Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-08-08 / nr. 331

t ILCOVUL- p«an. 2­9) 20=60 NOT Â Oricît s-ar strădui matemati­cienii să stabilească egalitatea de mai sus sîntem convinși că nu vor reuși. Cel mult vor putea să „demonstreze“ niște legături arhicunoscute: că numerele prezintă zeci, sînt di­vizibile cu doi, cu patru, cu zece, prin împărțirea lui 60 la 20 nu rămîne nici un rest... etc. Și totuși egalitatea există. Curios este faptul că ea a fost descoperită nu de un as în ma­terie de matematici, ci de un șofer. Nu știm cum se numește. Cei interesați, însă (și spe­răm să fie din aceștia), vor putea s-o afle. Dar să începem cu începu­tul : autobuzul de la Doaga spre Focșani se umpluse a­­proape. Șoferul era și taxator (altfel nu se producea nici o descoperire). — Unde mergi, nene ? — La Focșani. — Dă banii și ia biletul. — Dar mata unde te călăto­rești ? — La Ciușlea. — Bine, discutăm la cobo­­rire ! După cîtva timp ne urnim. La Străjeru se urcă alți călă­tori. — Mergeți la Focșani ? — Da. — Poftim biletul. Dați-mi banii. — Mai merge cineva la o­­raș ? Dacă nu, cu ceilalți mă socotesc la coborîre. Eram curios să aflu care este această socoteală. La Ciușlea m-am lămurit. — Te-ai urcat la Doaga mă­tușă ? Dă-mi banii că nu te pot duce de pomană. A luat banii dar, de elibe­rarea biletului nici vorbă. Și tot așa pînă la ultima stație înainte de Focșani. In oraș îi era frică probabil să nu ia foc. După socotelile mele să tot fi strîns vreo 60 de lei. Acum este clar despre ce egalitate vorbeam ? In 20 km de drum. 60 de lei ciubuc (cum l-am pu­tea numi altfel?). Pentru ca să fie mai limpede, mai aducem la cunoștință cîteva date : cele relatate s-au petrecut în ziua de 5 august a.c. Autobuzul cu numărul 31-VN-912 a plecat din Doaga în jurul orei 15.20. Am făcut completările numai așa, în speranța că pe cineva va interesa această curioasă egalitate... Eugen SASU Cînd pronunțăm „pod­goriile V­rancei", spunem: Odobești, Panciu... De fapt, le numim cu sune­tele onomastice ale unor orașe. Și, metaforic, deci, am putea spune că aceste podgorii au strugurii cu sunet de burg. Există o legătură indisolubilă in­tre aceste așezări urbane și viata viței de vie, nn­cit, la un moment dat, după atitea circumvolu­­tiuni ale timpului, nici nu-­i mai dai seama — excluzînd ad-hoc legile lingvistice — care dintre „perimetre“ mordialitatea. iși are ori­îndeobște aceste orașe au luat finn­­­ă — poate că Odobeștiul nu numai in acest fel — datorită in primul rind vadului viticol. „Negus­torii din Panciu — se remarcă in monografia orașului intitulată „Ora­șul Panciu — realizări și perspective", editată de către Secția de propa­gandă a Comitetului ju­dețean V­rancea al P.C.R. in august '69 — incă de la primele așezări au în­ceput a cumpăra vinuri de la podgoreni, pe care le vindeau apoi in dife­rite centre din țară. A­­ceasta a făcut ca tirgul să cunoască o dezvoltare rapidă, deoarece pe la 1808 ii găsim reședința plășii Zăbrăuți".­­ Intr-un fel, orașul are existență „recentă" Deși incă „tinără“ din punct de vedere istoric, cetatea este acoperită de legendă. Iar legenda vine din aburul viilor, abur cristalin transformat in binecunoscutele medalii obținute la concursurile interne și internationale. Apoi al doilea văl al le­gendei vine din aceea că în geografia memoriei orașul înseamnă pentru noi, românii, „polul“ seis­mic. Ce va fi însemnind eti­mologic Panciu ? Aceeași monografie ne „pune în curent", de altfel și cu o sumă de date și fapte, ce pot