Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-11-21 / nr. 420
MILCOVUL pag. 23 Consecventa cu care comuniștii își analizează periodic activitatea a reieșit, odată mai mult, în relief, cu prilejul conferinței organizației de partid de la Complexul pentru prelucrarea lemnului Gugești. La lucrările conferinței, desfășurată într-un spirit de exigență și răspundere, a participat tovarășul SIMION DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. De asemenea, au mai participat activiști ai Comitetului județean de partid, invitați din partea Ministerului Economiei Forestiere, de la C.E.I.L. Focșani și ai organelor de partid și de stat comunale. Desigur, darea de seamă a căutat — și în mare parte a reușit — să cuprindă aspectele mai importante ale activității comitetului de partid, ale comuniștilor, materializate în rezultatele îndeplinirii sarcinilor încredințate, scoțing în evidentă eforturile și frămîntările acestui colectiv de muncă. Stadiul îndeplinirii indicatorilor de plan pe cele 10 luni din acest an se prezintă astfel: atît producția globală cit și cea marfă au fost realizate, înregistrînd sensibile depășiri, la export livrîndu-se suplimentar produse în valoare de peste 1,5 milioane lei. Important este faptul că eforturile depuse pentru realizarea sarcinilor de plan au fost corelate cu preocuparea pentru creșterea calității, pentru mai buna valorificare a masei lemnoase. După cum știm, Congresul al X-lea al partidului nostru a trasat sarcină organizațiilor de partid, comuniștilor, de a mobiliza, conduce și îndruma colectivele de muncă, conducerile tehnico-administrative în ridicarea eficienței economice a întregii activități. Or, pentru G.P.L. Gugești, ca de altfel pentru toate unitățile cu acest profil, sunt trasate sarcini concrete de sporire a ponderii lemnului prelucrat industrial din cantitatea totală de masă lemnoasă exploatată, reducerea consumurilori de materie primă (lemn) printr-o mai bună valorificare a acesteia, prin îmbunătățirea tehnologiilor de prelucrare etc. Cum s-a achitat, de aceste sarcini, comitetul de partid a cărui activitate a analizat-o conferința? Și ca să înțelegem mai bine contextul analizei e cazul să arătăm că, aici, consumurile specifice au fost depășite la placaj cu 96 mc bușteni, la furnir cu 220 mc bușteni și cu 266 mc frize pentru parchete. De asemenea, refuzurile calitative se ridică la o valoare de 880 000 lei, stagnările utilajelor și instalațiilor însumează un număr de 2 185 ore, au scăzut productivitatea și indicele de utilizare a fondului de timp etc. în darea de seamă se arăta că organizațiile de bază de la secția placaj, furnir și mecanic șef nu au respectat ordinea de zi fixată pentru adunările generale, viata de organizație, în ansamblul ei, situîndu-se la un nivel necorespunzător. Pe această idee, comunistul Georgel Sava critica acele aspecte legate de stabilirea temelor pentru a fi discutate în adunările generale și că acestea, nu reprezentau întotdeauna problemele cheie ale producției, spre care trebuia orientată munca politică. Pe de altă parte, același delegat arată că urmărirea îndeplinirii hotărîrilor a fost defectuoasă, că învățămîntul de partid nu s-a desfășurat conform tematicilor propuse „Fată de aceste aspecte ale vieții organizațiilor de partid comitetul nostru, membrii săi, n-au intervenit operativ", conchidea vorbitorul. Stilul ineficient de lucru al comitetului de partid rezultă și din faptul că acesta s-a mulțumit să formuleze doar observații birourilor organizaților de bază pentru deficiențele care se semnalau atît în domeniul vieții de organizație cît și al celei economice, într-o altă ordine de idei, nu s-a făcut nici o analiză asupra sprijinului pe care membri comitetului de partid l-au dat organizațiilor de care răspund. Deși comisiile pe probleme au fost ceva mai active în abordarea diverselor aspecte ale vieții întreprinderii, care preocupau în mod deosebit organizațiile de bază, se poate arăta că, de cele ma multe ori, studiile, analizele efectuate de acestea nu s-au soldat cu propuneri, cu soluții concrete pe care comitetul de partid prin îndrumarea comitetului