Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-27 / nr. 373
X JPT ORGAN AL GOMHETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III NR. 373 DUMINICĂ 27 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani ieri, în sala Ateneului popular din municipiul Focșani, a avut loc în prezența tovarășului Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, cea de a 7-a sesiune a Consiliului popular al județului Vrancea. In sală erau prezenți activiști de partid, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de întreprinderi industriale și din agricultură, instituții sociale și culturale, președinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale, alți lucrători cu munci de răspundere din cadrul direcțiilor și resoartelor de specialitate ale Consiliului popular județean. De asemenea, la lucrările sesiunii au mai participat ca invitați reprezentanți ai unor organe centrale, cadre cu munci de răspundere din economia județului. Deputatul Simion Dobrovici, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean a prezentat sesiunii ordinea de zi. î. Măsurile luate de comitetele executive ale consiliilor populare din județul Vrancea, privind aprovizionarea populației pentru perioada de toamnă-iarnă. 2. Trecerea unor activități In subordinea directă a consiliilor populare municipal, orășenești și comunale, in spiritul Legii nr. 57 din 1968, de organizare și funcționare a acestor organe ale puterii de stat. 3. Ratificarea unor decizii ale Comitetului executiv al Consiliului popular județean, luate între sesiuni. Din raportul prezentat în fața deputaților județeni pe marginea măsurilor întreprinse de organele locale ale administrației de stat privind aprovizionarea populației pentru anotimpul toamnă-iarnă, reținem că volumul vînzărilor de mărfuri prin comerțul socialist în județul Vrancea este mai mare în 1970 față de 1965, cu 48 la sută, ritmul anual de creștere fiind de 8,5 la sută. Pentru atingerea acestui ritm, Comitetul executiv al Consiliului popular județean, sub îndrumarea și cu sprijinul concret și efficient al Comitetului județean de partid, a luat o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea organizării activității de aprovizionare și deservire a populației pe linia sporirii producției bunurilor de larg consum și agroalimentare, a îndrumării și controlului asupra întregii rețele de unități comerciale și prestări servicii, în vederea satisfacerii în condiții calitativ superioare a nevoilor populației la nivelul exigentelor mereu sporite ale acesteia. In acest sens, a fost evidențiat faptul că s-au modernizat un număr de 69 unităti comerciale, s-au pus în funcțiune noi capacități de desfacere însumînd un spațiu util comercial de 600 mp și de depozitare de 900 mp. Totodată, rețeaua comercială a fost dotată cu mobilier și agregate frigorifice, cu mijloacele de transport însumînd 1,6 milioane lei. Pe linia ridicării calitative a activității comerciale au fost încadrate în muncă 96 de cadre școlarizate, 19 lucrători cu studii medii și 5 lucrători cu studii superioare. Aceste măsuri, ca și altele de ordin tehnic și organizatoric, au determinat creșterea volumului de desfaceri, care în cele 8 luni din acest an, s-a ridicat la 710 milioane lei, reprezentînd atît mărfuri industriale cit și agroalimentare. Avîndu-se în vedere condițiile deosebite din această primăvară — seceta și calamitățile ce i-au urmat — la indicația Biroului Comitetului județean de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular județean pus în centrul preocupărilor sale a asigurarea aprovizionării populației, adoptînd măsuri corespunzătoare, astfel ca activitatea comercială să nu sufere perturbații. Bunăoară, s-a acționat pentru concentrarea unui fond de marfă corespunzător ca volum și structură, adaptat specificului de consum al județului, stabilirea de grafice cu furnizorii locali pentru