trezi a III Curiozi­tatea localnicului, cit și a celorlalți in general. Și, din acest motiv, le vom selecta spre împlinirea unui argument pe care îl vom sublinia la sfîrșitul „colectei" noastre. rul „In manuscrisul numă­330 din biblioteca Academiei Române — se spune în aceeași lu­crare — Întocmit pe baza recensămîntului din 1820, pe vremea cind în Mol­dova era domn Mihai Gr. Șuțu, se menționează că pe atunci, in ținutul Putnei erau trei tîrguri : Focșani, Panciu și Adjud. Aceasta dovedește că încă pe la 1820, Panciu ajunsese la oarecare însemnătate, îndeplinind funcția de târg, cum și pe aceea de centru politic administrativ, fiind reșe­dință de plasă II). Pri­mele așezări omenești care au format nucleu din care s-a dezvoltat orașul Panciu, au luat ființă pe la jumătatea se­colului al XVIll-lea. Po­trivit mărturiilor trecute din generație în genera­ție, pe vremea aceea mă­năstirea Bogdana a dat în antrepriză tăierea pă­durii care acoperea tere­nul unde se întinde astăzi Panciu. Pentru nevoile muncitorilor din pădure, antreprenorul a adus pe Baicg Penciu, de la Bră­ila, să facă aici un birt, pe locul unde astăzi este piața orașului. Birtul a­­vea și un han de popas pentru locuitorii care co­borau dinspre munte, ca și pentru cei din cîmpie care se îndreptau spre munte cu produsele lor. Alături de dugheana lui Penciu au venit și s-au așezat și alți locuitori, printre care amintim pe Toader Popa și Iancu Tatu. Locul ales de Pen­ciu la răscruci de dru­muri s-a dovedit a fi bun pentru negoț. $1, așezați aici, au făcut dughene cu articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și mărunți­șuri. In felul acesta, așe­zările s-au înmulțit me­reu în jurul lui Penciu, căruia cetățenii i-au zis cu vremea Panciu de la care orașul și-a luat numele". Iată acum și argumen­tul : Panciu, orașul de podgorie, care pentru noi vrîncenii înseamnă o me­dalie de aur tasta ca să ne referim la simbolului...) este unicatul o ce­tate a vinului, dar nu a unui vin oarecare, ci a unui vin istoric, înțele­­gind prin aceasta, de fapt, vinul de viață lungă. De altfel numele autoru­lui acestei celebre cărți nu este numai tropic fo­losit in acest text. Jude­cătorul (a se citi scriito­rul) N. D. Cocea și-a fă­cut „exercițiul funcți­unii" la Panciu. $i, pen­tru a adăuga, pe aceeași viitură culturală incă un nume celebru al culturii românești, îl vom tran­­scrie pe cel al lui Slavici, titan al romanului ro­mânesc. Iată deci că Pan­ciu nu are numai oare­­cari tradiții podgorico­­culturale propriu-zise, a­­dică... Tradiții ! In sfîrșit, cu acest sen­timent, vom poposi în cea de a doua pseudo­­glosă a noastră, spre te­meiul unor fapte cultu­rale contemporane aces­tor rînduri, care, în mod curent, se numesc : acti­vitatea culturală de masă... Florin MUSCALU LUNA AUGUST LA PANCIU PSEUDO - GLOSE CULTURALE (I) Cu justificări (Urmare din pag. 1) optim și fără pierderile cauzate de în­­ttrzierea transportării de pe cîmp a lucernei. Intre data terminării cositu­lui lucernei și cea a începerii recol­tării griului a existat o perioadă de timp suficientă pentru a asigura trans­portul finului, chiar și în condițiile în care factorii de răspundere din coo­perativa respectivă reclamă lipsă de brațe de muncă și atelaje în compa­rație cu necesarul unității. Ca urmare, întîrzierea aducerii lu­cernei în fînăria cooperativei a avut un dublu efect negativ : pe de o parte, vegetația de sub grămezile de fîn, formate pe lucerniera respectivă, a avut o perioadă de stagnare, contri­buind