Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-07-15 / nr. 310

Filmul săptămînii • OCHIUL MAGIC:n.®-­ Memento Asociația intercooperatistă Doaga, o viitoare „fabrică“ de păsări ANUL III - Nr. 310 MIERCURI 15 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1971 Industria locală pe un drum mereu ascendent . Recent, la întreprinderea de indus­trie locală din Focșani, a avut loc dezbaterea cifrelor de plan pe 1971. Data la care s-a desfășurat această analiză de sinteză, după încheierea pri­mului semestru al anului curent, a per­­mis în același timp formarea unor concluzii evidente cu privire la posi­bilitățile existente în vederea realizării sarcinilor de plan pe cea de a doua jumătate a lui 1970, deci a stadiului pregătirii condițiilor de trecere la producția anului viitor. Cum dezbaterea unor cifre de plan, fie ele și din perspectiva imediată trebuie să aibe o bază reală de por­nire, factorilor de răspundere din ca­drul întreprinderii menționate le-a re­venit sarcina să analizeze nivelul în­deplinirii prevederilor planului primu­lui semestru al acestui an.­­ Din informarea prezentată cu privire la realizarea indicatorilor de plan pe primele șase luni ale anului curent s-au evidențiat rezultatele destul de bune obținute de colectivul întreprin­derii de industrie locală din Focșani. Datorită eforturilor deosebite, s-a în­registrat atît depășirea indicatorilor în expresie valorică cît și a planului pe principalele sortimente de produse. Pe total întreprindere, depășirea va­lorică a producției globale este de a­­proape 365 000 lei. Cele mai bune re­zultate la acest indicator le au ra­murile: sticlă, textile și lemn, unde realizările procentuale față de sarci­na de plan sunt de 148,5 la sută, 112,9 la sută și respectiv 105,5 la sută. Cu toate greutățile generate de ne­­respectarea de către furnizori a ter­menelor contractuale cu privire la li­vrarea materiei prime, fapt care a con­dus în anumite perioade la formarea unor momente de vîrf în activitatea productivă­ a acestei întreprinderi, s-a reușit totuși ca prin mobilizarea ge­­nerală a tuturor muncitorilor să se realizeze întregul volum de producție marfă prevăzut pentru fiecare lună din perioada care a trecut. La finele pri­melor șase luni calculele economice arată, la acest indicator, o depășire valorică de peste 1 150 000 lei. Au fost create astfel condiții obiective pentru a onora sarcinile de livrare către be­neficiarii externi. La realizarea planu­lui de export în proporție de 135,4 la suta a contribuit în mare măsură buna organizare a activității desfășurate în secția de împletituri de la Suraia. In dezbatere nu s-a omis desigur să se arate și cauzele, obiective de altfel, care au influențat nerealizarea sarci­nilor de plan la unele ramuri de pro­ducție. Nenominalizarea integrală a producției ca și lipsa de materii prime din cadrul unor ramuri de producție au diminuat valoarea depășirilor pe total întreprindere. Nicolae SOARE (Continuare în pag. a III-a) Imagine din secția furnire de la Gugești Curier sătesc RĂCOASA Folosind din plin timpul favo­­rabil locuitorii comunei lucrea­ză intens la o serie de obiective de interes cetățenesc și cultural­­sportiv. Astfel, prin acțiuni vo­­luntar-patriotice, se fac ultimele amenajări la baza sportivă care cuprinde un teren de fotbal, al­tul de handbal și o pistă pentru popice. De asemenea, se lucrează la construcția căminului cultural, aflat într-o stare avansată, iar la școala din satul Mărăști se fac ultimele pregătiri în vederea instalării rețelei interioare de iluminat. Tot în această perioadă, acti­vitatea locuitorilor comunei mai este polarizată către alte două obiective: lucrările la drumul care leagă centrul comunei de satul Verdea și construirea a două fîntîni. VIDRA Din inițiativa unui grup de de­putați, membri ai comisiei per­manente de gospodărire și în­frumusețare, între satele Scafari și Viișoara s-a amenajat un drum nou, care face legătura între cele două sate. La această lucrare s-au depus aproximativ 300 zile-muncă pa­triotică, in frunte situindu-se de­putații Iorga Oancea și Vasilica Tofan din Scafari, Ion Matei III și Vasile Apostol din Viișoara. Un bilanț rodnic al mecanizatorilor Pentru mecanizatorii celor I.M.A. din județul nostru, sfîrșitul­­ primului semestru din acest an este deosebit de fructuos. Contribuind fiecare la realizarea sarcinilor ce le revin, planul de producție, valoric, a fost îndeplinit, în proporție de 118,9 la sută. Efor­turile depuse pentru efectuarea lu­crărilor agricole și prestarea dife­ritelor servicii la terți, se înscriu astfel cu o depășire a planului care se totalizează la 4 105 000 lei, efec­­tuîndu-se totodată și importante re­duceri la cheltuielile de producție. Cu cele mai bune rezultate se în­scriu întreprinderile pentru meca­nizarea agriculturii din Florești (134 la sută), Mărășești (119 la sută), Sihlea (117,8 la sută). 