Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-07-15 / nr. 310
Filmul săptămînii • OCHIUL MAGIC:n.®- Memento Asociația intercooperatistă Doaga, o viitoare „fabrică“ de păsări ANUL III - Nr. 310 MIERCURI 15 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1971 Industria locală pe un drum mereu ascendent . Recent, la întreprinderea de industrie locală din Focșani, a avut loc dezbaterea cifrelor de plan pe 1971. Data la care s-a desfășurat această analiză de sinteză, după încheierea primului semestru al anului curent, a permis în același timp formarea unor concluzii evidente cu privire la posibilitățile existente în vederea realizării sarcinilor de plan pe cea de a doua jumătate a lui 1970, deci a stadiului pregătirii condițiilor de trecere la producția anului viitor. Cum dezbaterea unor cifre de plan, fie ele și din perspectiva imediată trebuie să aibe o bază reală de pornire, factorilor de răspundere din cadrul întreprinderii menționate le-a revenit sarcina să analizeze nivelul îndeplinirii prevederilor planului primului semestru al acestui an. Din informarea prezentată cu privire la realizarea indicatorilor de plan pe primele șase luni ale anului curent s-au evidențiat rezultatele destul de bune obținute de colectivul întreprinderii de industrie locală din Focșani. Datorită eforturilor deosebite, s-a înregistrat atît depășirea indicatorilor în expresie valorică cît și a planului pe principalele sortimente de produse. Pe total întreprindere, depășirea valorică a producției globale este de aproape 365 000 lei. Cele mai bune rezultate la acest indicator le au ramurile: sticlă, textile și lemn, unde realizările procentuale față de sarcina de plan sunt de 148,5 la sută, 112,9 la sută și respectiv 105,5 la sută. Cu toate greutățile generate de nerespectarea de către furnizori a termenelor contractuale cu privire la livrarea materiei prime, fapt care a condus în anumite perioade la formarea unor momente de vîrf în activitatea productivă a acestei întreprinderi, s-a reușit totuși ca prin mobilizarea generală a tuturor muncitorilor să se realizeze întregul volum de producție marfă prevăzut pentru fiecare lună din perioada care a trecut. La finele primelor șase luni calculele economice arată, la acest indicator, o depășire valorică de peste 1 150 000 lei. Au fost create astfel condiții obiective pentru a onora sarcinile de livrare către beneficiarii externi. La realizarea planului de export în proporție de 135,4 la suta a contribuit în mare măsură buna organizare a activității desfășurate în secția de împletituri de la Suraia. In dezbatere nu s-a omis desigur să se arate și cauzele, obiective de altfel, care au influențat nerealizarea sarcinilor de plan la unele ramuri de producție. Nenominalizarea integrală a producției ca și lipsa de materii prime din cadrul unor ramuri de producție au diminuat valoarea depășirilor pe total întreprindere. Nicolae SOARE (Continuare în pag. a III-a) Imagine din secția furnire de la Gugești Curier sătesc RĂCOASA Folosind din plin timpul favorabil locuitorii comunei lucrează intens la o serie de obiective de interes cetățenesc și culturalsportiv. Astfel, prin acțiuni voluntar-patriotice, se fac ultimele amenajări la baza sportivă care cuprinde un teren de fotbal, altul de handbal și o pistă pentru popice. De asemenea, se lucrează la construcția căminului cultural, aflat într-o stare avansată, iar la școala din satul Mărăști se fac ultimele pregătiri în vederea instalării rețelei interioare de iluminat. Tot în această perioadă, activitatea locuitorilor comunei mai este polarizată către alte două obiective: lucrările la drumul care leagă centrul comunei de satul Verdea și construirea a două fîntîni. VIDRA Din inițiativa unui grup de