astfel la diminuarea producției ce se va realiza de la cea de a treia coasă, iar pe de altă parte, calitatea finului obținut a fost inferioară. De acest din urmă aspect ne-am convins atunci cînd am vizitat parcul de fu­raje unde există un procent ridicat de pierdere a frunzelor de lucernă. Or, se cunoaște faptul că la această cul­tură fijiptele conțin cel mai ridicat procent­ de substanță proteică, deose­bit de valoroasă în hrana animalelor. Iar pleava, acest element furajer destul de prețios pentru perioada de stabulație, folosit ca un component de bază în amestecul cu uruială sau tă­­rîțe, în special pentru sectorul vaci cu lapte, unde și rezultatele unității par a fi mai slabe, putea fi colectată cu ușurință și transportată in timpul recoltării grîului. O astfel de posibilitate a existat în fiecare dimineață cînd, datorită umi­dității din timpul nopții (rouă), recol­tarea grîului nu putea începe la prima oră. Deci cu atelajele existente și cu forța de muncă de care dispune coo­perativa agricolă din Sihlea zonele de pleavă, aruncate cu atîta ușurință, puteau fi transportate și depozitate fără eforturi deosebite. Concluzia ce se desprinde din a­­ceastă analiză este că în vreme ce comparativ cu situația anilor prece­denți în această primă jumătate a a­­nului curent rezultatele sunt mai bune, totuși în raport cu posibilitățile exis­tente în unitate ele nu sunt satisfăcă­toare. De aceea, este de dorit ca la cooperativa agricolă din Sihlea preo­cupările pentru redresarea și dezvol­tarea în continuare a zootehniei să fie intensificate, iar justificările neîn­temeiate să fie înlocuite cu rezultate economice corespunzătoare condițiilor existente. Un oraș al viței de vie (Urmare din pag. I) Ies de la început. Este greu să-i faci pe oameni să înțeleagă că anumite eforturi sînt necesare pentru ei. Și doar nimeni nu se îndoia că orașul trebuie ri­dicat din punct de vedere edi­litar gospodăresc: străzi bune, trotuare noi, peluze, unități de deservire publică. Oamenii s-au convins, au în­țeles adică. Ne dăm seama încă o dată de acest fapt vizitînd ora­șul, mergînd pe străzile lui, prin parcul din centru. Flori, pretu­tindeni flori. Acum, se pregă­tește o pepinieră de flori, multe panseluțe, peste 10 milioane de fire. In toamnă, străzile orașu­lui vor primi primele explozii florale. Peste tot, participarea oamenilor la muncă, la lucrări edilitar gospodărești prin con­tribuție voluntară, este mai mult decît impresionantă. De peste 30 de ani odobeș­­tenii se tem de viitura Milco­­vului în punctul Supuși. Anul acesta, poate și datorită acelei impulsionări de mai, fortuite, s-a trecut la ridicarea unui dig pe malul stîng al Milcovului, pe o lungime de peste 600 metri li­niari. Lucrarea ar fi costat pes­te 600 000 lei. Dar toată lumea a fost de acord că majoritatea lucrărilor se pot face prin muncă patriotică. Parcă s-ar fi deschis un șantier al tineretu­lui. In prima zi, 600 de oameni, cu steaguri și muzică au plecat din centrul orașului pe șantier, în fiecare zi, 50—60 de tineri, alături de vîrstnici, sînt pre­zenți cu entuziasm și tinerețe. Consultăm apoi graiul cifre­lor, ni-1 apropiem de imagine și Suflet. Anul acesta, lucrările edilitar gospodărești executate prin muncă patriotică ar trebui să fie echivalente cu suma de 4 041 920 lei. Pînă la această zi s-au și realizat 3 785 640 lei. Toate angajamentele anuale vor fi îndeplinite pînă la 23 Au­gust. Visele sînt în puterea oa­menilor. S-a propus să se reali­zeze 1 000 metri liniari de