de direcție spre finalizarea lor, corelate cu o muncă politică adecvată, să determine un reviriment în activitatea economică a C.P.L. Așa e cazul, de exemplu, al studiilor efectuate de comisia economică asupra aprovizionării cu materii prime, organizării mai judicioase a procesului de producție, studii ce n-au cunoscut concluzii, propuneri de eradicare a deficiențelor. Și din păcate, discontinuitatea muncii de partid nu se oprește aici. Comitetul de direcție n-a fost analizat, îndrumat, comuniștii din cadrul acestuia n-au prezentat în fața comitetului de partid informări asupra activității lor, n-au fost trași la răspundere pentru modul necorespunzător în care coordonează și conduc compartimentele producției. Referindu-se la nerealizările sarcinilor de plan, la slaba organizare a producției — de la aprovizionarea cu materii prime și pînă la controlul calitativ final — comuniștii Iordache Mureșan, Vasilica Piescu, Tudorică Zainea, Dimofte Stîngă, Alexe Bucălău, Cornelia Andrei subliniau că nici birourile organizațiilor de bază din secții, care se aflau în miezul lucrurilor, n-au întreprins pași hotărîți de stăvilire a lipsurilor, că din abaterile disciplinare nu s-a făcut subiect de discuții, că viața de partid a oscilat între superficialitate și exigență. Ei, erau unanimi în aprecierea că e necesară dinamizarea muncii politice, de educare comunistă, patriotică, de întărire a disciplinei, astfel ca, în primul an al planului cincinal pe care-l începem peste puțin timp, să nu se mai poată discuta despre nerealizări. în cuvîntul său, comunistul Constantin Grecu, directorul C.P.L. Gugești, informa conferința că datorită slabei contribuții pe care și-o aduc unele cadre tehnice, a insuficientei asistente de specialitate, calitatea produselor are de suferit, fapt care îi determină pe unii clienți să renunțe la colaborarea cu unitatea. Se pare însă că, conducătorul unității a uitat că tragerea la răspundere pentru nerespectarea disciplinei tehnologice e de competența comitetului de direcție, a directorului și că aceștia au datoria de a lua toate măsurile pentru întreținerea disciplinei, a formării unei concepții noi, socialiste față de muncă, față de producție! Relevînd evoluția pozitivă a activității colectivului de la C.P.L. Gugești, inginerul Lucian Nicolae Olteanu, directorul general al C.E.I.L. Focșani, arată totodată, că aceasta putea fi generalizată dacă ar fi existat o preocupare continuă pentru perfecționarea muncii, pentru întărirea răspunderii pe fiecare loc de muncă. In acest sens critica indisciplina tehnologică care se manifestă aici, și care are drept urmare depășirea consumurilor specifice, realizarea de produse necorespunzătoare calitativ. Asigurînd colectivul de sprijinul permanent al C.E.I.L., vorbitorul arată că pentru activitatea de viitor e necesară o cotitură în ce privește disciplina, gîndirea tehnologică, contribuția fiecărui salariat la realizarea sarcinilor repartizate, în încheierea lucrărilor conferinței organizației de partid de la C.P.L. Gugești a luat cuvîntul tovarășul SIMION DOBROVICI, care a relevat principalele sarcini care au stat în fața comuniștilor, a colectivului de muncă de aici, activitate care i-a angajat plenar pe muncitorii și specialiștii unității, dar care impune în același timp o analiză critică și, în consecință, adoptarea unor măsuri care să conducă la îmbunătățirea procesului de producție. Totodată au fost scoase în evidență unele succese ale producției pe cele 10 luni din anul în curs. E adevărat, spunea în continuare tovarășul prim-secretar, peste sarcina afectată acestui cincinal, se prelimina a fi realizată aici o producție suplimentară de circa 54 milioane lei. Dar să nu uităm, că tot aici, au fost aduse utilaje, instalații, s-au făcut modernizări și s-au creat condiții mai bune de lucru prin investirea a 14 milioane lei, ceea ce impune o sporire a eforturilor îndreptate nu numai spre realizarea sarcinilor anului 1970, ci și a angajamentelor luate în ofensiva aceasta pentru producții sporite, o răspundere deosebită îi revine organizației de partid. Ea s-a afirmat capabilă să antreneze masa de