Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-27 / nr. 373

X JPT­ ORGAN AL GOMHETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III­­ NR. 373 DUMINICĂ 27 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani ieri, în sala Ateneului popular din municipiul Focșani, a avut loc în pre­zența tovarășului Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, cea de a 7-a sesiune a Consi­liului popular al județului Vrancea. In sală erau prezenți activiști de par­tid, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de în­treprinderi industriale și din agricultu­ră, instituții sociale și culturale, pre­ședinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare municipal, orășe­nești și comunale, alți lucrători cu munci de răspundere din cadrul direcțiilor și resoartelor de specialitate ale Consiliului popular ju­dețean. De asemenea, la lucrările se­siunii au mai participat ca invitați re­prezentanți ai unor organe centrale, cadre cu munci de răspundere din e­­conomia județului. Deputatul Simion Dobrovici, preșe­dintele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean a prezentat sesiunii ordinea de zi. î. Măsurile luate de comitetele e­­xecutive ale consiliilor populare din județul Vrancea, privind aproviziona­rea populației pentru perioada de toamnă-iarnă. 2. Trecerea unor activități In subor­­dinea directă a consiliilor populare mu­nicipal, orășenești și comunale, in spi­ritul Legii nr. 57 din 1968, de organizare și funcționare a acestor organe ale puterii de stat. 3. Ratificarea unor decizii ale Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean, luate între sesiuni. Din raportul prezentat în fața deputaților județeni pe marginea mă­surilor întreprinse de organele locale ale administrației de stat privind apro­vizionarea populației pentru anotim­pul toamnă-iarnă, reținem că vo­lumul vînzărilor de mărfuri prin co­merțul socialist în județul Vrancea este mai mare în 1970 față de 1965, cu 48 la sută, ritmul anual de creștere fiind de 8,5 la sută. Pentru atingerea acestui ritm, Comitetul executiv al Consiliului popular județean, sub în­drumarea și cu sprijinul concret și ef­ficient al Comitetului județean de partid, a luat o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea organizării ac­tivității de aprovizionare și deservire a populației pe linia sporirii produc­ției bunurilor de larg consum și agro­­alimentare, a îndrumării și controlu­lui asupra întregii rețele de unități co­merciale și prestări servicii, în vede­rea satisfacerii în condiții calitativ su­perioare a nevoilor populației la nivelul exigentelor mereu sporite ale acesteia. In acest sens, a fost evidenți­at faptul că s-au modernizat un nu­măr de 69 unităti comerciale, s-au pus în funcțiune noi capacități de desfa­cere însumînd un spațiu util comercial de 600 mp și­­ de depozitare de 900 mp. Totodată, rețeaua comercială a fost dotată cu mobilier și agregate frigo­rifice, cu mijloacele de transport însu­mînd 1,6 milioane lei. Pe linia ridică­rii calitative a activității comerciale au fost încadrate în muncă 96 de ca­dre școlarizate, 19 lucrători cu studii medii și 5 lucrători cu studii superi­oare. Aceste măsuri, ca și altele de ordin tehnic și organizatoric, au de­terminat creșterea volumului de des­faceri, care în cele 8 luni din acest an, s-a ridicat la 710 milioane lei, reprezen­­tînd atît mărfuri industriale cit și a­­groalimentare. Avîndu-se în vedere condițiile deo­sebite din această primăvară — sece­ta și calamitățile ce i-au urmat — la indicația Biroului Comitetului județean de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular județean pus în centrul preocupărilor sale a­ a­sigurarea aprovizionării populației, a­­doptînd măsuri corespunzătoare, ast­fel ca activitatea comercială să nu su­fere perturbații. Bunăoară, s-a acțio­nat pentru concentrarea unui fond de marfă corespunzător ca volum și structură, adaptat specificului de con­sum al județului, stabilirea