dru­muri. Adică să se amenajeze, să se modernizeze. Pînă la a­­ceastă dată au fost executați 10 000 metri liniari. Depășirile au devenit frecvențe ce dimen­sionează la mare înălțime aspi­rațiile și acea plenară bucurie de a munci. — E destulă angajarea în e­­fort, tovarășe Dumitru, vreau să spun angajarea ca un fac­tor de absolvire sau delimitare a funcției dumneavoastră, sau a unei sarcini pe care trebuie să o îndepliniți ? — Să știți că, atunci cînd muncești, nu ai timp să te gîn­­dești întîi la așa ceva. Dar în toate trebuie să fie o responsa­bilitate de suflet, de om, ca un fel de credință a vieții tale cu care vrei să-ți onorezi prezența în contextul civic. Știm că mai avem multe de făcut, că mai trebuie să muncim, și mai ales știm că angajamentele nu se onorează numai cu cuvinte și cu... flori. Ne gîndim că am putea să facem din Odobești, pe o perioadă de anotimp de toamnă, o stațiune pentru cură de struguri. Odobeștiul a mai cunoscut, acum vreo 40 de ani, o asemenea destinație. Apoi, am vrea, dacă ni s-ar acorda sprijin în acest sens, să punem astfel în lumină celebrul Beci domnesc, rămas ca mărturie a timpului și domniei lui Șefan cel Mare. Deocamdată, el este o cramă a Vinalcoolului. Dar ar putea să fie un minunat punct de atracție pentru turiști, renovat și repus în... strălucire istorică. ...Ne-am gîndit la toate aces­tea în drumul spre întoarcere. Treceam pe aceleași străzi pe care mireasma florilor se dese­na ca un contur de umbră tul­burător și diafan. Există, ne-am spus, oameni care înfrumuse­țează locurile subliniindu-și în acest fel trăirea și condiția de viață. Locuitorii Odobeștiului se numără printre ei. L (Urmare din pjg. I) de marmură strălucesc în bronz numele eroilor, l-am reintîlnit pe sergentul veteran Ion Mir­­cea: „Am luat parte la luptele de la 6 august în Regimentul 50/64, Divizia a 13-a, comandată de generalul Ion Popescu-Sanitaru. Eram la 4 dimineața cînd a în­ceput ofensiva armatei germane. Mă aflam în linia întîi la pușca mitralieră. Luptele au continuat pînă la ora 13. La un moment dat, situația a devenit critică pentru noi. Retrăgîndu-ne, ne-a ieșit în cale un locotenent de artilerie, care ne-a spus să ne întoarcem pentru că batalionul maiorului Miclescu atacă pe GETOIA EROICEI ZILE 7 linii. Atacul acestui batalion a trezit panică în rîndul duș­manului. Așa a fost cîștigată bătălia de la Mărășești, printr-o sclipire genială a unui brav o­­fițer român". Impresionează mai întîi „obiș­nuința" faptelor, așa cum sînt re­­date de către veteranul Ion Mir­­cea. Dar la aceasta se adaugă un spor de emoție prin aceea că vizitatorii care s-au strîns în jurul evocatorului i-au confe­rit acestuia ipostaza de ghid ad-hoc al propriei lui generații, generația eroicei zile de 6 Au­gust. „Puțini martori oculari ai lup­telor de la Mărășești au rămas în viață..." remarca cineva la începutul acestor însemnări. Dar cei care trăiesc, au venit din toate colțurile tării la Soveja, Mărăști și Mărășești, cu ochii plini de o amintire tulburătoare și cu sentimentul clipelor unice, cu piepturile pline de decorații, aducîndu-și vîrsta lor drept o­­magiu foștilor camarazi de ar­me căzuți pe treptele de foc ale istoriei. Pe aceste trepte de foc ale istoriei veghează amin­tirea vie a Generației 6 August. I SPORT - SPORT PROGRAMUL TURULUI CAMPIONATULUI DIVIZIEI EDIȚIA 1970-1971 SERIA I ETAPA I, 16 AUGUST Sp. studențesc București — Portul Constanța Oțelul Galați — A.S.A. Tg. Mureș Știința Bacău — Flacăra Moreni C.F.R. Pașcani — Metalul