județeană a concursului republican la biciclete de turism Pe traseul Stadion 23 August—Crin­­gul Petrești și retur, a avut loc dumi­nică etapa județeană a concursului re­publican la clasa „Biciclete de turism". Pe primele două locuri s-au clasat ci­cliștii Vasile Badiu din Panciu și res­pectiv Ion Paltan din Focșani. Aceștia vor reprezenta județul Vrancea la e­­tapa finală a concursului, care va avea loc la Brăila, pe data de 9 august a.c. Remarcăm buna organizare a întrece­rilor, alături de aspectul mai puțin îm­bucurător al slabei participări la acest sport îndrăgit de tineri. Fotbal In vacanță Sîntem informați că la Adjud, din inițiativa C.O.E.P.S. are loc pînă la 23 August un campionat de fotbal școlar inter-străzi. Cele șase echipe desfășoa­ră meciuri tur-retur, care se vor în­cheia la 23 August cu partida pentru desemnarea ocupantelor primelor lo­curi. După 7 etape, conduce „team"-ul de tinere talente al străzii 8 Mai, ur­mat de echipa străzii Al. Ioan Cuza. Cupa tineretului de la sate — etapa intercentre Dintre rezultatele intercente înregis­trate în cadrul Cupei­ tineretului la fotbal amintim următoarele: Păunești —Tănăsoaia 3—1, Budești—Bordești 7—2, Bolotești—Jariștea 3—0 (nepre­­zentare). La Tătăranu, meciul dintre echipa gazdă și formația comunei Sih­­lea nu s-a desfășurat, deoarece echi­pa din Sihlea a venit la Tătăranu și cei din Tătăranu au așteptat la... Bor­­deasca. Celelalte rezultate, la fotbal, volei și handbal nu ni le-au putut fur­niza pînă la închiderea ediției, nici to­varășii de la C.J.E.P.S., nici comisia sportiva din cadrul secției sport și tu­rism a Comitetului județean U.T.C, comisie care răspunde de organizarea întrecerilor. Fără comentarii... Intîi au fost preliminariile mexicane și le-am uitat prea repede. Sau mai întîi a fost ultimul meci cu Grecia, cînd Angelo Niculescu avea neapărată nevoie de Dobrin în formație. Și Do­­brin a jucat bolnav, Dobrin a vrut să fie prezentă în teren, de care avea nevoie antrenorul naționalei. Dar, gre­cii l-au avut pe Domatos. Și am „scă­pat, numai cu 1—1. Am răsuflat ușu­­rarE*ne-am apărat și atunci ar fi tre­­u* să vedem că ace­astă „poveste" care se cheamă sfînta temporizare la mijlocul terenului, nu prea merge. Dar, ne-am calificat pentru Mexic. Și am așteptat, nu numai comportarea ono­rabilă, nu numai înfrîngeri la limită din partea campioanei mondiale sau a celei care trebuia să devină. Am avut marea șansă de a juca în grupa onoarei, cu cei mai mari, cu cei puter­nici, cu cei unși cu toate alifiile fot­balului. Toți antrenorii de fotbal din lume ar fi mers la cîștig, toți antre­norii din lume ar fi încercat, în a­­ceastă­­ companie, să facă meciuri fru­moase. Numai noi am avut „socoteli­le" noastre angelice. Acum, după ce am văzut toate par­tidele echipei noastre la campionatul mondial e bine să spunem lucrurilor pe nume. Angelo Niculescu este vi­novat pentru înfrîngerea din partida cu Anglia. Acolo, în primul meci, Dobrin nu ar fi trebuit să lipsească din formație. Cel mai tehnic jucător român la această oră ar fi slujit de minune și falimentarei tactici preco­nizată de A. Niculescu, driblingul lui derutant ar fi descompus apărarea en­gleza, dar cu siguranță ar fi știut să găsească de cîteva ori culoarul liber pentru pasa­gel, pe care s-o fructifice Dumitrache. Onor conducerea echipei naționale a văzut însă altfel. Și ne-am întors în țară. Și am în­ceput să dăm declarații. Că a fost fru­mos, că presa mexicană s-a ocupat de noi, că am cîntat împreună cu local­nicii, că am căpătat experiență, că fe­­tele mexicane etc., etc. Dar am uitat să spunem de ce nu am aliniat cea mai bună formație, de ce nu am re­nunțat la pedagogismul temporizării, de ce am mai luat cu noi în Mexic pe Răducanu, Dan