deputați, membri ai comisiei permanente de gospodărire și înfrumusețare, între satele Scafari și Viișoara s-a amenajat un drum nou, care face legătura între cele două sate. La această lucrare s-au depus aproximativ 300 zile-muncă patriotică, in frunte situindu-se deputații Iorga Oancea și Vasilica Tofan din Scafari, Ion Matei III și Vasile Apostol din Viișoara. Un bilanț rodnic al mecanizatorilor Pentru mecanizatorii celor I.M.A. din județul nostru, sfîrșitul primului semestru din acest an este deosebit de fructuos. Contribuind fiecare la realizarea sarcinilor ce le revin, planul de producție, valoric, a fost îndeplinit, în proporție de 118,9 la sută. Eforturile depuse pentru efectuarea lucrărilor agricole și prestarea diferitelor servicii la terți, se înscriu astfel cu o depășire a planului care se totalizează la 4 105 000 lei, efectuîndu-se totodată și importante reduceri la cheltuielile de producție. Cu cele mai bune rezultate se înscriu întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din Florești (134 la sută), Mărășești (119 la sută), Sihlea (117,8 la sută). 1 Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Africa Centrală în orașul Pitești Trimișii Agerpres, Mircea S. Ionescu și Nicolae Crețu, transmit în cea de-a patra zi a vizitei în țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — orașul Pitești. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut, însoțiți de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeții vizitează principalele instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracție, pretracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi, produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care și sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare : Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Tot în această zonă industrială Piteștiului se face un scurt popas, la a moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun; în timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două tari, pentru pace și înțelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung-Rucăr-Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutați cordial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Atît în județul Argeș cît și la Brașov, pretutindeni în localitățile și unitățile economice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. RECOLTA IN HAMBARE Vremea secerișului, a recoltării mazărei, arăturilor și însămințarea culturilor duble este prezentă. Oamenii, tractoarele și celelalte mașini agricole sunt acum in fata unui nou examen : recoltarea la timp și fără pierderi a întregii producții. Situația centralizată la Direcția agricolă județeană în seara zilei de luni 13 iulie arată că toate aceste lucrări au început. In întreprinderile agricole de stat recoltatul orzului s-a terminat de citeva zile. Toate cele 632 hectare sunt eliberate de paie, iar pe 420 hectare, mecanizatorii au și efectuat arăturile. Din planul de 400 hectare de culturi duble sînt realizate pînă în prezent aproape 300 hectare. Acum, lucrătorii din cadrul I.A.S. lucrează din plin la recoltatul griului. In cooperativele agricole s-au recoltat din cele 1126 hectare cu orz, 725 hectare, iar griul de pe 273 hectare. Repetiția generală a combinelor a fost făcută. In lanuri, orzul a ajuns la maturitate așa incit în zilele care urmează trebuie strîns cu tot simțul de răspundere deoarece a și început să se scuture, exemplul elocvent oferindu-i lanurile de la C.A.P. Biliești, unde aproape 10 la sută din producție s-a pierdut. La fel se intîmplă și la mazăre. Căldura din ultimele zile a urgentat coacerea. Dar din cele 1128 hectare nu au fost recoltate decit 428 hectare. Strîngerea la timp și fără risipă a producției trebuie să fie