de grafice cu furnizorii locali pentru crearea u­­nui fond­ de marfă, preluarea cantită­ților de produse de la furnizori și în afara repartițiilor, intervenții la orga­nele centrale ale Ministerului Comer­țului și Centrocoop etc. Astfel se ex­plică că în perioada inundațiilor, cere­rile populației nu numai că au fost satisfăcute, dar cumulat în cele 8 luni care s-au scurs, s-a vîndut cu 7 la sută mai multă pîine și pro­duse de­­ panificație,­ cu 6,la sută preparate din carne, cu 8 la sută ulei, cu 9 la sută lapte și derivate, cu 26 la sută­ paste făinoase — compara­tiv cu perioada corespunzătoare a a­­nului trecut. Raportul a evidențiat totodată și unele deficiențe­­ care au împiedicat contribuția la realizarea fondului cen­tral al statului, fapt care a creat une­ori goluri în aprovizionare, nesatisfa­­cerea integrală a cerințelor de con­sum a populației. Au fost criticate comitetele executive ale consiliilor populare Andreiașu de Jos, Boghești, Ciorăști, Chiojdeni, Bordești, Cotești, Jariștea, Bălești, Bîrsești care nu și-au realizat sarcinile la contractările de carne și lapte. Datorită controlului slab, lipsei de exigență față de realizarea planului de contractări din partea organelor comunale, întreprinderea de industrie alimentară județeană, a preluat pe 8 luni doar 29,2 la sută din planul de lapte și 37,2 la sută din­ cel de carne. S-a subliniat faptul că la indiscipli­na contractuală se adaugă tendința de a se aștepta­ ca aprovizionarea cu pro­duse alimentare să se facă mai ales din repartițiile alocate pe plan central. Consiliile populare au datoria să a­­dopte cele mai eficiente măsuri, să analizeze posibilitățile de care dispun pentru îndeplinirea sarcinilor, recupe­rarea restanțelor etc. După cum este știut, în județul Vrancea calamitățile din acest an au afectat 22 000 hectare de teren cu di­ferite culturi. Culturile de legume amplasate în lunca Siretului au fost în întregime distruse. în această situa­ție, beneficiind de ajutor din partea statului — semințe, asistență tehnică — cooperativele, unitățile agricole au reînsămînțat loturile pe unde trecuse apa. Cu toate acestea, populația a pri­mit circa 1 100 tone legume din uni­tăți aparținînd altor județe. S-a­u înre­gistrat goluri în perioada trimestrului II, cînd au lipsit legumele proaspete, de sezon. Din sarcina planificată pe 8 luni s-a realizat la legume-fructe doar 40,7 la sută, deficitare fiind to­matele, ceapa uscată etc. în afara con­­­dițiilor climaterice, alte cauze­ subiec­tive, de ordin organizatoric și tehnic, au dus la­­ prospectarea contractelor de către C.A.P. Măicănești, Biliești, Slobozia-Ciorăști, Bolotești etc. Dacă în zona de șes aprovizionarea cu legume și fructe s-a făcut cores­punzător, localitățile de deal și mun­te au fost slab aprovizionate cu legu­me și fructe proaspete, ca de altfel și magazinele de aprovizionare ale muncitorilor forestieri. (Continuare în pag. a II-a) SESIUNEA CINISIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI VRANCEA Noul cartier din comuna Gugești Porțile toamnei s-au deschis cu un nou calendar împodobit de. Am trecut prin grădini, de fap­peste brazdele ogoarelor cînd simfonia muncii se contopea cu realizări de primă urgență. Este o revelație să vezi cu altă dragoste sînt ajutați locuitorii din comuna Lacu-Baban să-și refacă că­minele distruse de alunecările de teren din luna mai. Ca din pămint, în comuna Gugești a răsărit un car­tier nou, cu străzi largi și luminate electric. Aici vor locui în case con­fortabile zeci de familii. Am stat de vorbă cu Radu Iordă­­chescu, unul din locuitorii acestui cartier, care mi-a declarat că a pri­mit un sprijin deosebit din partea lucrătorilor cooperației de consum în construirea locuinței. Timplarii cooperativei de consum Gugești i-au lucrat ușile și tocurile, tinichigii de la cooperativa Urechești au bătut tabla, iar zidarii de la cooperativa Unirea au zidit și tencuit casa. Și locuitoarea