salariați în îndeplinirea obiectivelor rezultate din plan. Apoi, tovarășul Simion Dobrovici a arătat că atingerea acestor obiective va trebui să aibe la bază întărirea disciplinei, știind că, în acest sens, s-au făcut simțite serioase deficiențe: 17 000 ore-om absențe nemotivate, 43 000 ore suplimentare lucrate, refuzurile calitative, exploatarea ca și întreținerea necorespunzătoare a instalațiilor din dotare, depășirile la consumul specific și alte neajunsuri care grevează rezultatele muncii, producția în general. „Această unitate, spunea tovarășul prim-secretar, are o tradiție, colectivul ei e posesorul unui mare și valoros patrimoniu de experiență, aici lucrează cadre din tată în fiu. Care e explicația, atunci, a unor asemenea deficiențe? Nu cumva indisciplina se transmite din chiar vîrful piramidei, de la conducerea complexului? A reieșit din discuții că nu se respectă programul de lucru, că apar manifestări incompatibile cu ținuta și demnitatea unui muncitor, că unele cadre tehnice își fac datoria de mîntuială etc. Ce atitudine au adoptat comuniștii, comitetul de partid, ce acțiuni a întreprins pentru eliminarea acestor acte de indisciplină? Prea greu nu e de răspuns: insuficienta preocupare pentru munca politică, de ridicare a conștiinței comuniste, muncitorești, s-a făcut simțită mai pe tot parcursul activității. De asemenea, birourile organizațiilor de bază au fost lipsite de o îndrumare calificată, consistentă, ele dovedindu-se totodată, nereceptive la evoluția situației din sectoarele în care acționează, fiind lipsite de inițiativă, de personalitate. O altă problemă, e aceea a îndrumării organizației de sindicat și U.T.O. de către comitetul de partid. Pentru tineri, comitetul de direcție, sindicatul, comitetul de partid au făcut prea puțin pentru ridicarea măiestriei profesionale, pentru educarea lor comunistă, de formare a acestora în spiritul dragostei față de muncă și întreprindere, al respectului în familie și societate. Și dacă așa stau lucrurile, atunci cum era posibil să-și exercite comitetul de partid rolul de conducător politic în întreprindere, cînd chiar unul dintre secretarii acestuia — schimbat de curînd — încălca disciplina de partid? Iată doar citeva din problemele pe care viața le pune în fața organizației, a comitetului de partid". Totodată, primul secretar al comitetului județean de partid a dat prețioase indicații asupra modului cum să acționeze noul organ în activitatea de viitor. S-a insistat, îndeosebi, pe acțiunile ce vizează întărirea disciplinei de partid și, ca atare și creșterea conștiinței comuniste. Exprimîndu-și convingerea că organizația, colectivul de muncă de aici se vor prezenta la apropiatul jubileu al semicentenarului P.C.R., cu o suită de remarcabile realizări, tovarășul prim-seretar asigura conferința că Biroul Comitetului județean de partid va sprijini, în continuare, eforturile colectivului în vederea înlăturării greutăților și înfăptuirii obiectivelor prevăzute de partid în cincinalul care urmează. Directorului general al C.E.I.L. Focșani , s-a trasat sarcină ca problemele ridicate în conferință și care sînt de competenta combinatului, să fie rezolvate pînă la începutul lunii decembrie, cînd va informa Biroul Comitetului județean de partid cu măsurile luate și eficiența lor. De asemenea, organul județean de partid, în urma unei analize pe care un colectiv de specialiști o va întreprinde la C.P.L. Gugești, va solicita un sprijin material mai amplu Ministerului Economiei Forestiere, altor instituții centrale pentru înscrierea activității acestei unități pe linia perfecționării, a rentabilității. AI. CRIHANA Conferința organizației de partid de la C.P.L. Gugești LIPSIND ÎNDRUMAREA ȘI CONTROLUL, SPIRITUL DE RĂSPUNDERE S-A MANIFESTAT TIMID (Urmare din pag. 1) numesc aceste necazuri, ci „bețele-n roate" sînt puse de clasa neglijentă a unor funcționari de la diferitele grupuri de șantiere pe unde a lucrat, de acei oameni plătiți exclusiv pentru a ține o evidență, o arhivă, pentru a interpreta și aplica legea, a răspunde cu operativitate la solicitările cetățeanului. Urmărim la oficiul de pensii un