crearea unui fond de marfă, preluarea cantităților de produse de la furnizori și în afara repartițiilor, intervenții la organele centrale ale Ministerului Comerțului și Centrocoop etc. Astfel se explică că în perioada inundațiilor, cererile populației nu numai că au fost satisfăcute, dar cumulat în cele 8 luni care s-au scurs, s-a vîndut cu 7 la sută mai multă pîine și produse de panificație, cu 6,la sută preparate din carne, cu 8 la sută ulei, cu 9 la sută lapte și derivate, cu 26 la sută paste făinoase — comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut. Raportul a evidențiat totodată și unele deficiențe care au împiedicat contribuția la realizarea fondului central al statului, fapt care a creat uneori goluri în aprovizionare, nesatisfacerea integrală a cerințelor de consum a populației. Au fost criticate comitetele executive ale consiliilor populare Andreiașu de Jos, Boghești, Ciorăști, Chiojdeni, Bordești, Cotești, Jariștea, Bălești, Bîrsești care nu și-au realizat sarcinile la contractările de carne și lapte. Datorită controlului slab, lipsei de exigență față de realizarea planului de contractări din partea organelor comunale, întreprinderea de industrie alimentară județeană, a preluat pe 8 luni doar 29,2 la sută din planul de lapte și 37,2 la sută din cel de carne. S-a subliniat faptul că la indisciplina contractuală se adaugă tendința de a se aștepta ca aprovizionarea cu produse alimentare să se facă mai ales din repartițiile alocate pe plan central. Consiliile populare au datoria să adopte cele mai eficiente măsuri, să analizeze posibilitățile de care dispun pentru îndeplinirea sarcinilor, recuperarea restanțelor etc. După cum este știut, în județul Vrancea calamitățile din acest an au afectat 22 000 hectare de teren cu diferite culturi. Culturile de legume amplasate în lunca Siretului au fost în întregime distruse. în această situație, beneficiind de ajutor din partea statului — semințe, asistență tehnică — cooperativele, unitățile agricole au reînsămînțat loturile pe unde trecuse apa. Cu toate acestea, populația a primit circa 1 100 tone legume din unități aparținînd altor județe. S-au înregistrat goluri în perioada trimestrului II, cînd au lipsit legumele proaspete, de sezon. Din sarcina planificată pe 8 luni s-a realizat la legume-fructe doar 40,7 la sută, deficitare fiind tomatele, ceapa uscată etc. în afara condițiilor climaterice, alte cauze subiective, de ordin organizatoric și tehnic, au dus la prospectarea contractelor de către C.A.P. Măicănești, Biliești, Slobozia-Ciorăști, Bolotești etc. Dacă în zona de șes aprovizionarea cu legume și fructe s-a făcut corespunzător, localitățile de deal și munte au fost slab aprovizionate cu legume și fructe proaspete, ca de altfel și magazinele de aprovizionare ale muncitorilor forestieri. (Continuare în pag. a II-a) SESIUNEA CINISIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI VRANCEA Noul cartier din comuna Gugești Porțile toamnei s-au deschis cu un nou calendar împodobit de. Am trecut prin grădini, de fappeste brazdele ogoarelor cînd simfonia muncii se contopea cu realizări de primă urgență. Este o revelație să vezi cu altă dragoste sînt ajutați locuitorii din comuna Lacu-Baban să-și refacă căminele distruse de alunecările de teren din luna mai. Ca din pămint, în comuna Gugești a răsărit un cartier nou, cu străzi largi și luminate electric. Aici vor locui în case confortabile zeci de familii. Am stat de vorbă cu Radu Iordăchescu, unul din locuitorii acestui cartier, care mi-a declarat că a primit un sprijin deosebit din partea lucrătorilor cooperației de consum în construirea locuinței. Timplarii cooperativei de consum Gugești i-au lucrat ușile și tocurile, tinichigii de la cooperativa Urechești au bătut tabla, iar zidarii de la cooperativa Unirea au zidit și tencuit casa. Și locuitoarea Georgeta Pătrașcu, precum și