1 Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Africa Centrală în orașul Pitești Trimișii Agerpres, Mircea S. Io­­nescu și Nicolae Crețu, transmit î­­n cea de-a patra zi a vizitei în țara noas­tră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centra­lă, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călă­torie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general loco­tenent Constantin Popa, adjunct al șe­­fului Marelui Stat Major, de directo­rul protocolului din Ministerul Aface­rilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — ora­­șul Pitești. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular ju­dețean Argeș, de primarul municipiu­lui Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în func­țiune la sfîrșitul anului trecut, înso­țiți de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al ra­finăriei, oaspeții vizitează principale­le instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare cataliti­că, de extracție, pretracționare și hi­­drofinare a benzinei, se dau explica­ții în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi, produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, mo­­torine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate în industria pe­trochimică, printre care și sulful ex­tras prin procedee originale din pe­­trolurile sulfuroase distilate aici în in­stalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi cons­truite aici în etapa a doua de dezvol­­tare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superi­oară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se a­­flă numeroase unități ale industriei ușoare : Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploa­tare și industrializare a lemnului, un­de oaspeții iau cunoștință de procese­le tehnologice în mare parte mecani­­zate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările fo­restiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, par­chete, plăci fibrolemnoase și alte pro­­duse. Face o plăcută impresie sala ex­poziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibi­lităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în dome­­niul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînă­­rul stat din centrul continentului afri­can. Tot în această zonă industrială Piteștiului se face un scurt popas, la a moderna fabrică de bere, unitate in­dustrială dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deli­ciosului produs, realizat în 5 sorti­mente. După vizitarea platformei industria­­le piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun; în timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centra­lă au toastat pentru dezvoltarea rela­țiilor de prietenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două tari, pentru pace și înțelegere între popoa­re. Apoi, străbătînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung-Rucăr-Bran, oas­peții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutați cordial de președintele Consiliului popular ju­dețean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor lo­cale de stat. Atît în județul Argeș cît și la Bra­șov, pretutindeni în localitățile și u­­nitățile economice vizitate de preșe­dintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor po­porului Republicii Africa Centrală. RECOLTA IN HAMBARE Vremea secerișului, a recoltării ma­­zărei, arăturilor și­ însămințarea cul­turilor duble este prezentă. Oamenii,­ tractoarele și celelalte mașini agricole sunt acum in fata unui nou examen : recoltarea la timp și fără pierderi a întregii produc­ții. Situația centralizată la Direcția a­­gricolă județeană în seara zilei de luni 13 iulie arată că toate aceste lu­crări au început. In