Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-08-04 / nr. 327
L I ÎN BARAJ, PENTRU DIVIZIA C: CHIMICA MULTI - JIKIA IHICOIOH «KANA 1-3 CO-O Corespondență din Buzău Deci, la Buzău, Chimica a dat cea de a treia și ultima bătălie pentru revenirea în divizia C. Rezultatele bune obținute în campionatul județean, precum și jocul bun pr.VH în întîlnirile anterioare — de la Mărășești și Brăila *»= în compania echipei Unirea Tricolor, îi dădeau speranțe pentru recîștigarea locului în „C", pierdut în urmă cu un an, încurajați frenetic de o galerie numeroasă, „chimiștii", încă de la intrarea în teren, atacă susținut. Remarcăm în căpitanul echipei, Carst, un bun coordonator de joc, autor al unor șuturi periculoase pe spațiul porții (min. 7, 24, 31, 36). Alături de el, ca o veritabilă extremă, Bulgaru „cară" mingi pe care le trimite în fața porții brăilene, dar pe care Ceară întârzie să le fructifice, fiind deseori depășit de adversarul direct. In repriza secundă la alte ocazii irosite de jucătorii din Mărășești, cel care continuă să încerce poarta brăilenilor este Carst. Dar coechipierii îl ajută prea putin: în minutul 53, Carst reia balonul cu dreptul de la 25 de metri, trimițînd de puțin pe lîngăi poarta apărată de Pînzaru. In minutul 58 apărarea chimiștilor este pusă la încercare de brăileanul Jecovici, dar Zaharia, în ajutorul căruia vine Goagă, respinge în corner. Minutul 63: fază confuză în fața porții brăilene. Pînzaru, ieșit neinspirat în fața balonului, este făcut „groggy" de șutul lui Carst (înainte de a intra în poartă mingea este „ștearsă" de brăileanul Anghel). 1—0 pentru Chimica I Suporterii echipei din Mărășești aplaudă în picioare. Coechipierii își îmbrățișează „eroul". Dacă acest gol ar fi venit în minutul 85, poate partidei ar fi fost situația la finalul alta. Dar n-a fost să fie așa. Obosiți, și dorind în același timp să țină scorul Cu orice preț, cei din Mărășești se retrag în apărare. Recurg și la faulturi (Roman asupra lui Ciupercă). Rezultatul ? în minutul 68, Sălceanu înscrie de la 6 metri pentru brăileni golul egalizator. Intr-adevăr, faza poate fi contestată, căci și tușierul Stănescu ridicase steagul pentru a semnaliza ofsaidul celui care pasase. încurajați de egalare, brăilenii, trec cu mai multă forță la atac, uneori uzînd de faulturi. In minutul 77, Dumitrescu, introdus în locul lui Ciupercă, ridică scorul la 2—1 pentru brăileni. Jucătorii din Mărășești sînt epuizați. Carst, acest jucător cu deosebite calități, își apostrofează coechipierii. Il înțelegem: „C"-ul rămîne departe... încă un an de eforturi, pentru realizarea acestui vis. De la 10—15 m, brăileanul Cristian ridică scorul 18 3—1 ! Nervii lui Carst au cedat. Arbitrul îl elimină. La Vestiare, arbitrul Pîrvescu îmi spune că a luat această măsură de precauție pentru a preveni eventualele „ciocniri“ între Carst și propriii coechipieri. Fotbalul are unele zile prea calde... Arbitraj : Vasile Pîrvescu (centru), Nicolae Stănescu și Iosif Kossuth (tușă), toți din Buzău. Formațiile: U.T. Brăila, pînzaru, Andronache, Gheorghiță, Anghel, Jecovici, Sălceanu (Staff), Cristian, Ciupercă (Dumitrescu), Gheorghe, Chirilă, Purcăreață, Chimica Mărășești : Ghiorghiceanu, Zaharia, Roman, Goagă, Apetrei, Cristea, Neculai, Ceară (Sima), Puiu, Carst, Mihalache, Adrian RETEZATU OCHIUL iPlilill] /vt/veto Bilanțt tragic Sîmbătă, 1 august a.c., pe raza comunei Pufești s-a petrecut un accident de circulație, soldat cu o victimă