toți ceilalți au primit materiale de construcții prin cooperativa de consum Gugești. V. M. Valențe gospodărești Gospodarii din Străoane țin să adauge satului în care trăiesc și muncesc noi valente de frumusețe. Propunerile făcute cu ocazia întîlnirilor dintre deputați și alegători, au început să prindă viață, demonstrînd că oamenii de aici știu să împletească vorba cu fapta. In ultimul timp, cu aportul neprecupețit al cetățenilor, mobilizați de către deputați, au fost pavate străzi în lungime de 1 500 metri, s-au construit 500 m.p. trotuare din beton etc. Aceste lucrări fac parte dintr-o serie de acțiuni gospodărești inițiate de consiliul popular pentru continua înfrumusețare a comunei. MEȘTERUL CU MÎINI FERMECATE UN REUȘIT TRANSFER DE EXPERIENȚA CURIER JURIDIC » MEMENTO în vizita făcută zilele trecute la I.A.S. Măicănești, am putut constata că și lucrătorii celei mai tinere întreprinderi agricole din județ, trăiesc intens febra campaniei de toamnă. Discuția purtată cu inginerul Vasile Șerban, directorul unității, avea să confirme acest lucru. Cîteva cifre și constatări sînt edificatoare, întreaga suprafață de 550 hectare cultivată cu floarea-soarelui, a fost recoltată și eliberată, asigurîndu-se front de lucru tractoarelor. Cele 10 dispozitive (DFS) folosite la recoltat ca și cele 20 dispozitive (DTS) pentru treierat au constituit o însemnată forță mecanică, la care s-au alăturat zilnic peste 150 brațe de muncă, contribuind la executarea operativă a acestor lucrări. Volumul producției medii obținute, care întrece cu aproape 500 kg la hectar cantitatea planificată inițial este cea mai concludentă dovadă a operativității cu care s-a efectuat această acțiune. în această activitate s-a evidențiat colectivul fermei nr. 7 condus de inginerul Bucur Manolache, care a reușit să recolteze, înainte de încheierea perioadei optime, toată suprafața de 200 hectare cu floarea-soarelui, prevăzută în planul de producție. Demnă de menționat este calitatea producției realizate la nivel de întreprindere, întreaga cantitate predată în bază fiind oprită și certificată ca foarte bună pentru sămînță. O intensă preocupare există și la recoltarea porumbului. Deși suprafața acoperită cu această cultură este apreciabilă, aproape 2 180 hectare, totuși pînă ieri s-au cules mai mult de 1 200 hectare, ceea ce reprezintă 55 la sută din suprafața existentă în cultură. „Procentul de recoltare — ne spunea inginerul Vasile Șerban — putea fi și mai ridicat, dacă n-ar fi fost parcele unde porumbul nu ajunsese într-un prim stadiu de maturitate. Sunt totuși ferme de productiv care favorizate de faptul că ponderea suprafețelor cu un stadiu de coacere mai avansat a fost mai evidentă au accelerat ritmul zilnic de recoltare. Astfel, ferma nr. 8 condusă de inginerul Ion Costache, a terminat culesul, pe aproape 600 hectare din cele 780 cultivate". Și la această cultură "și pînă acum depășirea sarcinii de plan. Producția medie obținută de pe suprafața recoltată pînă în prezent se apreciază la peste 4 300 kg la hectar, față de 3 600 kg cu prevede plana 1. Tot în acțiunea de recoltare se evidențiază o intensă activitate pentru a Nicolae SOAR! (Continuare in pag. a li-ai La tînăra întreprindere de stat din Măicănești DEMARAJ BUN în campania agricolă de toamnă în podgoria Coteștiului PRODUCȚII BOGATE DE STRUGURI nă acum, din planul de 1 505 tone, au fost realizate 1 020 tone, existînd toate premisele pentru depășirea sarcinilor contractuale. Din rîndul celor care își aduc un aport eficace la obținerea unor recolte bogate de struguri, trebuie consemnat numele inginerului Constantin Scrieciu, care din cele 250 tone planificate să se obțină ferma sa, a și recoltat 210 tone, preconizîndu-se o depășire de plan de circa 40 de tone. Cu rezultate asemănătoare se înscrie și ferma nr. 10, condusă de Ion Bocăneală, precum și ferma nr. 2, aflată sub