întreprinderile agricole de stat recoltatul orzului s-a terminat de ci­teva zile. Toate cele 632 hectare sunt eliberate de paie, iar pe 420 hectare, mecanizatorii au și efectuat arăturile. Din planul de 400 hectare de culturi duble sînt realizate pînă în prezent aproape 300 hectare. Acum, lucrătorii din cadrul I.A.S. lucrează din plin la recoltatul griului. In cooperativele agricole s-au recol­tat din cele 1126 hectare cu orz, 725 hectare, iar griul de pe 273 hectare. Repetiția generală a combinelor a fost făcută. In lanuri, orzul a ajuns la maturitate așa incit în zilele care urmează trebuie strîns cu tot simțul de răspundere deoarece a și început să se scuture, exemplul elocvent ofe­­rindu-i lanurile de la C.A.P. Biliești, unde aproape 10 la sută din producție s-a pierdut. La fel se intîmplă și la mazăre. Căl­dura din ultimele zile a urgentat coa­cerea. Dar din cele 1128 hectare nu au fost recoltate decit 428 hectare. Strîn­­gerea la timp și fără risipă a produc­ției trebuie să fie preocuparea de că­petenie a tuturor lucrătorilor și con­ducerilor din unități. Or, dacă se întîrzie recoltatul, tre­ieratul orzului și al mazărei, nici ară­turile și însămințarea culturilor duble nu se poate executa la timp. Cu toate că s-au recoltat 998 de hec­tare de cereale păioase și 428 hectare de mazăre, arăturile nu s-au făcut de­­cît pe 861, hectare, iar culturile duble s-au însămințat pe 636 hectare. Este de datoria organelor agricole județene să ia toate măsurile care se impun pentru a impulsiona ritmul re­coltatului în așa fel ca toate lucrările din actuala campanie de vară să se desfășoare in cele mai bune condi­­țiuni. O sarcină deosebită au secțiile de mecanizare, care au datoria să nu piardă nici o oră bună de lucru în așa fel ca recolta din acest an să ajungă in totalitate în hambare iar planul de fnsămîntare a culturilor du­­ble să se realizeze integral și în limi­tele impuse de agrotehnică. N .P. COMBINELE NU LAN! NICI UN BOB RISIPIT! „Corăbiile" cîmpiilor străbătînd „valurile" aurite O inscripție pe o poartă a Vrancei SERBĂRILE SOVEJEI Vrîncenii, remarcam și cu altă oca­zie, au un fel propriu de a trece prin timp. Și aceasta nu înseamnă, de fapt o aglomerare de vorbe pur și simplu. In afară de faptele esențiale, prin care se caracterizează, există o multitudine de aspecte, care îi individualizează, conturîndu-le o fizionomie aparte. Iată, de pildă, ce înseamnă duminica la vrînceni: serbările. Și, în această duminică, serbările au poposit la So­­veja. Acolo pe urmele Mioriței, pe ur­mele cărturarului Alecu Russo, în sa­tul savantului Mehedinți, au poposit serbările... Spectacolele în aer liber sunt un fel de a fi al oamenilor învățați să creas­că stoluri de păsări în fluiere și ca­­vale. Dealul Punga — denumire atît de puțin poetică, dar plină de o nos­talgie continuă a împlinirilor — a fost și de această dată o arenă a specta­colelor. Există o tradiție la Soveja, aceea de a se reaminti locurile ini­țiale din care au pornit sovejenii, apoi există aceeași tradiție de a se "sărbă­tori, și asta se întîmplă aici, acum mai mult ca oricînd, strămoșii". Și, du­minică, serbările care au poposit la poalele codrului verde suveran au fă­cut acest lucru. A existat parcă o în­țelegere mutuală între artiștii amatori de pe întregul cuprins al Vrancei de a face acest lucru. Căci cum s-ar pu­tea vorbi despre excelenții dansatori din Verdea-Răcoasa, despre interpre­ții și interpretele de muzică ușoară și populară, despre grupurile vocale... Sovejenii au fost și de această dată gazde primitoare. Ei au găzduit însă, mai întîi, cîntecul. Formația din Stră­­oane a amintit de foșnetul brazilor. Cei de la Mărășești, înrudiți cu stă­­pînii arborilor și prin jertfa mauso­­leelor, au sunat ca un glas bărbătesc ! Artiștii amatori din Fitionești au adus un murmur de ape. Iar Soveja a în­semnat ritmul dansului la această prelungă serbare. Toți la un loc au însemnat o poartă a Vrancei — poarta care atunci cind se deschide se ză­resc serbările. Este evident, și un me­rit al organizatorilor — merit care are din păcate și minusurile sale — de a fi modelat această tradiție. Comitetul județean pentru cultură și artă, îm­preună cu Comitetul județean U.T.C., au înlesnit prin întregul lor efort, a­ Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) Citiți în ziarul de mîine m PE MAPAMOND Spune unul dintre cei mai mari gîn­­­ditori pe care i-a dat acest pămint: „Timpu-i aur, pe care-l bați cu efigia muncii tale sau îl Închizi In adinei­­mea scrinului, unde se înnegrește“. Cu­vintele, au aici tăria unor blocuri de piatră, puterea lor de convingere. Blo­curi ce alcătuiesc impunătorul și me­reu veșnicul monument al Muncii. Ni s-a întîmplat nu odată să stăm de vorbă cu cei in vîrstă, fizică, se înțelege­ oameni ce se disting in ge­nere printr-o uluitoare tinerețe spiri­tuală. „Dace-i secretul vieții ?