alt mod de a „dialoga", cel al hîrtiilor scrise, parafate, semnate, plimbate... pasaje. Fără a abuza de metaforă, afirmăm că în cele 17 000 de dosare ale oficiului sînt tot atîtea suflete omenești. Cine, decît incompetența, superficialitatea, lucrarea făcută în dorul lelii, „rebutul administrativ“ — strivesc, schilodesc, macină sufletul acestor oameni din dosare ? Abordăm un caz minor ,în aparență, relatat de tînăra Aglaia Dascălu, statisticiană : „Dosarul de pensie nr. 11440 a fost întîrziat, față de termenul legal admis, cu 15 zile din vina tov. Amalia Bedo, funcționară la serviciul personal de la întreprinderea de construcții-montaj. Urmarea pensia a fost plătită de la întîi ale lunii următoare". ...Pentru Zanfir Tîrîță din Urechești, ieșirea la pensie e încă un fel de „chinurile lui Ulise". A încetat activitatea la I.S.F. Vrancea la data de 31 mai 1969. A primit asigurări ferme că totul va decurge normal. Dar și răbdarea are o limită. Omul, pierzînd-o, a început să se intereseze de dreptul său. A reușit însă să piardă timp, să-și consume nervi, să cheltuiască bani pe drum. A crezut la un moment dat că doar oficiul din Focșani îi face greutăți. Dar nu aici era „nodul gordian". încurcătura a făcut-o serviciul personal al I.S.F.-ului, respectiv Jana Bulboacă, funcționară, care a depus dosarul de pensionare al tov. Zanfir Tîrîță după... patru luni de zile de la data desfacerii contractului de muncă. Bineînțeles că cetățeanul își caută mai departe dreptul cuvenit. Cine va suporta valoarea bănească a celor patru luni date pe „apa sîmbetei", urmează să stabilească —• instanța judecătorească. Pînă atunci însă, supunem oprobriului public acest fel de practici, care contravin flagrant modului de rezolvare a nevoilor cetățenești în spiritul legilor statului nostru. Dintr-o sumară statistică a tov. Vladimir Roșioru, șef serviciu pensii, am reținut că în ultimul trimestru au fost peste 20 de întîrzieri ale dosarelor de pensionare datorită motivelor líili áusenuMtateí »Deși — precizează interlocutorul nostru — oficiul de pensii a căutat să pună capăt acestor întîrzieri, a lucrărilor incomplete, totuși astfel de neajunsuri persistă. Lucrările noastre sînt condiționate de lucrările altora. Poate am făcut exces de circulare și îndrumări, trimise serviciilor de personal din cadrul unităților cu care lucrăm. La orice instruire organizată de Direcția noastră am subliniat necesitatea stringentă ca dosarul de pensie să fie Înaintat oficiului cu toate piesele necesare unei corecte calculări". Reluînd și adîncind ideea enunțată, considerăm la rîndul nostru, că întregul colectiv de salariați de la Oficiul de pensii trebuie să dea un plus de operativitate în elaborarea deciziilor, să vegheze necontenit pentru a nu se strecura greșeli în calculul vechimii, ca cetățeanul — în relațiile pe care le primește la ghișeu, în orele de audiență — să știe precis ce are de făcut. Oficiul de pensii face parte dintr-un organism social care vine în contact nemijlocit cu o categorie de oameni a căror răbdare și sănătate nu trebuie să le punem la grele încercări. Dreptul cuvenit prin lege celor care au fost atîția ani în cîmpul muncii, contribuind la edificarea societății noastre, nu trebuie înțeles ca un „privilegiu” acordat după bunul plac al funcționarului. Exemplificînd dosarele nr. 10276 și 10816 (la primul omițîndu-se, timp de nouă luni acordarea pensiei suplimentare tovarășei Victoria R. Roșu din Panciu; la al doilea — onorîndu-se plata pensiei, deși există un viciu de formă), facem acest lucru pentru înțelegerea exactă a obligațiilor ce revin fiecărui slujitor al interesului public, cetățenesc. De la om la om , în spiritul legii, pentru nevoile cetățeanului — trebuie să devină o coordonată de bază a întregii activități a oficiului de pensii Focșani, impusă de însăși esența democrației socialiste. Cînd operativitatea se... pensionează Un film care îndeamnă la luciditate, „Păsările“ De la Hitchcock se pleacă sub un fel de transă, de fapt tot filmul acesta al lui ar trebui văzut într-o sală goală, tu, singur, spectator, astfel ca să ai locul de mișcare, și al gesturilor. Pentru