preocuparea de căpetenie a tuturor lucrătorilor și conducerilor din unități. Or, dacă se întîrzie recoltatul, treieratul orzului și al mazărei, nici arăturile și însămințarea culturilor duble nu se poate executa la timp. Cu toate că s-au recoltat 998 de hectare de cereale păioase și 428 hectare de mazăre, arăturile nu s-au făcut decît pe 861, hectare, iar culturile duble s-au însămințat pe 636 hectare. Este de datoria organelor agricole județene să ia toate măsurile care se impun pentru a impulsiona ritmul recoltatului în așa fel ca toate lucrările din actuala campanie de vară să se desfășoare in cele mai bune condițiuni. O sarcină deosebită au secțiile de mecanizare, care au datoria să nu piardă nici o oră bună de lucru în așa fel ca recolta din acest an să ajungă in totalitate în hambare iar planul de fnsămîntare a culturilor duble să se realizeze integral și în limitele impuse de agrotehnică. N .P. COMBINELE NU LAN! NICI UN BOB RISIPIT! „Corăbiile" cîmpiilor străbătînd „valurile" aurite O inscripție pe o poartă a Vrancei SERBĂRILE SOVEJEI Vrîncenii, remarcam și cu altă ocazie, au un fel propriu de a trece prin timp. Și aceasta nu înseamnă, de fapt o aglomerare de vorbe pur și simplu. In afară de faptele esențiale, prin care se caracterizează, există o multitudine de aspecte, care îi individualizează, conturîndu-le o fizionomie aparte. Iată, de pildă, ce înseamnă duminica la vrînceni: serbările. Și, în această duminică, serbările au poposit la Soveja. Acolo pe urmele Mioriței, pe urmele cărturarului Alecu Russo, în satul savantului Mehedinți, au poposit serbările... Spectacolele în aer liber sunt un fel de a fi al oamenilor învățați să crească stoluri de păsări în fluiere și cavale. Dealul Punga — denumire atît de puțin poetică, dar plină de o nostalgie continuă a împlinirilor — a fost și de această dată o arenă a spectacolelor. Există o tradiție la Soveja, aceea de a se reaminti locurile inițiale din care au pornit sovejenii, apoi există aceeași tradiție de a se "sărbători, și asta se întîmplă aici, acum mai mult ca oricînd, strămoșii". Și, duminică, serbările care au poposit la poalele codrului verde suveran au făcut acest lucru. A existat parcă o înțelegere mutuală între artiștii amatori de pe întregul cuprins al Vrancei de a face acest lucru. Căci cum s-ar putea vorbi despre excelenții dansatori din Verdea-Răcoasa, despre interpreții și interpretele de muzică ușoară și populară, despre grupurile vocale... Sovejenii au fost și de această dată gazde primitoare. Ei au găzduit însă, mai întîi, cîntecul. Formația din Străoane a amintit de foșnetul brazilor. Cei de la Mărășești, înrudiți cu stăpînii arborilor și prin jertfa mausoleelor, au sunat ca un glas bărbătesc ! Artiștii amatori din Fitionești au adus un murmur de ape. Iar Soveja a însemnat ritmul dansului la această prelungă serbare. Toți la un loc au însemnat o poartă a Vrancei — poarta care atunci cind se deschide se zăresc serbările. Este evident, și un merit al organizatorilor — merit care are din păcate și minusurile sale — de a fi modelat această tradiție. Comitetul județean pentru cultură și artă, împreună cu Comitetul județean U.T.C., au înlesnit prin întregul lor efort, a Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) Citiți în ziarul de mîine m PE MAPAMOND Spune unul dintre cei mai mari gînditori pe care i-a dat acest pămint: „Timpu-i aur, pe care-l bați cu efigia muncii tale sau îl Închizi In adineimea scrinului, unde se înnegrește“. Cuvintele, au aici tăria unor blocuri de piatră, puterea lor de convingere. Blocuri ce alcătuiesc impunătorul și mereu veșnicul monument al Muncii. Ni s-a întîmplat nu odată să stăm de vorbă cu cei in vîrstă, fizică, se înțelege oameni ce se disting in genere printr-o uluitoare tinerețe spirituală. „Dace-i secretul vieții ?