omenească. Cetățeanul Gh. Păduraru (47 ani), fiind sub influenta alcoolului, și-a pierdut echilibrul și a intrat cu bicicleta într-un autovehicul care circula reglementar în fața sa. Victima a decedat pe loc. Dar, în cursul lunii iulie, și-au pierdut viata în împrejurări tragice alți 3 cetățeni, iar 2 au fost grav accidentați. Cauza ? Nerespectarea regulilor de circulație de către cei care folosesc drumul public. Reflecțiile, deși dureroase, se impun de la sine. " V# rarasut* sifon ! Deși se afla în perioadă de probă ospătarul Laurențiu Bagea și-a dat în petec. Sîmbătă seara, cînd „Căprioara" era arhiaglomerată, dumnealui băuse cam mult, fără sifon. Așa se explică „ciudățeniile" care se petreceau în raionul ce-i era încredințat. In loc de vin aducea coniac, în locul fripturii comanda... țigări, șprițurile le făcea vin cu... vin (de la alte mese) etc. E legitimă, în acest caz, nemulțumirea cetățenilor care au trebuit să-i suporte consecințele beției. Pentru această conduită în timpul serviciului, sîntem informați, cariera de ospătar la „Căprioara“ a lui Laurențiu Bagea s-a încheiat. Ce face omul cu mîna lui... A ieșit stamba la cot In ziua de 8 iulie a.c., Zaharia Hamparțan (22 ani), mecanic la Fabrica de confecții Focșani, a fost surprins în timp ce încerca să subtilizeze două cupoane de tergat, cu o lungime totală de 30,53 metri (valoare 5296 lei). El a fost judecat în fața a peste 1000 de salariați ai fabricii și condamnat la opt luni închisoare, precum și la interzicerea unor drepturi conform art. 71 din Codul penal. Și-a dorit costume elegante, dar pînă la urmă s-a ales cu unul... vărgat. Rubrică redactată de Al. CRIHANA Evoluție bună a boxerilor vrînceni la „Cupa Vasluiului“ La Vaslui s-au desfășurat în zilele de 1 și 2 august meciurile programate în cadrul „Cupei Vasluiului” la box, cu participarea reprezentativelor județelor Vaslui, Vrancea, Botoșani și Suceava. Boxerii noștri s-au comportat onorabil, obținînd în gala finală un loc prim (Ion Dudu), patru locuri secunde și un loc trei. O plăcuță prezentă în ring a constituit-o evoluția tînărului de 17 ani, Ion Dudu, sportiv cu reale posibilități, despre care se va mai auzi. Echipa antrenată de prof. Costache Hogaș s-a clasat pe locul al doilea, după reprezentativa județului Vaslui și înaintea formației reprezentînd județul Suceava. Etapa județeană a concursului republican la biciclete de turism Pe traseul Stadion 23 August—Cringul Petrești și retur, a avut loc duminică etapa județeană a concursului republican la clasa „Biciclete de turism". Pe primele două locuri s-au clasat cicliștii Vasile Badiu din Panciu și respectiv Ion Paltan din Focșani. Aceștia vor reprezenta județul Vrancea la etapa finală a concursului, care va avea loc la Brăila, pe data de 9 august a.c. Remarcăm buna organizare a întrecerilor, alături de aspectul mai puțin îmbucurător al slabei participări la acest sport îndrăgit de tineri. Fotbal In vacanță Sîntem informați că la Adjud, din inițiativa C.O.E.P.S. are loc pînă la 23 August un campionat de fotbal școlar inter-străzi. Cele șase echipe desfășoară meciuri tur-retur, care se vor încheia la 23 August cu partida pentru desemnarea ocupantelor primelor locuri. După 7 etape, conduce „team"-ul de tinere talente al străzii 8 Mai, urmat de echipa străzii Al. Ioan Cuza. Cupa tineretului de la sate — etapa intercentre Dintre rezultatele intercente înregistrate în cadrul Cupei tineretului la fotbal amintim următoarele: Păunești —Tănăsoaia 3—1, Budești—Bordești 7—2, Bolotești—Jariștea 3—0 (neprezentare). La Tătăranu, meciul dintre echipa gazdă și formația comunei Sihlea nu s-a desfășurat, deoarece echipa din Sihlea a venit la Tătăranu și cei din Tătăranu au așteptat la... Bordeasca. Celelalte rezultate, la fotbal, volei și handbal nu ni le-au putut furniza pînă la închiderea ediției, nici tovarășii de la C.J.E.P.S., nici comisia sportiva din cadrul secției sport și turism a Comitetului județean U.T.C, comisie care răspunde de organizarea întrecerilor. Fără comentarii... Intîi au fost preliminariile mexicane și le-am uitat prea repede. Sau mai întîi a fost ultimul meci cu Grecia, cînd Angelo Niculescu avea neapărată nevoie de Dobrin în formație. Și Dobrin a jucat bolnav, Dobrin a vrut să fie prezentă în teren, de care avea nevoie antrenorul naționalei. Dar, grecii l-au avut pe Domatos. Și am „scăpat, numai cu 1—1. Am răsuflat ușurarE*ne-am apărat și atunci ar fi treu* să vedem că această „poveste" care se cheamă sfînta temporizare la mijlocul terenului, nu prea merge. Dar, ne-am calificat pentru Mexic. Și am așteptat, nu numai comportarea onorabilă, nu numai înfrîngeri la limită din partea campioanei mondiale sau a celei care trebuia să devină. Am avut marea șansă de a juca în grupa onoarei, cu cei mai mari, cu cei puternici, cu cei unși cu toate alifiile fotbalului. Toți antrenorii de fotbal din lume ar fi mers la cîștig, toți antrenorii din lume ar fi încercat, în această companie, să facă meciuri frumoase. Numai noi am avut „socotelile" noastre angelice. Acum, după ce am văzut toate partidele echipei noastre la campionatul mondial e bine să spunem lucrurilor pe nume. Angelo Niculescu este vinovat pentru înfrîngerea din partida cu Anglia. Acolo, în primul meci, Dobrin nu ar fi trebuit să lipsească din formație. Cel mai tehnic jucător român la această oră ar fi slujit de minune și falimentarei tactici preconizată de A. Niculescu, driblingul lui derutant ar fi descompus apărarea engleza, dar cu siguranță ar fi știut să găsească de cîteva ori culoarul liber pentru pasagel, pe care s-o fructifice Dumitrache. Onor conducerea echipei naționale a văzut însă altfel. Și ne-am întors în țară. Și am început să dăm declarații. Că a fost frumos, că presa mexicană s-a ocupat de noi, că am cîntat împreună cu localnicii, că am căpătat experiență, că fetele mexicane etc., etc. Dar am uitat să spunem de ce nu am aliniat cea mai bună formație, de ce nu am renunțat la pedagogismul temporizării, de ce am mai luat cu noi în Mexic pe Răducanu, Dan și Dobrin dacă îi cunoșteam că sînt „tîrnoși" de acasă. Și atunci a apărut Lucescu, căpitanul echipei naționale, născut peste noapte adept al temporizării și partizan al lui A. Niculescu, care, a început să „scrie" la gazetă, să dea interviuri. Pentru ce, Lucescu ? Șie toată lumea că la Guadalajara ai jucat slab. Dar lumea mai știa, Lucescu, că ești un om deosebit de inteligent, un om corect. Te-a supărat articolul din revista „Tribuna"? Sau tot mai desele critici la adresa „cumințeniei", a „cumsecădeniei" antrenorului echipei nationale? De ce nu te-a supărat faptul că în Mexic nu a mers și Hălmăgeanu, ca spectator măcar, dar recompensat pentru jocurile din preliminarii, pentru totala dăruire, ca sportiv și ca om, din acele meciuri? Lucescu, dumneata, mai mult decît alții, știai că în meciul cu Anglia trebuia să joace Dobrin. Și că în meciul cu Brazilia, lui Dobrin trebuia să i se alăture Răducanu. Dar