ca Ulmul este o stare, o întreagă stare de obsesie ce te învăluie și te apleacă sub o judecată aprigă a lucrurilor, lucidă, neiertătoare. Fiecare metru de peliculă înseamnă acțiunea lucrurilor, a unor lucruri în mișcare, a unor elemente care transpar de dincolo de conștient, fără voie, cu o clipă accidentală și iremediabilă. „Pasc*ile“, filmul care a îngrozit și a surprins în egală măsură, contestat cu muțenie poate și numai pe sub lama privirii, dar care trebuie văzut tocmai pentru că doare, este un teribil avertisment adresat stării, acelei stări de uitare cu care ne acoperim visurile, dar în primul rînd unei stări sociale ce ne susține individualitatea în spațiu. Păsările care atacă acel orășel liniștit, stațiunea aceea unde oamenii s-ar putea retrage cu liniște o dată și o dată, păsările care atacă școala și copiii, care respiră fără teamă literele, care sugrumă pulsul vieții orașului, înnăbușă sau suspendă aerul, care, în ultimă instanță, omoară oamenii și înstăpînesc, pentru 2 zile o atmosferă de cataclism, nu mai sunt, in viziunea marelui elemente regizor american, vietăți, ci care supun desfășurarea vieții. Filmul nu poate fi povestit, nu trebuie povestit, avertismentele nu trebuie povestite, trebuie să ai senzația fizică, de mare suferință că stă în puterea tuturor, in puterea oamenilor să se scuture de păsările acelea, să le împiedice să se nască, trebuie neapărat să fii în sală pentru a striga împotriva stării de dolceralmente cu care nu mai constatăm, uneori, viața. Am spus că filmul are o stare de groază pentru cei care refuză să-l citească, să-l vadă și să-l identifice, cei care li constată doar spectaculosul și mirările. Filmul lui Hitchock este însă o astfel de mărturisire despre o clipă de viață care chiar dacă nu ni se întîmplă, ne poate totuși surprinde. Este viața astfel acceptată împotriva mersului ei firesc și de care, vrem nu vrem, trebuie să ținem seama cu luciditate. Acest mare maestru al filmelor cu suspense nu ne dă voie să uităm că fericirile nu sînt pur și simplu întlmplătoare, că pentru clipa de liniște trebuie luptat, că accidentele, nu neapărat de felul celui care ni-1 prezintă el, nu sînt inevitabile. Pentru asta trebuie să privim viața cu ochii deschiși și, absolut necesar, cîteodată gravi. Viata este mai mult decât numărul zilelor care ni se înseamnă pe suflet cu roșu, ori cu albastru, ori cu o culoare ce ne convine și ne susține, indiferent cum, înaintarea... Ion PAN AN mmm La magazinul din Bahne, sectorul cu articole de uz casnic. Magazinele Fabricii de confecții (Urmare din pag. 1) dun vad comercial. Magazinul nr. 2, de la parterul fabricii, are o poziție marginală... — Probabil că poziția marginală a magazinului nr. 2 cere o reclamă deosebită. Cred că multă lume e străină de existența acestuia — intr-adevăr și noi ne dăm seama — vom iniția o reclamă intensivă în această direcție. — Ce ne oferă ca noutate, pentru luna decembrie, magazinele respective? — Avînd în vedere că luna decembrie este declarată o lună a cadourilor, comerțul bucureștean ne-a făcut o comandă specială care cuprinde modele multe în cantități mici. Acest fel de comandă este greoi pentru fabrică dar foarte rentabil. Cumpărătorul are tendința vestimentară de unicitate sau individualitate, cum vreți să-i ziceți. Din modelele solicitate noi vom fabrica mai multe și vom distribui desigur și în cele două magazine ale fabricii. O caracteristică a formei de comercializare a produselor din perioada ce urmează o vor constitui pungile cu miner din polietilenă în care vor fi ambalate și articolele solicitate. Probabil că luna decembrie va fi la fel de productivă în venituri ca și luna octombrie cînd s-au vlndut produse în valoare de peste 500 000 lei. — Deci, în afară de veritabilul barometru al cererii și ofertei, cele două magazine vin să tălmăcească valoric eficacitatea producției? — Da, anual, venitul de la cele două magazine depășește 4,5 milioane lei, o rentabilitate cantitativă care vine să completeze eficiența calitativă a produselor. Dialogul nostru reportericesc se încheie aici. Nu și cel comercial, care e așteptat în continuare să se desfășoare util și modern. RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO tv SÎMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.10 Publicitate. 