Georgeta Pătrașcu, pre­cum și toți ceilalți au primit materi­ale de construcții prin cooperativa de consum Gugești. V. M. Valențe gospodărești Gospodarii din Străoane țin să a­­dauge satului în care trăiesc și mun­cesc noi valente de frumusețe. Pro­punerile făcute cu ocazia întîlnirilor dintre deputați și alegători, au înce­put să prindă viață, demonstrînd că oamenii de aici știu să împletească vorba cu fapta. In ultimul timp, cu aportul nepre­cupețit al cetățenilor, mobilizați de către deputați, au fost pavate străzi în lungime de 1 500 metri, s-au con­struit 500 m.p. trotuare din beton etc. Aceste lucrări fac parte dintr-o serie de acțiuni gospodărești inițiate de consiliul popular pentru continua în­frumusețare a comunei. MEȘTERUL CU MÎINI FERMECATE UN REUȘIT TRANSFER DE EXPERIENȚA CURIER JURIDIC » MEMENTO în vizita făcută zilele trecute la I.A.S. Măicănești, am putut constata că și lucrătorii celei mai tinere în­treprinderi agricole din județ, trăiesc intens febra campaniei de toamnă. Discuția purtată cu inginerul Va­sile Șerban, directorul unității, avea să confirme acest lucru. Cîteva cifre și constatări sînt edificatoare, întrea­ga suprafață de 550 hectare cultivată cu floarea-soarelui, a fost recoltată și eliberată, asigurîndu-se front de lucru tractoarelor. Cele 10 dispozitive (DFS) folosite la recoltat ca și cele 20 dis­pozitive (DTS) pentru treierat au con­stituit o însemnată forță mecanică, la care s-au alăturat zilnic peste 150 bra­țe de muncă, contribuind la executa­rea operativă a acestor lucrări. Vo­lumul producției medii obținute, care întrece cu aproape 500 kg la hectar cantitatea planificată inițial este cea mai concludentă dovadă a o­­perativității cu care s-a efectuat a­ceastă acțiune. în această activitate s-a evidențiat colectivul fermei nr. 7 condus de inginerul Bucur Manolache, care a reușit să recolteze, înainte de încheierea perioadei optime, toată su­prafața de 200 hectare cu floarea-soa­relui, prevăzută în planul de produc­ție. Demnă de menționat este calitatea producției realizate la nivel de în­treprindere, întreaga cantitate predată în bază fiind oprită și certificată ca foarte bună pentru sămînță. O intensă preocupare există și la recoltarea porumbului. Deși suprafa­ța acoperită cu această cultură este apreciabilă, aproape 2 180 hectare, to­tuși pînă ieri s-au cules mai mult de 1 200 hectare, ceea ce reprezintă 55 la sută din suprafața existentă în cul­tură. „Procentul de recoltare — ne spunea inginerul Vasile Șerban — pu­tea fi și mai ridicat, dacă n-ar fi fost parcele unde porumbul nu a­junsese într-un prim­­ stadiu­ de matu­ritate. Sunt totuși­ ferme de productiv care favorizate de faptul că ponderea suprafețelor cu un stadiu de coacere mai avansat a fost mai evidentă au accelerat ritmul zilnic de recoltare. Astfel, ferma nr. 8 condusă de ingi­nerul Ion Costache, a terminat cule­sul, pe aproape 600 hectare din cele 780 cultivate". Și la această cultură­­ "și pînă acum depășirea sarcinii de plan. Producția medie obținută de pe su­prafața recoltată pînă în prezent se apreciază la peste 4 300 kg la hectar, față de 3 600 kg cu­ prevede plana 1. Tot în acțiunea de recoltare se evi­dențiază o intensă activitate pentru a­ Nicolae SOAR! (Continuare in pag. a li-ai La tînăra întreprindere de stat din Măicănești DEMARAJ BUN în campania agricolă de toamnă în podgoria Coteștiului PRODUCȚII BOGATE DE STRUGURI nă acum, din planul de 1 505 tone, au fost realizate 1 020 tone, existînd toate premisele pentru depășirea sarcinilor contractuale. Din rîndul celor care își aduc un aport eficace la obținerea unor recol­te bogate de struguri, trebuie con­semnat numele inginerului Constantin Scrieciu, care din cele 250 tone pla­nificate să se obțină ferma sa, a și recoltat 210 tone, preconizîn­du-se o depășire de plan de circa 40 de tone. Cu rezultate asemănătoare se în­scrie și ferma nr. 10, condusă de Ion Bocăneală, precum și ferma nr. 2, a­­flată