despre asta nu ai spus nimic. Să spunem că expediția mexicană s-a încheiat. Dar acum ce va urma? Dobrin refuză să mai vină la lot, alți jucători au fost blamați, altora li s-au ascuns „păcatele" săvîrșite în Mexic și am văzut,chiar aici ce s-a întîmplat. Angelo Niculescu va fi, pe mai departe, antrenorul naționalei. Asta însă este durerea: tot la mica ciupeală vom juca? Tot superbeí temporizări, ne vom închina? Sînt întrebări care nu-i framîntă numai pe A. Niculescu și federația de fotbal, ci pe toți iubitorii fotbalului din țară. P. ION MEXICUL A FOST: DAR CE VA FI MAI DEPARTE? ...Liniștea vacanțelor mari tv MEMENTO MARȚI 4 AUGUST PROGRAMUL 1 8.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.05 Dialog cu sala. Emisiune pentru tineretul școlar. 18.35 Studioul artistului amator. Film. Vă prezentăm cineclubul „C.F.R.“ Timișoara. Estradă. Muzica ușoară și cuplete satirice și umoristice. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru. „Luceafărul” — de Barbu Ștefănescu-Delavrancea. 21.40 Acvanautică. 22.10 Anunțuri — publicitate. 22.20 Studio dans Tv. MEMENTO 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI 5 AUGUST PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.05 Universal șotron. Enciclopedie pentru copii. 18.30 Atletism . România — S.U.A. (feminin). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.15 Telecinemateca . „Barbă-albastră“. 21.50 Anunțuri — publicitate. 21.55 Cărți și idei. „Trei meditații Pavel Apostol — asupra culturii“. 22.20 Gala marilor interpreți români : Arta Florescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. radio MARȚI 4 AUGUST PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul III, secția a 26-a. 10.30 Fonoteca pentru copii. „Argonauții aerului“ de H. G. Wells. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară de Florentin Delmar. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară interpretată de Alga Florescu și Victor Bunea. 14.00 Mari cîntăreți români de operă : Petre Ștefănescu-Goangă. MEMENTO MEMENTO 14.25 14.40 14.50 15.00 15.25 16.00 16.30 16.50 17.05 18.00 18.10 18.30 19.00 19.20 20.05 20.10 20.20 20.25 21.00 21.30 22.00 22.20 22.30 0.03 Succese ieri... succese și azi. Publicitate radio. Piese folclorice de virtuozitate. Caiet de lecturi particulare. „David Copperfield“ de Charles Diekens. Compozitorul săptămînii — Johannes Brahms. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Agendă județeană. Timiș — realizări și perspective. Program de cîntece. Radioenciclopedie pentru tineret. Muzică ușoară. Radiosimpozion. Melodii de pretutindeni. Gazeta radio. Șlagăre. Tableta de seară. Muzică ușoară interpretată de Elvis Presley. Argheziană. „Scrisoare“. Zece melodii preferate. Memoria pămîntului românesc. Solistul serii : Jean Păunescu. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Concert de seară.5.00 Estrada nocturnă. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Focșani strada Mihail Kogălnîceanu nr. 7; telefoane 1579; 3035; 2174; 2093 I I MEMENTO cinema MARȚI 4 AUGUST Cinema UNIREA Focșani — „La răscruce de vînturi", ,,Lanțul" Cinema FLACĂRA Focșani — „Misteriosul X din Cosmos" Cinema POPULAR Adjud - „Al optulea". Cinema LUMINA Mărășești — „Căsătorie prin mica publicitate". Cinema POPULAR Panciu — „Căsătorie pripită“. Cinema VICTORIA Odobești — „Prieteni fără grai". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. Marți 4 august 1970 FOCȘANI - GAZDA PRIMULUI CONGRES AL ASOCIAȚIEI GENERALE A STUDENȚILOR DIN ROMÂNIA (II) Pregătirile In vederea deschiderii Congresului tineretului universitar s-au desfășurat fructuos, intr-un entuziasm general. Delegațiile Însărcinate cu organizarea Congresului de la Focșani stabiliseră ca in ziua de 6 septembrie, a anului 1880, studenta celor două universități din București și Iași să se Îndrepte spre Mărășești, care fusese ales ca loc de intilnire al studenților Înaintea deschiderii Congresului de la Focșani. Anuarul Asociației generale a studenților Universitari din România, pe anul 1880—1881, descrie cu lux de amănunte această entuziastă întilnire, precum și primirea caldă care li s-a făcut de locuitorii și oficialitățile Mărășeștiului. Studenții din Iași au plecat la ora 16.00, iar la 11 noaptea au ajuns la Mărășești, fiind Intimpinati și salutați de Emanuel Flondor, prefectul districtului Putna ln acea vreme. In timp ce serveau masa, o telegramă de la studenții bucureșteni îi anunța despre sosirea lor la Brăila. Aflarea știrii fusese salutată cu un „ura" entuziast și prelungit. Se credea: Înaintea plecării studenților din București, că ploaia torențială ce se dezlănțuise asupra orașului și făcea dificilă circulația, va împuțina numărul studenților. Entuziasmul și ardoarea cu care studenții doreau să-i îmbrățișeze pe cei de peste Milcov fusese însă mai puternică. Pe peronul gării din București, la ora 9 din seară, 66 de studenți așteptau nerăbdători momentul plecării. Doi redactori, I. G. Bibicescu, de la ziarul „Românul“ și C. D. Ștefănescu, redactorul ,,Telegrafului“, ca reprezentanți ai presei, porniseră o dată cu studenta ca să asiste la Congresul de la Focșani. „A urma pe tineri în călătoria lor de la Iași și București pînă la Mărășești, zice corespondentul „Românului“, ar fi a face tabloul veseliei celei mai mari, al jovialității ce este caracteristică etății tinere. Cîntecele patriotice nu mai încetau, glumele și cuvintele de spirt zburau necontenit de la unul la altul excitînd ilaritatea generală". Era o dorință fierbinte de cunoaștere reciprocă de împărtășire a gândurilor și sentimentelor de care erau animali. Sosirea trenului in revărsatul zorilor în gara din Mărășești. Intimpinarea celor din București de către studențimea ieșeană, a fost o scenă mișcătoare. „Studenții se aruncau unii în brațele altora și prin lungi și repetate sărutări dădeau acestei întîlniri un aspect răpitor și duios. Emoția era în apogeul său, fericirea se citea pe fetele tuturor ! Votul SOCIETĂȚII UNIVERSITARE „UNIREA" din București și al CLUBULUI STUDENȚILOR din Iași s-a realizat! Mărășeștii vor fi martorii legăturii strînse și înfrățirii ce va uni generațiile viitoare !" După mulțumirile pentru primirea tăcută, aduse de studentul In medicină I. G. Apostoleanu, vorbește prefectul Flondor: „Domnilor studenți ! Sint vesel de onoarea ce ai dat orașului ce cade In circumscriptiunea mea, desemnindu-1 de Ioc al primei d-voastre Întruniri și mă simt fericit văzînd strînsele legături ce există Intre studenții din România. înfrățirea dumneavoastră Îmi este foarte scumpă, căci Îmi reamintesc cei mai frumoși ani ai vieții mele, ce am petrecut pe băncile Universității din Iași. Am fost unul din acei care au pus primele baze Clubului studenților din Iași și astăzi mă simt mândru Că le văd alăturea cu Societatea universitară „Unirea“ din București. In fruntea ideii de a Întruni la un singur corp. Junimea universitară din ambele țări surori ! Să trăiască Junimea