și Dobrin dacă îi cu­noșteam că sînt „tîrnoși" de acasă. Și atunci a apărut Lucescu, căpi­tanul echipei naționale, născut peste noapte adept al temporizării și parti­zan al lui A. Niculescu, care, a început să „scrie" la gazetă, să dea interviuri. Pentru ce, Lucescu ? Șie toată lumea că la Guadalajara ai jucat slab. Dar lumea mai știa, Lucescu, că ești un om deosebit de inteligent, un om co­rect. Te-a supărat articolul din revis­ta „Tribuna"? Sau tot mai desele cri­tici la adresa „cumințeniei", a „cum­secădeniei" antrenorului echipei natio­nale? De ce nu te-a supărat faptul că în Mexic nu a mers și Hălmăgeanu, ca spectator măcar, dar recompensat pen­tru jocurile din preliminarii, pentru totala dăruire, ca sportiv și ca om, din acele meciuri? Lucescu, dumneata, mai mult decît alții, știai că în meciul cu Anglia trebuia să joace Dobrin. Și că în meciul cu Brazilia, lui Dobrin trebuia să i se alăture Răducanu. Dar despre asta nu ai spus nimic. Să spunem că expediția mexicană s-a încheiat. Dar acum ce va urma? Dobrin refuză să mai vină la lot, alți jucători au fost blamați, altora li s-au ascuns „păcatele" săvîrșite în Mexic și am­ văzut,chiar aici ce s­-a întîmplat. Angelo Niculescu va fi, pe m­ai de­parte, antrenorul naționalei. Asta însă este durerea: tot la mica ciupeală vom juca? Tot su­perbeí temporizări, ne vom închina? Sînt întrebări care nu-i fra­­mîntă numai pe A. Niculescu și fede­rația de fotbal, ci pe toți iubitorii fot­balului din țară. P. ION MEXICUL A FOST: DAR CE VA FI MAI DEPARTE? ...Liniștea vacanțelor mari tv MEMENTO MARȚI 4 AUGUST PROGRAMUL 1­ 8.00 Deschiderea emisiunii. Micro­­avanpremieră. 18.05 Dialog cu sala. Emisiune pentru tineretul școlar. 18.35 Studioul artistului amator. Film. Vă prezentăm cineclubul „C.F.R.“ Timișoara. Estradă. Muzica ușoară și cuplete satirice și umoristice. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru. „Luceafărul” — de Barbu Ștefănescu-Delavrancea. 21.40 Acvanautică. 22.10 Anunțuri — publicitate. 22.20 Studio dans Tv. MEMENTO 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI 5 AUGUST PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Micro­­avanpremieră. 18.05 Universal șotron. Enciclopedie pentru copii. 18.30 Atletism . România — S.U.A. (feminin). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.15 Tele­cinemateca . „Barbă-albas­­tră“. 21.50 Anunțuri — publicitate. 21.55 Cărți și idei. „Trei meditații Pavel Apostol — asupra culturii“. 22.20 Gala marilor interpreți români : Arta Florescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. radio MARȚI 4 AUGUST PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul III, secția a 26-a. 10.30 Fonoteca pentru copii. „Argona­uții aerului“ de H. G. Wells. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară de Florentin Del­­mar. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară interpretată de Alga Florescu și Victor Bunea. 14.00 Mari cîntăreți români de operă : Petre Ștefănescu-Goangă. MEMENTO MEMENTO 14.25 14.40 14.50 15.00 15.25 16.00 16.30 16.50 17.05 18.00 18.10 18.30 19.00 19.20 20.05 20.10 20.20 20.25 21.00 21.30 22.00 22.20 22.30 0.03­ Succese ieri... succese și azi. Publicitate radio. Piese folclorice de virtuozitate. Caiet de lecturi particulare. „Da­vid Copperfield“ de Charles Die­kens. Compozitorul săptămînii — Johan­nes Brahms. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Agendă județeană. Timiș — rea­lizări și perspective. Program de cîntece. Radioenciclopedie pentru tineret. Muzică ușoară. Radiosimpozion. Melodii de pretutindeni. Gazeta radio. Șlagăre. Tableta de seară. Muzică ușoară interpretată de Elvis Presley. Argheziană. „Scrisoare“. Zece melodii preferate. Memoria pămîntului românesc. Solistul serii : Jean Păunescu. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Concert de seară.­­5.00 Estrada nocturnă. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Focșani strada Mihail Kogălnîceanu nr. 7; telefoane 1579; 30­35; 2174; 2093 I I MEMENTO cinema MARȚI 4 AUGUST Cinema UNIREA Focșani — „La răs­cruce de vînturi", ,,Lanțul" Cinema FLACĂRA Focșani — „Mis­teriosul X din Cosmos" Cinema POPULAR Adjud - „Al optulea". Cinema LUMINA Mărășești — „Că­sătorie prin mica publicitate". Cinema POPULAR Panciu — „Căsă­torie pripită“. Cinema VICTORIA Odobești — „Pri­eteni fără grai". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în pro­gram. Marți 4 august 1970 FOCȘANI - GAZDA PRIMULUI CONGRES AL ASOCIAȚIEI GENERALE A STUDENȚILOR DIN ROMÂNIA (II) Pregătirile In vederea deschiderii Congresului tineretului univer­sitar s-au desfășurat fructuos, intr-un entuziasm general. Delegațiile Însărcinate cu organizarea Congresului de la Focșani stabiliseră ca in ziua de 6 septembrie, a anului 1880, studenta celor două universități din București și Iași să se Îndrepte spre Mărășești, care fusese ales ca loc de intilnire al studenților Înaintea deschiderii Congresului de la Focșani. Anuarul Asociației generale a studenților Universitari din Ro­mânia, pe anul 1880—1881, descrie cu lux de amănunte această entuziastă întilnire, precum și primirea caldă care li s-a făcut de locuitorii și oficia­litățile Mărășeștiului. Studenții din Iași au plecat la ora 16.00, iar la 11 noaptea au ajuns la Mărășești, fiind Intimpinati și salutați de Emanuel Flondor, prefectul districtului Putna ln acea vreme. In timp ce serveau masa, o telegramă de la studenții bucureșteni îi anunța despre sosirea lor la Brăila. Aflarea știrii fusese salutată cu un „ura" entuziast și prelungit. Se credea: Înaintea plecării studenților din București, că ploaia torențială ce se dezlănțuise asupra orașului și făcea dificilă circulația, va împuțina numărul studenților. Entuziasmul și ardoarea cu care stu­denții doreau să-i îmbrățișeze pe cei de peste Milcov fusese însă mai puternică. Pe peronul gării din București, la ora 9 din seară, 66 de studenți așteptau nerăbdători momentul plecării. Doi redactori, I. G. Bibicescu, de la ziarul „Românul“ și C. D. Ștefănescu, redactorul ,,Telegrafului“, ca reprezentanți ai presei, porniseră o dată cu studenta ca să asiste la Con­gresul de la Focșani. „A urma pe tineri în călătoria lor de la Iași și București pînă la Mărășești, zice corespondentul „Românului“, ar fi a face tabloul veseliei celei mai mari, al jovialității ce este caracteristică etății tinere. Cîntecele patriotice nu mai încetau, glumele și cuvintele de spirt zburau necontenit de la unul la altul excitînd ilaritatea generală". Era o dorință fierbinte de cunoaștere reciprocă de împărtășire a gându­rilor și sentimentelor de care erau animali. Sosirea trenului in revărsatul zorilor în gara din Mărășești. Intim­­pinarea celor din București de către studențimea ieșeană, a fost o scenă mișcătoare. „Studenții se aruncau unii în­­ brațele altora și prin lungi și repetate sărutări dădeau acestei întîlniri un aspect răpitor și duios. Emoția era în apogeul său, fericirea se citea pe fetele tuturor ! Votul SOCIETĂȚII UNIVERSITARE „UNIREA" din București și al CLUBULUI STUDENȚILOR din Iași s-a realizat! Mărășeștii vor fi martorii legăturii strînse și înfrățirii ce va uni generațiile viitoare !" După mulțumirile pentru primirea tăcută, aduse de studentul In medicină I. G. Apostoleanu, vorbește prefectul Flondor: „Domnilor studenți ! Sint vesel de onoarea ce a­i dat orașului ce cade In circumscriptiunea mea, desemnindu-1 de Ioc al primei d-voastre Întruniri și mă simt fericit văzînd strînsele legături ce există Intre studenții din