conducerea inginerului Mihai Dobre, în care se vor obține, de asemenea, substanțiale depășiri de plan. In același timp menționăm că în cadrul întreprinderii agricole de stat Cotești a început recoltatul strugurilor pentru vin, în urma sondajelor făcute de către specialiști, în toate fermele domnește convingerea că și la soiurile destinate vinificării se vor înregistra producții suplimentare fată de cele stabilite prin plan. La întreprinderea agricolă de stat Cotești, recoltatul strugurilor de masă decurge într-un ritm susținut. Pi- ateneu vrîncean Extinderea centralei telefonice Dintre preocupările actuale ale lucrătorilor Direcției județene de poștă și telecomunicații Vrancea, notăm cîteva mai semnificative. Așa, spre exemplu, centrala telefonică automată s-a extins recent cu 50 la sută, dispunînd în prezent de 30 linii și tot atîtea teleimprimatoare necesare trimiterii corespondentei telegrafice în alte orașe. Și, în timp ce un mililiv de h ■ [UNK] li ai poștei au trimis la tipar o nouă carte de telefoane — care va apare curînd electromecanicii coloanei de rețele interurbane au terminat pregătirea liniilor telefonice pentru iarnă. Lucrarea a constat în înlocuirea stîlpilor telefonici uzați și întindu-i, firelor, ferind între ega rețea telefonică existentă în județ de viscol și a’1.. „rii, * Această amiază bărbătească de pe cimpuri r REPORTAJ• REPORTAJ ♦ REPORTAJ # REPORTA Pe de o parte a drumului unde mașina nu lasă, între plopi, decit semnul vitezei, semnificatia clipei pare unică. In dreapta sînt pămînturile, undeva sînt arate, lanurile se deschid acum pentru Herul plugului și tractoarele numai, intră în relieful mișcării dinamizînd imaginea cotidiană. Apoi lanurile, de totdeauna lanurile în galben cu porumburi, prin care oamenii sensibilizează siluetele fotografice. Trec căruțe printre aceste hățișuri, coșurile cu porumb, cu stiuleții de porumb străfulgeră parcă o tracțiune de secundă aerul, sau mai multe secunde la un loc, memorez „brațele“ de coceni tăiate ce deschid drumurile și imaginez vederea în verde a cîmpiei. Pentru că, pe multe din aceste lanuri griul va lua focul inflorescenței care-si suprapune acum adevărată efigie pe sub sfîrșitul și frunza lui septembrie. Am plecat dimineață „pe teren", dar acum soarele este o prezență fastuoasă, vara devine o amintire mai mult și nimeni nu mai aleargă după umbră. Notez în carnet cifrele realizărilor, suprafețele eliberate de coceni și floarea-soarelui, cele recoltate, întreb unde a început semănatul. In foarte multe locuri se pregătește terenul, patul germinativ pentru grîu. Se spune că sînt rămineri în urmă de aceea îi văd pe oameni mai concentrați, răspunsurile vin în răstimpuri, mai tîrzii parcă, mai tăioase. Bărbații intră în frămîntări, mesele de lucru se încarcă de hi i Iii si de planuri, știu că președintele și inginerii, șefii de brigadă de la un C.A.P. se scoală mai dimineață în această campanie și Își trec unul altuia alte propuneri despre cum să rezolve lucrurile. Trebuie însă să pleci dimineața cu adevărat să-i mai poți găsi la sediul gospodăriei. Așa s-a întîmplat la C.A.P. Vulturii, l-am descoperit pe președintele Ion Ioniță, pe inginerii Vie Marin si Nicolae Dumitrescu in locali asupra acelor situatii la zi — '’'alb de eloil si campanie. Se stă Ion PANAIT (Continuare în pag. a II-a) Ecran economic Campania de vinificațîe poate începe „Sintem pregătit pentru a începe campania de vinificațîe". Transmițîndu-ne această veste, tehnicianul Iosif Popîrlan, din cadrul centrului de vinificațîe numărul 6 — Jariștea, ne-a relatat despre complexul de măsuri întreprinse în cadrul secției pentru asigurarea condițiilor în vederea declanșării,în bună condițiune, « campanie de vinificațîe. Printre altele,, este vorba de punerea în stare de funcționare a liniilor tehnologice pentru vinul alb și roșu, pregătirea capacității pentru depozitarea a 