Tîrgoviște Ceahlăul P. Neamț — Progresul Brăila Dunărea Giurgiu — Poiana Cîmpina Metrom Brașov — Politehnica Galați S.N. Oltenița — Metalul București ETAPA A II-A. 24 AUGUST Progresul Brăila — Știința Bacău Flacăra Moreni — Sp. studențesc București Metalul Tîrgoviște — Oțelul Galați Portul Constanța — Dunărea Giurgiu Poiana Cîmpina — S.A. Oltenița Politehnica Galați — Ceahlăul Piatra Neamț Metalul București — C.F.R. Pașcani A.S.A. Tg. Mureș — Metrom Brașov ETAPA A III-A. 30 AUGUST Flacăra Moreni — C.F.R. Pașcani S.N. Oltenița — Ceahlăul P. Neamț A.S.A. Tg. Mureș — Portul Constanța Știința Bacău — Poiana Cîmpina Politehnica Galați — Metalul Tîrgo­viște Dunărea Giurgiu — Metalul Bucu­rești Metrom Brașov­ — Progresul Brăila Sp. studențesc București — Oțelul Ga­lați ETAPA A IV-A. 6 SEPTEMBRIE Metalul București — Politehnica Ga­lați Dunărea Giurgiu — Metrom Brașov Poiana Cîmpina — Sportul studențesc București Progresul Brăila — S.N. Oltenița Ceahlăul P. Neamț — Știința Bacău C.F.R. Pașcani — A.S.A. Tg. Mureș Oțelul Galați — Flacăra Moreni Portul Constanța — Metalul Tîrgo­viște ETAPA A V-A. 13 SEPTEMBRIE Ceahlăul P. Neamț — Dunărea Giur­giu S.N. Oltenița — A.S.A. Tg. Mureș Metalul Tîrgoviște — Flacăra Moreni Metrom Brașov — C.F.R. Pașcani Oțelul Galați —• Metalul București Poiana Cîmpina — Portul Constanța Sp. studențesc București — Progresul Brăila Știința Bacău — Politehnica Galați ETAPA A VI-A. 20 SEPTEMBRIE Metalul Tîrgoviște — Metrom Brașov Progresul Brăila — C.F.R. Pașcani Metalul București — Știința Bacău Politehnica Galați — Sp. studențesc București Dunărea Giurgiu — S.N. Oltenița A.S.A. Tg. Mureș — Ceahlăul P. Neamț Portul Constanța — Oțelul Galați Flacăra Moreni — Poiana Cîmpina ETAPA A VII-A. 27 SEPTEMBRIE Oțelul Galați — Poiana Cîmpina Știința Bacău — Portul Constanța C.F.R. Pașcani — Politehnica Galați Metrom Brașov — Metalul București Sp. studențesc București — S.N. Ol­tenița Progresul Brăila — Dunărea Giurgiu Ceahlăul P. Neamț — Metalul Tîrgo­viște A.S.A. Tg. Mureș — Flacăra Moreni ETAPA A VIII-A. 4 OCTOMBRIE Dunărea Giurgiu — A.S.A. Tg. Mureș S.A. Oltenița— C.F.R. Pașcani Flacăra Moreni — Ceahlăul P. Neamț Oțelul Galați — Politehnica Galați Sp. studențesc București — Metalul București Metrom Brașov — Știința Bacău Poiana Cîmpina — Metalul Tîrgoviște Portul Constanța — Progresul Brăila ETAPA A IX-A. 11 OCTOMBRIE Politehnica Galați — S.N. Oltenița Metalul București — Poiana Cîmpina Portul Constanța — Metrom Brașov Dunărea Giurgiu — C.F.R. Pașcani Metalul Tîrgoviște — A.S.A. Tg. Mu­reș Ceahlăul P. Neamț — Oțelul Galați Flacăra Moreni — Progresul Brăila Știința Bacău — Sp. studențesc Bucu­rești ETAPA A X-A. 18 OCTOMBRIE Progresul Brăila — Metalul Tîrgoviște Oțelul Galați — Metrom Brașov Sp. studențesc­­ București — Dunărea Giurgiu Poiana Cîmpina — Politehnica Galați C.F.R. Pașcani — Portul Constanța A.S.A. Tg. Mureș — Știința Bacău Ceahlăul P. Neamț — Metalul Bucu­rești S.A. Oltenița — Flacăra Moreni ETAPA A XI-A. 25 OCTOMBRIE Metrom Brașov — Ceahlăul P. Neamț Politehnica Galați — Dunărea Giur­giu C.F.R. Pașcani — Poiana Cîmpina Metalul Tîrgoviște — Sp. studențesc București Progresul Brăila — Oțelul Galați Flacăra Moreni — Portul Constanța Știința Bacău — S.N. Oltenița Metalul București — A.S.A. Tg. Mu­reș ETAPA A XII-A. 8 NOIEMBRIE Portul Constanța — Metalul București Metalul Tîrgoviște — Știința Bacău S.N. Oltenița — Metrom Brașov Oțelul Galați — C.F.R. Pașcani Sp. studențesc București — Ceahlăul P. Neamț Poiana Cîmpina — Progresul Brăila A.S.A. Tg. Mureș — Politehnica Ga­lați Dunărea Giurgiu — Flacăra Moreni ETAPA A XIII-A. 15 NOIEMBRIE Știința Bacău — Dunărea Giurgiu A.S.A. Tg. Mureș — Progresul Brăila Metalul București — Metalul Tîrgo­viște Ceahlăul P. Neamț — Poiana Cîmpina S.N. Oltenița — Oțelul Galați Metrom Brașov — Flacăra Moreni C.F.R. Pașcani — Sp. Studențesc Bucu­rești Politehnica Galați — Portul Constan­ța ETAPA A XIV-A. 22 NOIEMBRIE Sp. studențesc București — Metrom Brașov Portul Constanța — S.N. Oltenița Oțelul Galați — Știința Bacău Metalul Tîrgoviște­­— Dunărea Giur­giu Progresul Brăila — Metalul București Poiana Cîmpina — A.S.A. Tg. Mureș Flacăra Moreni — Politehnica Galați C.F.R. Pașcani — Ceahlăul P. Neamț ETAPA A XV-A. 29 NOIEMBRIE S.N. Oltenița — Metalul Tîrgoviște Metrom Brașov — Poiana Cîmpina Metalul București — Flacăra Moreni Politehnica Galați — Progresul Brăila la Ceahlăul P. Neamț — Portul Constan­Dunărea Giurgiu — Oțelul Galați Știința Bacău — C.F.R. Pașcani A.S.A. Tg. Mureș — Sp. studențesc București B, tv SIMBATA 8 AUGUST PROGRAMUL. 1 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.15 „Ex-Terra ’70“ — concurs pentru pionieri și școlari. (Finala). Transmisiune directă din Parcul Herăstrău. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­enciclopedia. 20.55 Pasărea măiastră — reportaj. 21.15 Film serial. „Incoruptibilii“ (II). Jocul de șah. 22.05 Telespectacol prin corespondență. 22.45 Revistele săptămînii. 22.55 Of, inimioară. Cîntece de pahar și de petrecere interpretate de Emil Gavriș. 23.15 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.30 închiderea emisiunii progra­mului 1. DUMINICA­L AUGUST PROGRAMUL 1­9.00 Deschiderea emisiunii de dimi­neață. Vara copiilor. 10.00 Viața satului. 11.16 In reluare, la cererea telespecta­torilor . Recital Margareta Pîs­­laru. Recital Udo Jurgens. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Concert simfonic. 13.15 Emisiune în limba maghiară. 16.00 Deschiderea emisiunii de după­­amiază. Fotbal­­ retrospectivă Mexic ’70. Aspecte de la meciul România — Cehoslovacia. 17.00 Studioul „N”. 19.00 Anunțuri — publicitate. 19.10 Flori de mină. Emisiune consa­crată Zilei minorului. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 „Orizontul unu“. Reportaj din Va­lea Jiului. 20.30 Concert : Salvatore Adamo la București. 21.45 Luna-Parc (reportaj). 22.00 In lumea desenului animat. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Telesport. 23.00 închiderea emisiunii progra­mului 1. MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO radio SÎMBATA 8 AUGUST PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică Și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Miorița. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Uverturi și fantezii de estradă. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cvartete din opere. 12.25 Melodii de Aurel Manolache. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Radioclub turistic. 14.00 Radioexpediție pionierească. 15.00 De la 3 la 7. Emisiune de diver­tisment muzical. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Șlagăre. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică ușoară interpretată de A­­driana Celentano. 20.20 Argheziană. „O vișină“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.15 Formațiile Cornel Popescu și A­­lexandru Imre. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii : Huges Auîray. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 De toate pentru toți... turiștii. 