România. înfrățirea dumneavoastră Îmi este foarte scumpă, căci Îmi reamintesc cei mai frumoși ani ai vieții mele, ce am petrecut pe băncile Universității din Iași. Am fost unul din acei care au pus primele baze Clubului studenților din Iași și astăzi mă simt mândru Că le văd alăturea cu Societatea universitară „Unirea“ din București. In fruntea ideii de a Întruni la un singur corp. Junimea universitară din ambele țări surori ! Să trăiască Junimea română!" Aplauze prelungite, entuziaste și unanime izbucniră din partea studenților aflați la acea întilnire după ultimele cuvinte ale vorbitorului: „Uniți $i frați am fost din totdeauna, a exclamat unul dintre studenții din Iași atunci... Astăzi nu facem altceva decît numai manifestăm această unire și frăție. Dar Toți eram frați, toți eram studenți, fii ai unei și ace­­leiași țări — România“ I Să trăiască România­ răspunseră cu entuziasm studentii aflați la acea emoționantă Intilnire de la Mărășești. Apoi pe la ora 11 din ziuă, studenții ieșeni și cei din București au plecat spre Focșani, fiind Intimpinați de muzica militară, care Intona „Marșul Unirei“, de notabilitățile urbei in frunte cu primarul Focșanilor. Pe străzile orașului, cetățenii salutau cu bucurie pe reprezentanții stu­dențimii române care purtau str butonieră semnul comemorativ al acelei serbări­: o cocardă tricoloră, In mijlocul căreia erau gravate cu litere aurite inițialele: C.S.U.­ (Congresul Studenților Universitari), iar pe mar­gine stăteau scrise următoarele cuvinte: 7 septembrie 1880, Focșani. Era de fapt consemnată data Începerii Congresului Asociației generale a studenților din România, gazda fiind orașul Focșani. Tuderel­e AN CEA Monumentul de la Bîrsești (Urmare din pag. I) BĂRBĂȚIE, SACRIFICIU, NEÎNFRI­CARE, NĂDEJDE, PUTERE, SIGU­RANȚĂ, BIRUINȚĂ, trepte ale dru­mului nostru românesc pină la ceea ce am ajuns să fim azi. Aici, In Vrancea, oamenii poate cu frica timpului, poate cu dorința de a găsi admirației lor dimensiuni po­trivite, au ridicat domnitorului mol­dovean drept „prinos de recunoștință" un monument pe dealul Dumbrava, la sud de Spinești. Nu este cel mai meș­teșugit și nici cel mai artistic din cite avem noi românii, dar este așezat in inima fără de teamă a Vrancei. De pe coama dealului cuprindem aproape Întreaga V­ran­ce, și dacă pri­virea lăsată slobodă aleargă ușor peste Tulnici și Negrilești, Vizantea și alte multe sate, atunci Înseamnă că vrâncenii au pus pietre pentru cel mai înalt gest de recunoștință. În 1904, la Împlinirea a 400 de ani de la moartea marelui bărbat, cînd, cî­teva pietre de granit de pe muntele Macradea s-au adunat pentru a face soclul monumentului, aici în Vran­­cea însemnele afecțiunii au căpătat dimensiuni statornice in comparație cu timpul. Călătorul pornit să străbată melea­gurile Vrancei, poposind la Birsești, va recunoaște in florile proaspete care sărută poala de granit a monu­mentului, contemporane semne de recunoștință față de marii noștri Înaintași. Memoria plaiurilor vrâncene are duritatea granitului, prospețimea­­lorii deschise la primul ceas al Zilei și căldura solară a inimii de om. Bună ziua! Aici este clubul elevilor? I Urmare din pag. 1)­cultură acționînd, în fapt, fără se­diu, neavînd un club, ne întrebăm pe bună dreptate : ce fac elevii în timpul vacanței, cu ce le ocupăm timpul li­ber ? Și mai departe. Ce le oferim, totuși, în aceste zile de „activitate" ? — Dansuri joi și sîmbătă, unde cîntă o formație de elevi (amintitul­ O.Z.I., n.n.) și jocuri de tenis de ma­să — ni se răspunde de către un tî­­năr pedagog de la Școala de mecanici agricoli, numit, pentru o perioadă, un fel de responsabil al activităților la club. Și, cam atît. In plus, cîteodată șah. J. Evident, activitățile