română!" Aplauze prelungite, entuziaste și unanime izbucniră din partea studenților aflați la acea întilnire după ultimele cuvinte ale vorbitorului: „Uniți $i frați am fost din totdeauna, a exclamat unul dintre studenții din Iași atunci... Astăzi nu facem altceva decît numai manifestăm această unire și frăție. Dar Toți eram frați, toți eram studenți, fii ai unei și aceleiași țări — România“ I Să trăiască România răspunseră cu entuziasm studentii aflați la acea emoționantă Intilnire de la Mărășești. Apoi pe la ora 11 din ziuă, studenții ieșeni și cei din București au plecat spre Focșani, fiind Intimpinați de muzica militară, care Intona „Marșul Unirei“, de notabilitățile urbei in frunte cu primarul Focșanilor. Pe străzile orașului, cetățenii salutau cu bucurie pe reprezentanții studențimii române care purtau str butonieră semnul comemorativ al acelei serbări: o cocardă tricoloră, In mijlocul căreia erau gravate cu litere aurite inițialele: C.S.U. (Congresul Studenților Universitari), iar pe margine stăteau scrise următoarele cuvinte: 7 septembrie 1880, Focșani. Era de fapt consemnată data Începerii Congresului Asociației generale a studenților din România, gazda fiind orașul Focșani. Tuderele AN CEA Monumentul de la Bîrsești (Urmare din pag. I) BĂRBĂȚIE, SACRIFICIU, NEÎNFRICARE, NĂDEJDE, PUTERE, SIGURANȚĂ, BIRUINȚĂ, trepte ale drumului nostru românesc pină la ceea ce am ajuns să fim azi. Aici, In Vrancea, oamenii poate cu frica timpului, poate cu dorința de a găsi admirației lor dimensiuni potrivite, au ridicat domnitorului moldovean drept „prinos de recunoștință" un monument pe dealul Dumbrava, la sud de Spinești. Nu este cel mai meșteșugit și nici cel mai artistic din cite avem noi românii, dar este așezat in inima fără de teamă a Vrancei. De pe coama dealului cuprindem aproape Întreaga Vrance, și dacă privirea lăsată slobodă aleargă ușor peste Tulnici și Negrilești, Vizantea și alte multe sate, atunci Înseamnă că vrâncenii au pus pietre pentru cel mai înalt gest de recunoștință. În 1904, la Împlinirea a 400 de ani de la moartea marelui bărbat, cînd, cîteva pietre de granit de pe muntele Macradea s-au adunat pentru a face soclul monumentului, aici în Vrancea însemnele afecțiunii au căpătat dimensiuni statornice in comparație cu timpul. Călătorul pornit să străbată meleagurile Vrancei, poposind la Birsești, va recunoaște in florile proaspete care sărută poala de granit a monumentului, contemporane semne de recunoștință față de marii noștri Înaintași. Memoria plaiurilor vrâncene are duritatea granitului, prospețimealorii deschise la primul ceas al Zilei și căldura solară a inimii de om. Bună ziua! Aici este clubul elevilor? I Urmare din pag. 1)cultură acționînd, în fapt, fără sediu, neavînd un club, ne întrebăm pe bună dreptate : ce fac elevii în timpul vacanței, cu ce le ocupăm timpul liber ? Și mai departe. Ce le oferim, totuși, în aceste zile de „activitate" ? — Dansuri joi și sîmbătă, unde cîntă o formație de elevi (amintitul O.Z.I., n.n.) și jocuri de tenis de masă — ni se răspunde de către un tînăr pedagog de la Școala de mecanici agricoli, numit, pentru o perioadă, un fel de responsabil al activităților la club. Și, cam atît. In plus, cîteodată șah. J. Evident, activitățile sînt mai mult decît sărace, neretinînd interesul decît amatorilor de ocazie sau pasionaților acestui sport (tenis), atunci cînd reușesc să ajungă la masă. In tot clubul nu există un magnetofon, un aparat de radio sau