“ ii întrebăm adesea pe acești sexagenari, sau octogenari sau nonagenari. Ii Întrebăm nu din curiozitate, nu minați de aflarea senzaționalului. Ii întrebăm pentru că pe noi înșine virsta ne întreabă. Răspunsurile? Greu de unit in aceleași cuvinte. Ușor de unit prin aceeași idee. Un bătrin muncitor forestier, la Vulcăneasa, mi-a răspuns în felul lui, desfăcîndu-și palmele! Palme puternice. Arse de vinturile și soarele verii. Rătucite de crivățul iernii. Învățate cu copacii. Învățate cu timpul de ecouri ale pădurii. ..Aici e secretul. In tot ce au făcut și vor face pînă la moarte aceste palme“. Mai era oare nevoie de cuvinte? Mai trebuiau oare alte propoziții? Strîngeți în ceasul adinc al tobranei, cind vinul s-a astîmpărat în budane, cind clocotesc satele de nunti și de tinerețe, strîngeți vă spun mina grea a tractoristului. A acelui tractorist pe care l-ati văzut muncind zi lungă de vară, de toamnă, de primăvară la Cotești sau la Vulturu, ajutîndu-i pe legumicultori sau traversînd combinele — fabuloase corăbii ale cîmpiei de aur — urcînd cîmpiile la saci, pretext pentru a răscoli iar pămîntul și a pune brazdele negre la treaba germinației. Palma aceea grea, cu miros de ulei, are in ea miros egal de pline, de cuptor încins cu vatră de spice, de izvor răcoros, de sudoare de umiditate. Palma aceea aidoma palmei muncitorului din fabrică, aidoma miinilor ce lansează fantezii arhitecturale la planșete, asemenea palmei care fine pentru prima dată jocul pentru a răsuci prima literă din alfabet — o dată la cea mai Înaltă universitate trăită de om — universitatea muncii. Zilele acestea, un drum spre Gura Cobiței, șerpuind și huiducind pe un drum răsucit în adâncurile sale de forțe telurice imposibil de imaginat, am surprins două imagini de adevărată antologie afectivă. Pe șoseaua refuzată de răbufnirile adîncurilor, oamenii astupau o groapă. Vechea șosea fusese azvîrlită, pe porțiuni pantagruelice, cum ai azvârli un dinte stricat nefolositor. Din mîlul galben, oamenii, sub potop de soare, tăiau canavaua noii șosele. Tîrnăcoapele ritmuiau parcă singure. Lopețile intraseră în gest reflex. Hîrlețele la fel. Mîlul galben ceda greu, dar se împăcase se pare cu noul destin. Șoseaua Începea să se deseneze încet, încet sub această amplă concentrare de energii. Concentrare logică, utilă. La cîteva sute de metri, altceva. Femei cocoțate pe scări rezemate de trunchiurile copacilor, culegeau cireșe. Cireșe roșii, cărora praful drumului nu se ucisese flacăra. Nu avea această putere. Mina căuta între răcoarea frunzelor, după un ritual știut și tăcut. Alegeau cu delicatețe, cum alegi bobul de rouă, bobul de filigran, țesătura fantastică a păianjenului și puneau în coș povara dulce, îmbietoa I. TUDOR . (Continuare în pag. a III-a) 9 ■mCH/mwi • OfilirU • • EFIGIILE TIMPULUI DE AUR i PROPUNERI.. DIETETICE Alimentele dietetice pătrund tot mai mult in viata noastră culinară. Nu mare ne-a fost, totuși, mirarea citind o reclamă frumos desenată: „Unitatea noastră servește zilnic cafea dietetică". Ea se află în interiorul cofetăriei „Macul roșu“, (responsabil Maria Petre), unitatea care a făcut această „adaptare" gastronomică. In ce constă „invenția"?... In Tiuri tr-un spirit gospodăresc mai flexibil. In loc de zahăr, compoziția este îndulcită cu zaharină, în felul acesta bolnavii de diabet, ulcer etc. își pot continua „ticul“ aburiu, fără vreun pericol de agravare a maladiei. Noul produs al unității numărul 132, invită nu numai „la o cafea", ci și la experimentarea și lărgirea „fondului culinar". In felul acesta se servește celor interesați o... cafea dietetică, iar unităților similare li se sugerează ...propuneri dietetice. M. CAMIL