18.15 „Bună seara, fetei Bună seara, băieți !" 19.15 Publicitate. 19.20 „1001 de seri". Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculin . România — Iugoslavia (repriza a II-a). Transmisiune de la Cluj: 20.30 Tele-enciclopedia. 21.30 Film serial: „Incoruptibilii*. „Coniacul de Bouvelais". 22.20 Telejurnalul de noapte 22.30 Comici vestiți ai ecranului. „Chariot" 23.00 „Cîntec de dor". Transmisiune de la restaurantul „Bucur”. 23.30 închiderea emisiunii programului 1. DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineață. 9.00 Teatru pentru copii și școlari: „Fata din dafin" — scenariu de Dan Tărchilă. Viața satului. Amfiteatru muzical: Marțian Negrea. De strajă patriei. Hochei pe gheață : România — Polonia. înregistrare de la patinoarul „23 August", în reluare, la Cererea telespectatorilor. Interpreți îndrăgiți de muzică ușoară și populară : Margareta Pîslaru, Frida Boccara, Éva Pilarova, Sergio Endrigo, Maria Butaciu, Irina Loghin, Maria Cornescu, Dumitru Constantin, Pop Simion. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.45 Studioul „N". 18.00 Cîntare Patriei — Concurs coral interjudețean. Participă formații corale din județele Ilfov, Argeș și Vrancea. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România în 1000 de imagini. Colegii. 20.20 Telerecital. Costache Antoniu. 21.20 Recital Party Pravo. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal masculin . România — R.D.G. (reeditarea finalei Campionatului mondial 1970). înregistrare de la Cluj. fmd -23.00 închiderea emisiunii programului 1. radio SÎMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05— 6.30 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin metéo-rutier. Sport. 9.30 Miorița. 10.30 Din țările socialiste Emisiune de la Moscova. 11.05 Muzică ușoară de Radu Serbanu 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Cîntă Anca Agemalu și Dan Tufaru. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Pe clape albe... pe clape negre — muzică ușoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.50 Pe salut frumoasă tinerețe — program de cîntece. 15.00 De la 3 la 7. 19.00 Gazeta radio. 19.55 Tableta de seară. 20.05 Handbal. Repriza a II-a a meciului România—Iugoslavia. 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Orchestra Valentin Grigorescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Johnny Dorelli. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Dansați în ritmul preferat. 23.00 Expres melodii. 0.05—6.00 Estrada nocturnă. 10.00 11.30 12.00 12.30 14.30 JtEDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA« Focșani, strada Mihail Kogălniceanu hr. 7. telefoane« 1579; 3035; 2174; 2098 .........»min ....... ..... . DII flEgVI#* SÎMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Călugărița din Monza*. 14.45—16.45— 18.45—20.45. Tel. 1204 Cinema „FLACĂRA“ Focșani — 15.15—17.15 „Străzile au amintiri"; „Păsările". 17.15—19.15—21.15. Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Această femeie*. Cinema „LUMINA" Mărășești — „Sub semnul lui Monte Cristo*. Cinema „POPULAR" Panciu — „Cei 1000 de ochi al doctorului Mabusse*. Cinema „VICTORIA* Odobești — „Jandarmul se însoară". N.R. Ziarul nu-și asumă niminderea față de eventualele schimbări în program. Sîmbătă 21 noiembrie 1970 Prima zi din cel de-al șaselea an... rea simți că le are în fața ochilor, că gîndul aleargă cu precizie spre fiecare dintre cele 238 de tractoare. A, dar iată că a „descoperit“ ceva: — La Pădureni, Mărășești, Străoane, Țitești, cit și în alte unități, terminăm în două zile arăturile. Șefii de secție de aici — și tin să menționez în mod special numele lui Ion Micu, Nicolae Tofan și Lazăr Paraschiv — și-au făcut din plin datoria, așa că vom avea posibilitatea să dislocăm tractoarele din secțiile respective la cele unde din cauza solului puternic întelinit se înregistrează rămîneri in urmă— Ce forme stimulative folositi pentru mobilizarea mecanizatorilor? — Am să menționez mai întîi