23.00 Expres melodii. 1.00—6.00 Estrada nocturnă. cinema SIMBATA 8 AUGUST Cin­ema UNIREA Focșani — „Sub sem­nul lui Monte Cristo“ Cinema FLAGARA Focșani — ..Mis­teriosul­­ din Cosmos“. Cinema POPULAR Adjud — „Răzbu­nătorul“. Cinema LUMINA Mărășești — „Urmă­rirea". Cinema POPULAR Panciu — „Urmă­rirea“. Cinema VICTORIA Odobești — „Via Mala" N.R. Ziarul nu-­l asumă răspunderea fată de eventualele schimbări In pro­gram. i Sîmbătă 8 august 1970 ­PP1ILE@DTÎM întreprinderea de construcții și proiectări GALAȚI STRADA 13 IUNIE, Nr. 19 ARIGAIIA ZIl DJ S­RGINTA pentru șantierele din județul Vrance — muncitori necalificați — zidari — fierari betoniști — dulgheri — instalatori sanitari Cei interesați se pot adresa la sediul întreprinderii din Ga­lați, biroul personal sau telefon 13236. TRUSTUL DE CONSTRUCȚII, ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE Nr.­­ GALAȚI Șantierul nr. 5, lotul Jariștea ANGAJEAZĂ DE URGENTA Zidari - pietrari calificați și necalificați Pentru lucrările de combatere a torenților la Jariștea, jud. Vrancea CENTRALA CĂRBUNELUI PETROȘANI VALEA JIULUI CU SEDIUL ÎN PETROȘANI Strada 23 August, nr. 3 Angajează muncitori necalificați, bărbați, pentru lucrări miniere în subteran, de la virsta de 18 la 45 ani SE ASIGURĂ URMĂTOARELE CONDIȚII: I. CÎȘTIGUL — In perioada primelor 10 zile de instruire pentru subteran 56 lei pe 8 ore. — După 10 zile, in perioada a doua de instruire în subteran, 63 lei pe 8 ore. — După perioada de acomodare în subteran, se lucrează în acord la grupe cu un salariu de bază de 69 lei pe 8 ore, iar pe lună 1760 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. II. CALIFICAREA . După șase luni lucrate, muncitorii se pot califica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de miner 4, cu un salariu tarifar de 76 lei pe 8 ore iar pe lună 1935 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. Notă : Există posibilitatea ridicării calificării în continuare în meseria de mi­ner ajungindu-se la un salariu tarifar de 114 lei pe 8 ore, respectiv 2900 lei lunar, plus sporul pentru depășirea normelor. III. CAZAREA — Pentru nefamiliști se asigură în căminele muncitorești ale exploată­rilor miniere contra cost (80—100 lei pe lună), iar pentru familiști, după 3 luni, in funcție de posibilități, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire și reducere de 50 la sută pentru curentul electric. IV. MASA — Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la prețul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE — Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. VI. TRANSPORTUL — Se face gratuit de la locul de recrutare pînă la exploatarea minieră. Cei interesați se vor adresa Oficiului Forței de Muncă din orașul de unde se pleacă pe baza repartiției eliberate. Ziarul care răspunde în fiecare dimineață la mii de întrebări ale oamenilor din fabrici, de pe ogoare, de pe văile Milcovului și Putnei, din laborator ori de la catedră — tineri sau vîrstnici ! Alcovul Vreți să fiți permanent informat ? Vreți să aveți in casă un sfătuitor ? ATUNCI, FACEȚI ABONAMENTUL DIN TIMP. Nu uitați ! Abonamentele se fac zilnic (a factorii poștali, la difu­­zorii din întreprinderi și instituții )an direct la Oficiile poștale de pe toată raza județului Vrancea, pină la data de 2? a fiecărei luni, iar pentru municipiul Focșani până la data de 29 a MICA PUBLICITATE Schimb apartament bloc Iași, similar Focșani. Informații, telefon 12­26 Focșani. TIPARM si într-m­tnflprop Gulb­r­ic3 Bacău

Next