sub conducerea inginerului Mi­­hai Dobre, în care se vor obține, de asemenea, substanțiale depășiri de plan. In același timp menționăm că în cadrul întreprinderii agricole de stat Cotești a început recoltatul strugu­rilor pentru vin, în urma sondajelor făcute de către specialiști, în toate fer­mele domnește convingerea că și la soiurile destinate vinificării se vor înregistra producții suplimentare fată de cele stabilite prin plan. La întreprinderea agricolă de stat Cotești, recoltatul strugurilor de ma­să decurge într-un ritm susținut. Pi- ateneu vrîncean Extinderea centralei telefonice Dintre preocupările actuale ale lu­crătorilor Direcției județene de poș­­tă și telecomunicații Vrancea, notăm cîteva mai semnificative. Așa, spre exemplu, centrala telefonică automa­tă s-a extins recent cu 50 la sută, dis­­punînd în prezent de 30 linii și tot a­­tîtea teleimprimatoare necesare tr­­i­­miterii corespondentei telegrafice în alte orașe. Și, în timp ce un mil­iliv de h ■ [UNK] li ai poștei au trimis la ti­par o nouă carte de telefoane — care va apare curînd electromecanicii coloanei de rețele interurbane au terminat pregătirea liniilor telefonice pentru iarnă. Lucrarea a constat în înlocuirea stîlpilor telefonici uzați și întindu­-i, firelor, ferind între ega re­țea telefonică existentă în județ de viscol și a’1.. „rii, * Această amiază bărbătească de pe cimpuri r REPORTAJ• REPORTAJ ♦ REPORTAJ # REPORTA­ Pe de o parte a drumului unde mașina nu lasă, între plopi, decit semnul vitezei, semnificatia clipei pare unică. In dreapta sînt pămîntu­­rile, undeva sînt arate, lanurile se deschid acum pentru Herul plugului și tractoarele numai, intră în relie­ful mișcării dinamizînd imaginea co­tidiană. Apoi lanurile, de totdeauna lanurile în galben cu porumburi, prin care oamenii sensibilizează si­luetele fotografice. Trec căruțe prin­tre aceste hățișuri, coșurile cu po­rumb, cu stiuleții de porumb străful­­geră parcă o tracțiune de secundă aerul, sau mai multe secunde la un loc, memorez „brațele“ de coceni tăiate ce deschid drumurile și ima­ginez vederea în verde a cîmpiei. Pentru că, pe multe din aceste la­nuri griul va lua focul inflorescenței care-si suprapune acum adevărată efigie pe sub sfîrșitul și frunza lui septembrie. Am plecat dimineață „pe teren", dar acum soarele este o prezență fastuoasă, vara devine o amintire mai mult și nimeni nu mai aleargă după umbră. Notez în carnet cifrele realizărilor, suprafețele eliberate de coceni și floarea-soarelui, cele re­­coltate, întreb unde a început semă­natul. In foarte multe locuri se pre­gătește terenul, patul germinativ pen­­tru grîu. Se spune că sînt rămineri în urmă de aceea îi văd pe oameni mai concentrați, răspunsurile vin în răstimpuri, mai tîrzii parcă, mai tă­ioase. Bărbații intră în frămîntări, mesele de lucru se încarcă de hi i Iii si de planuri, știu că președintele și in­ginerii, șefii de brigadă de la un C.A.P. se scoală mai dimineață în această campanie și Își trec unul altuia alte propuneri despre cum să rezolve lu­crurile. Trebuie însă să pleci dimineața cu adevărat să-i mai poți găsi la sediul gospodăriei. Așa s-a întîmplat la C.A.P. Vulturii, l-am descoperit pe­ președintele Ion Ioniță, pe inginerii Vie Marin si Nicolae Dumitrescu i­­n locali asupra acelor situatii la zi — '’'alb­ de eloil si campanie. Se stă­ Ion PANAIT (Continuare în pag. a II-a) Ecran economic Campania de vinificațîe poate începe „Sintem­ pregătit­ pentru a începe campania de vinificațîe". Transmițîndu-ne această veste, tehnicianul Iosif Popîrlan, din cadrul centrului de vinificațîe numărul 6 — Jariștea, ne-a re­latat despre complexul de mă­suri întreprinse în cadrul sec­ției pentru asigurarea condiții­lor în vederea declanșării,­­în bună condițiune, « campa­nie­ de vinificațîe. Printre altele­,, este vorba de pune­rea în stare de funcționare a liniilor tehnologice pentru vi­nul alb și roșu, pregătirea ca­pacității pentru depozitarea a 