sînt mai mult decît sărace, neretinînd­ interesul de­cît amatorilor de ocazie sau pasio­naților acestui sport (tenis), atunci cînd reușesc să ajungă la masă. In tot clubul nu există un magnetofon, un aparat de radio sau televizor. In aceste condiții, despre posibile vi­zionări în colectiv, sau vizionări pur și simplu la televizor, nu mai poate fi vorba. De altfel, ne gîndim că toate aceste „accesorii“ amintite de noi nici nu ar fi avut unde să fie insta­late, deoarece „nemaipomenitul" club nu se compune decît din holul Școlii generale nr. 4. A mai fost o clasă, unde se putea juca șn șah, ni se mai spune, dar acum a fost „luată". Și notați­m un hol, un fel de bănci­ sau scaune de gimnastică pe lingă pereți, la ora cînd am fost noi se mai găsea și un fel de scară, folosită probabil pentru văruitul pereților, două mese de tenis, ghirlande din hîrtie gofrată cu semnificație de „săr­bătoare" a dansului și cam atît. Aces­ta era și cadrul și mobilierul clubului, în rest, destulă murdărie, sau aspect murdar care „impunea“ fiecărui nou venit chiar și comportamentul de o­­cazie. Am participat la o astfel de acti­vitate de club. Dimineața, în jurul o­­rei 11:00 nu am găsit decît 5—6 băieți care își așteptau rîndul la ma­sa de tenis. Doi jucau șah, în ace­lași hol, înghesuiți pe o bancă de gimnastică. După amiază, cînd am cre­zut că afluxul vizitatorilor va fi mai mare, surpriză, în holul școlii nu se aflau decît 2 elevi. Voiau să joace tenis. Era ora 18.00 și, deși clubul era deschis de o oră, nimeni nu le supraveghea „activitatea". Și atunci ne-am întrebat încă o dată unde sînt profesorii ce ar putea face, prin ro­tație, orele de program obișnuite chiar la acest club. Competența, dis­tincția și prestigiul unui profesor im­pun alte limite de comportare, atrag astfel atenția. Dar, se vede, această posibilitate nu a fost luată în atenție. — De ce nu vin elevii la club ? — i-am întrebat pe cei doi. Iatîi ne-a răspuns același M. Aurel, pe care l-am mai notat în cadrul rîndurilor de fată ! „Pentru că, sincer să fiu, nu ne place. Nu găsim nimic, nici table, nici remy și nici șah. La dans este cu totul altfel, măcar pentru că sînt fete. Dar și acolo, dacă am fi numai elevi, totul ar fi cît se poate de bine". — Dar fetele de ce nu vin la pro­gramul de club ? Celălalt elev, Ion Bodin, a privit în jos întîi: „Abia găsim noi, băieții, cîte ceva. Pentru fete nu-i nimic a­­trăgător". Am așteptat și o soie de dans. Și ne-a cuprins tristețea. De departe era atmosfera aceea sărbătoreasca, pe care știm, fiecare elev o visează în timpul zilelor și nopților adolescenti­ne ! Sunetul de clopoțel, melancolic și neștiut­, care am fi vrut să vibre­ze parcă la intrarea în sala de dans, se pierduse de foarte mult timp. Pă­cat. Ținuta, la majoritatea acestor a­­dolescenți era cît mai aproximativă, cămăși în carouri, contrastînd dato­rită violenței coloritului, și toată sem­nificația de frumusețe pe care am fi crezut-o,se pierdea. De pe scenă, tinerii instrumentiști atacau tonali­tatea forte a ghitarelor și numai am­plificarea maximă era, în momentele acelea, singurul „raționament“ al mu­zicii. Am mai consemnat doar că foar­te mulți dintre dansatori nu erau e­­levi și am plecat mîhniți pentru „spectacolul" la care am asistat la clubul elevilor. Mai este încă o lună de vacanță. Poate măcar în ceasul al doispreze­celea se mai pot întîmpla minuni. Poate cineva își aduce aminte că a­­vem datoria și obligația de a oferi ceva frumos (totuși!) elevilor, nu simulacrul de demonstrație a ac­­i­tivităților pe care le-am notat. Pentru că mai vrem să credem că putem să spunem : Bună ziua ! Aici este clubul elevilor ? — să ni se răspundă nu numai cu ospitalitate... i ȚÎPAnT­I , într-nn^clin­afică Bacău i

Next