300 vagoane, pun cea în _£,tare de funcționare a tuturor Utilajelor. Lucrările de pregătire fiind încheiate, campania de vinificație poate începe . Pe primul plan,calitatea Podgoriile vrîncene sînt cuprinse în aceste zile, mai mult ca oricînd, de un freamăt deosebit : culesul strugurilor. Am vizitat în aceste zile un punct important de lucru, gara Cotești, locul de „îmbarcare" a unor cantități importante de struguri. Șeful depozitului I.L.F. Vrancea, ne-a relatat că media zilnică a livrărilor se ridică la 50 tone. Pînă în prezent s-au livrat la export de către cooperări vele agricole de producție Cotești, Budești și Cîrligele cantitatea de 450 tone sruguri față de un plan de 1 200 tone. Focșani, un colț din depozitul Fabricii de coniac RAMPĂ DE SPĂLARE Ceferiștii complexului Mărășești au amenajat în preajma gării, o rampă pentru curățirea și spălarea vagoanelor, apte de a fi încărcate cu struguri pentru export. Astfel spălate, vagoanele sunt apoi dirijate către stațiile cu bazine de podgorii cum ar fi: Sihlea, Cotești, Odobești, Panciu și altele. Capacitatea de spălare a rampei este de 45—50 vagoane pe zi. Pili . Din noul peisaj arhitectonic al municipiului t AMĂNUNTUL cotidian Semnalam, exact la această rubrică, dispariția coșurilor cu flori chiar la colțul străzilor mai populate și apariția unor inși cel puțin dubioși cu coșuri de semințe. Apoi, a un soi de indivizi care-ți solicită, cu mina întinsă, mila. Alții fac acest soi de comercializare a sentimentelor prin copii. Aspectul capătă un caracter penal. Dar cum poate fi numit cel care poate fi văzut adeseori în restaurantele și unitățile de alimentație publică din oraș, oferindu-ți într-un mod cel puțin scandalos, lotul în plic, reclamînd cumpărarea ca o... da „SENSUL“ COMERCIAL AL BUNULUI SIMȚ.. torie „cetățenească" ? Vrei să stai liniștit la masă, poate e ceasul tău de tandrețe și tocmai atunci vine visul cu lozul și te sîcîie într-atît, încît pînă la urmă trebuie să cumperi totuși. Și culmea, nimeni nu poate să spună nimic, pentru că visul iu cauză îți flutură imediat : o dinaintea ochilor o au Io"ri"-"p,«oap 3tă și parafată de nu știu ce organe comerciale, care dă drept de liberă trecere și vînzare a iozurilor în restaurante. Chiar așa să se facă comerț, dragi tovarăși care ați avut această idee și „inițiativă" ? Nu credeți că e mai bine ca lotul să se vîndă la sonetele special făcute în acest sens ? Nu de alta, dar „sensul" comercial ce ni-l impuneți lezează cam prea mult bun”" simț... I. P. LUNTREA DE PAPIRUS VA ÎNVINGE OCEANUL (VIII) 24 iunie. în timpul nopții am dublat cortul deși marea era liniștită. Pereții primitivi din pînză de cort ai colibei-cabină rezistau puternicei mesiuni a apei. Toți au fost foarte bucuroși cînd Norman ne-a anunțat că ne-au mai rămas doar 67 mile. Sîntem din nou pe drumul cel bun ! A fost o zi de bucurie și sărbătoare, în apropiere observăm o întinsă colonie de alge sargasse. 25 iunie. Vîntul suflă puternic, marea e furtunoasă. Nava noastră prinde viteză. Maimuța Safi e împroșcată cu stropi de apă și se amuză. Seara, înainte de a fi închisă în cușca ei, a venit pentru cîteva minute să mi se așeze în brațe. Mai avem cu sci © rată șî un porumbel pe care îl ținem pe acoperișul cabinei dar care nu se împacă deloc : își fură mîncarea unul de la altul, se ciugulesc. Astăzi este din nou greu la vîsle : pînze iese din bătaia vîntului și începe să fîlfîie. Santiago și îuri au dat la o parte lăzile pe care dormim și au scos scîndurile de sub ele. „Gala” era plină cu apă și se simțea un miros de mucegai. Asemenea unor personaje dantești ale „Infernului* iuri și Santiago dispăreau rînd pe o această groapă întunecoasă, ........... să cadă acolo conductele goale de argilă sigilate cu dopuri ceruite, menite să faciliteze capacitatea de plutire a bărcii. 2S iunie. S-ar părea că Ra-II a în*ijB (Continuare in pag. an-a* 1