televizor. In aceste condiții, despre posibile vizionări în colectiv, sau vizionări pur și simplu la televizor, nu mai poate fi vorba. De altfel, ne gîndim că toate aceste „accesorii“ amintite de noi nici nu ar fi avut unde să fie instalate, deoarece „nemaipomenitul" club nu se compune decît din holul Școlii generale nr. 4. A mai fost o clasă, unde se putea juca șn șah, ni se mai spune, dar acum a fost „luată". Și notațim un hol, un fel de bănci sau scaune de gimnastică pe lingă pereți, la ora cînd am fost noi se mai găsea și un fel de scară, folosită probabil pentru văruitul pereților, două mese de tenis, ghirlande din hîrtie gofrată cu semnificație de „sărbătoare" a dansului și cam atît. Acesta era și cadrul și mobilierul clubului, în rest, destulă murdărie, sau aspect murdar care „impunea“ fiecărui nou venit chiar și comportamentul de ocazie. Am participat la o astfel de activitate de club. Dimineața, în jurul orei 11:00 nu am găsit decît 5—6 băieți care își așteptau rîndul la masa de tenis. Doi jucau șah, în același hol, înghesuiți pe o bancă de gimnastică. După amiază, cînd am crezut că afluxul vizitatorilor va fi mai mare, surpriză, în holul școlii nu se aflau decît 2 elevi. Voiau să joace tenis. Era ora 18.00 și, deși clubul era deschis de o oră, nimeni nu le supraveghea „activitatea". Și atunci ne-am întrebat încă o dată unde sînt profesorii ce ar putea face, prin rotație, orele de program obișnuite chiar la acest club. Competența, distincția și prestigiul unui profesor impun alte limite de comportare, atrag astfel atenția. Dar, se vede, această posibilitate nu a fost luată în atenție. — De ce nu vin elevii la club ? — i-am întrebat pe cei doi. Iatîi ne-a răspuns același M. Aurel, pe care l-am mai notat în cadrul rîndurilor de fată ! „Pentru că, sincer să fiu, nu ne place. Nu găsim nimic, nici table, nici remy și nici șah. La dans este cu totul altfel, măcar pentru că sînt fete. Dar și acolo, dacă am fi numai elevi, totul ar fi cît se poate de bine". — Dar fetele de ce nu vin la programul de club ? Celălalt elev, Ion Bodin, a privit în jos întîi: „Abia găsim noi, băieții, cîte ceva. Pentru fete nu-i nimic atrăgător". Am așteptat și o soie de dans. Și ne-a cuprins tristețea. De departe era atmosfera aceea sărbătoreasca, pe care știm, fiecare elev o visează în timpul zilelor și nopților adolescentine ! Sunetul de clopoțel, melancolic și neștiut, care am fi vrut să vibreze parcă la intrarea în sala de dans, se pierduse de foarte mult timp. Păcat. Ținuta, la majoritatea acestor adolescenți era cît mai aproximativă, cămăși în carouri, contrastînd datorită violenței coloritului, și toată semnificația de frumusețe pe care am fi crezut-o,se pierdea. De pe scenă, tinerii instrumentiști atacau tonalitatea forte a ghitarelor și numai amplificarea maximă era, în momentele acelea, singurul „raționament“ al muzicii. Am mai consemnat doar că foarte mulți dintre dansatori nu erau elevi și am plecat mîhniți pentru „spectacolul" la care am asistat la clubul elevilor. Mai este încă o lună de vacanță. Poate măcar în ceasul al doisprezecelea se mai pot întîmpla minuni. Poate cineva își aduce aminte că avem datoria și obligația de a oferi ceva frumos (totuși!) elevilor, nu simulacrul de demonstrație a acitivităților pe care le-am notat. Pentru că mai vrem să credem că putem să spunem : Bună ziua ! Aici este clubul elevilor ? — să ni se răspundă nu numai cu ospitalitate... i ȚÎPAnTI , într-nn^clinafică Bacău i