faptul că recent, în urma hotărîrii Ministerului Agriculturii și Silviculturii, au fost majorate cu 70 la sută tarifele după care se calculează normele mecanizatorilor. Apoi, instituirea unor premii substanțiale din fondul de 3 la sută al întreprinderii pentru cei ce își realizează și depășesc viteza zilnică de lucru, cît și premiile decadate de care beneficiază ,șefii de secții., și mecanicii de întreținere. Pentru ca rezultatele celor harnici să fie cunoscute de toți mecanizatorii, cît și pentru a se putea lua măsurile de rigoare în secțiile rămase în urmă sau în care se ivesc cazuri de indisciplină, facem de două ori pe decadă, seara, analiza realizărilor. — AU pomenit de indisciplină. Cînd se ivește, cum este combătută? — Am să vă dau un exemplu: mecanizatorii Alecu Ciușleanu și Dumitrache Popa aparținând secției Balotești în loc să-și îndeplinească sarcinile înscrise în ordinul elaborat de inginerul șef s-au apucat să facă o serie de lucrări la particulari. Ca primă măsură, li s-a imputat costul acestor lucrări fiind și penalizați cu 20 la sută din salariu. Totodată li s-a pus în vedere că dacă vor mai da dovadă de indisciplină vor fi și mai aspru sancționați mergîndu-se pînă la desfacerea contractului de muncă. — Și acum, un exemplu care să constituie reversul acestei situații. — Ni-l oferă tînărul mecanizator Ion Murgu, pentru care am o mare admirație. La cei 23 de ani ai săi, dă dovadă de o mare dragoste față de meseria aleasă. Este bine pregătit, foarte disciplinat și un excelent mecanic. Nu știu să fi existat vreo lună în care salariul lui să fie mai mic de 3 000 de lei. Au fost perioade cînd a ridicat și peste 3 500 de lei. Inginerul șef se oprește din povestit și se uită discret la ceas. Intr-adevăr, „felicitarea mea“ i-a răpit minute prețioase. Cînd ne despărțim, mă întreabă zîmbind: — Și la anul, răsfoind-vă carnetul de notițe, ce o să vă mai amintiți? — Cum am reușit să am o discuție fructuoasă cu un tînăr inginer șef aflat în prima zi din cel de al șaselea ani de activitate într-o unitate de care s-a legat trup și suflet." (Urmare din pag. 1) de eficienți în folosirea parcului de mașini și tractoare, o judicioasă repartizare a lor și responsabilitatea ca fiecare mecanizator să-și facă in mod exemplar datoria. — Mai concret? — Avem un parc de 238 de tractoare ce mai au de îndeplinit un volum mare de muncă. Dintre ele 125 lucrează la executarea ogoarelor de toamnă, 43 oră în vii, 18 sînt la transportul cocenilor, 15 la administrat îngrășăminte, 16 și-au terminat ciclul și sînt în reparații planificate, alte șase au căzut și sînt în atelier. Inginerul îmi spune toate acestea fără să-și consulte carnețelul. După felul însă în care și-a micșorat privi ASMUZMT IMPORTANT PENTRU CONSUMATORII DE ARAGAZ Prevenirii accidentelor ce pot fi provocate prin utilizarea unor REGULATOARE (ceasuri) de ARAGAZ defecte sau montate necorespunzator, se dau următoarele indicații: _In momentul cînd regulatorul nu mai funcționează normal, prezentați-vă imediat la depozitul „PECO", unde, predînd regulatorul defect și achitînd suma de 13 lei, veți primi un regulator reparat. NU SE PRIMESC LA REPARAT REGULATOARE RUGINITE, LOVITE, FISURATE, ALAMITE, FARA PIULIȚĂ SAU PIESELE PENTRU CUPLAREA LA PIULIȚA REGULATORULUI SAU FURTUN. — Unitățile cooperativei meșteșugărești nu sunt autorizate să repare sau să regleze regulatoarele, ci numai aparatele de utilizare a aragazului. Nu vă adresați nici meseriașilor particulari care execută reparații necorespunzătoare. NU MONTAȚI REGULATORUL fără garnitură inelară, (în bunăstare) care asigură o perfectă etanșeitate, garniturile se procură de la distribuitorii aragaz. — Nu montați două sau mai multe garnituri inelare, prin aceasta putîndu-se provoca smulgerea regulatorului. _ — UTILIZAREA UNUI REGULATOR DEFECT sau montat necorespunzător, prezintă un pericol de incendiu atît pentru consumator, cit și pentru vecini, putind provoca totodată și grave accidente. Persoanele neautorizate ce vor executa reglarea și repararea regulatoarelor aragaz, vor fi sancționate conform legilor în vigoare. TIPARUL 1 latremlnderea holiaratîcS Bacău