300 v­agoane, pun­ cea în _£,tare­ de funcționare a tuturor Utila­jelor. Lucrările de pregătire fi­ind încheiate, campania de­­ vi­­nificație poate începe­ . Pe primul plan,calitatea Podgoriile vrîncene sînt cu­prinse în aceste zile, mai mult ca oricînd, de un freamăt deo­sebit : culesul strugurilor. Am vizitat în aceste zile un punct important de lucru, gara Co­tești, locul de „îmbarcare" a unor cantități importante de struguri. Șeful depozitului I.L.F. Vrancea, ne-a relatat că media zilnică a livrărilor se ridică la 50 tone. Pînă în prezent s-au li­vrat­ la export de către cooperă­ri vele agricole de producție Co­tești, Budești și Cîrligele canti­­tatea de 450 tone sruguri față de un plan de 1 200 tone. Focșani, un colț din depozitul Fabri­cii de coniac RAMPĂ DE SPĂLARE Ceferiștii complexului Mărășești au amenajat în preajma gării, o rampă pentru curățirea și spălarea vagoane­lor, apte de a fi încărcate cu stru­­guri pentru export. Astfel spă­late, vagoanele sunt­ apoi dirijate către stațiile cu bazine de podgorii cum ar fi: Sihlea, Cotești, Odobești, Panciu și altele. Capacitatea de spăla­re a rampei este­ de 45—50 vagoane pe zi. Pili . Din noul peisaj arhitectonic al municipiului t AMĂNUNTUL cotidian Semnalam, exact la această rubrică, dispariția coșurilor cu flori chiar la colțul străzilor mai populate și apariția unor inși cel puțin dubioși cu coșuri de semințe. Apoi, a un soi de indivizi care-ți solicită, cu mina întinsă, mila. Alții­ fac acest soi de comercializare a senti­mentelor prin copii. Aspectul capătă u­n caracter penal. Dar cum poate fi numit cel care poate fi văzut adeseori în restaurantele și unitățile de a­­limentație publică din oraș, o­­ferindu-ți într-un mod cel pu­țin scandalos, lotul în plic, re­­clamînd cumpărarea ca o... da­ „SENSUL“ COMERCIAL AL BUNULUI SIMȚ.. torie „cetățenească" ? Vrei să stai liniștit la masă, poate e ceasul tău de tandrețe și toc­mai atunci vine visul cu lozul și te sîcîie într-atît, încît pînă la urmă trebuie să cumperi to­tuși. Și culmea, nimeni nu poa­te să spună nimic, pentru că visul iu cauză îți flutură ime­diat : o dinaintea ochilor o au­ I­o"ri"-"p,«oap­ 3tă și parafată de nu știu ce organe comerciale, care dă drept de liberă trecere și vînzare a iozurilor în restau­rante. Chiar așa să se facă co­merț, dragi tovarăși care ați a­­vut această idee și „inițiativă" ? Nu credeți că e mai bine ca lotul să se vîndă la sonetele special făcute în acest sens ? Nu de alta, dar „sensul" comer­cial ce ni-l impuneți lezează cam prea mult bun”" simț... I. P. LUNTREA DE PAPIRUS VA ÎNVINGE OCEANUL (VIII) 24 iunie. în timpul nopții am du­blat cortul deși marea era liniștită. Pereții primitivi din pînză de cort ai colibei-cabină rezistau puternicei mesiuni a apei. Toți au fost foarte bucuroși cînd Norman ne-a anunțat că ne-au mai rămas doar 67 mile. Sîntem din nou pe drumul cel bun ! A fost o zi de bucurie și sărbătoare, în apropiere observăm o întinsă co­lonie de alge sargasse. 25 iunie. Vîntul suflă puternic, ma­rea e furtunoasă. Nava noastră prinde viteză. Maimuța Safi e împroșcată cu stropi de apă și se amuză. Seara, îna­inte de a fi închisă în cușca ei, a venit pentru cîteva minute să mi se așeze în brațe. Mai avem cu sci © rată șî un porumbel pe care îl ți­nem pe acoperișul cabinei dar care nu se împacă deloc : își fură mînca­rea unul de la altul, se ciugulesc. As­tăzi este din nou greu la vîsle : pînze iese din bătaia vîntului și începe să fîlfîie. Santiago și îuri au dat la o parte lăzile pe care dormim și au scos scîndurile de sub ele. „Gala” era plină cu apă și se­­ simțea un miros de mucegai. Asemenea unor personaje dantești ale „Infernului* iuri și Santiago dispăreau rînd pe o această groapă întunecoasă, ........... să cadă acolo conductele goale de argilă sigilate cu dopuri ceruite, menite să faciliteze capacitatea de plutire a bărcii. 2S iunie. S-ar părea că Ra-II a în*­­ijB (Continuare in pag. a­n-a* 1

Next