“ ii în­trebăm adesea pe acești sexagenari, sau octogenari sau nonagenari. Ii În­trebăm nu din curiozitate, nu minați de aflarea senzaționalului. Ii întrebăm pentru că pe noi înșine virsta ne în­treabă. Răspunsurile? Greu de unit in aceleași cuvinte. Ușor de unit prin aceeași idee. Un bătrin muncitor forestier, la Vulcă­­neasa, mi-a răspuns în felul lui, des­­făcîndu-și palmele! Palme puternice. Arse de vinturile și soarele verii. Ră­tucite de crivățul iernii. Învățate cu copacii. Învățate cu timpul de ecouri ale pădurii. ..Aici e secretul. In tot ce au făcut și vor face pînă la moarte aceste palme“. Mai era oare nevoie de cuvinte? Mai trebuiau oare alte propoziții? Strîngeți în ceasul adinc al tobra­­nei, cind vinul s-a astîmpărat în bu­­dane, cind clocotesc satele de nunti și de tinerețe, strîngeți vă spun mina grea a tractoristului. A acelui tracto­rist pe care l-ati văzut muncind zi lungă de vară, de toamnă, de primă­vară la Cotești sau la Vulturu, ajutîn­du-i pe legumicultori sau traversînd combinele — fabuloase corăbii ale cîmpiei de aur — urcînd cîmpiile la saci, pretext pentru a răscoli iar pă­­mîntul și a pune brazdele negre la treaba germinației. Palma aceea grea, cu miros de ulei, are in ea miros egal de pline, de cuptor încins cu vatră de spice, de izvor răcoros, de sudoare de umiditate. Palma aceea aidoma pal­mei muncitorului din fabrică, aidoma miinilor ce lansează fantezii arhitec­turale la planșete, asemenea palmei care fine pentru prima dată jocul pen­tru a răsuci prima literă din alfabet — o dată la cea mai Înaltă universi­tate trăită de om — universitatea muncii. Zilele acestea, un drum spre Gura Cobiței, șerpuind și huiducind pe un drum răsucit în adâncurile sale de for­țe telurice imposibil de imaginat, am surprins două imagini de adevărată antologie afectivă. Pe șoseaua refuza­­tă de răbufnirile adîncurilor, oamenii astupau o groapă. Vechea șosea fu­ses­e azvîrlită, pe porțiuni pantagrue­lice, cum ai azvârli un dinte stricat nefolositor. Din mîlul galben, oame­nii, sub potop de soare, tăiau cana­vaua noii șosele. Tîrnăcoapele ritmu­­iau parcă singure. Lopețile intraseră în gest reflex. Hîrlețele la fel. Mîlul galben ceda greu, dar se împăcase se pare cu noul destin. Șoseaua Începea să se deseneze încet, încet sub această amplă concentrare de energii. Con­centrare logică, utilă. La cîteva sute de metri, altceva. Femei cocoțate pe scări rezemate de trunchiurile copacilor, culegeau cireșe. Cireșe roșii, cărora praful drumului nu se ucisese flacăra. Nu avea această putere. Mina căuta între răcoarea frunzelor, după un ritual știut și tă­cut. Alegeau cu delicatețe, cum alegi bobul de rouă, bobul de filigran, țesă­tura fantastică a păianjenului și pu­neau în coș povara dulce, îmbietoa­ I. TUDOR­ ­ . (Continuare în pag. a III-a) 9 ■­m­C­H/m­­wi • OfilirU • • EFIGIILE TIMPULUI DE AUR­ i PROPUNERI.. DIETETICE Alimentele dietetice pătrund tot mai mult in viata noastră culinară. Nu mare ne-a fost, to­tuși, mirarea citind o reclamă frumos desenată: „Unitatea noastră servește zilnic cafea dietetică". Ea se află în inte­riorul cofetăriei „Macul roșu“, (responsabil Maria Petre), uni­tatea care a făcut această „adaptare" gastronomică. In ce constă „invenția"?... In­ Tiuri­ tr-un spirit gospodăresc mai flexibil. In loc de zahăr, com­poziția este îndulcită cu zaha­­rină, în felul acesta bolnavii de diabet, ulcer etc. își pot conti­nua „ticul“ aburiu, fără vreun pericol de agravare a maladiei. Noul produs al unității numă­rul 132, invită nu numai „la o cafea", ci și la experimentarea și lărgirea „fondului culinar". In felul acesta se servește celor interesați o... cafea die­tetică, iar unităților similare li se sugerează ...propuneri diete­tice. M. CAMIL

Next