Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-11-21 / nr. 420

MILCOVUL pag. 23 Consecventa cu care comuniștii își analizează periodic activitatea a reie­șit, odată mai mult, în relief, cu pri­lejul conferinței organizației de partid de la Complexul pentru prelucrarea lemnului Gugești. La lucrările confe­rinței, desfășurată într-un spirit de e­­xigență și răspundere, a participat to­varășul SIMION DOBROVICI, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. De a­­semenea, au mai participat activiști ai Comitetului județean de partid, invi­tați din partea Ministerului Economi­ei Forestiere, de la C.E.I.L. Focșani și ai organelor de partid și de stat co­munale. Desigur, darea de seamă a că­utat — și în mare parte a reușit — să cuprindă aspectele mai importante ale activității comitetului de partid, ale comuniștilor, materializate în rezulta­tele îndeplinirii sarcinilor încredința­te, scoțing în evidentă eforturile și fră­­mîntările acestui colectiv de muncă. Stadiul îndeplinirii indicatorilor de plan­ pe cele 10 luni din acest an se prezintă astfel: atît producția globală cit și cea marfă au fost realizate, în­­registrînd­ sensibile depășiri, la export livrîndu-se­ suplimentar produse în va­loare de peste 1,5 milioane lei. Impor­tant­­ este faptul că eforturile depuse pentru realizarea sarcinilor de plan au fost corelate cu preocuparea pentru creșterea calității, pentru mai buna valorificare a masei lemnoase. După cum știm, Congresul al X-lea al partidului nostru a trasat sarcină organizațiilor de partid, comuniștilor, de a mobiliza, conduce și îndruma co­lectivele de muncă, conducerile teh­­nico-administrative în ridicarea efici­enței economice a întregii activități. Or, pentru G.P.L. Gugești, ca de altfel pentru toate unitățile cu acest profil, sunt trasate sarcini concrete de spori­re a ponderii lemnului prelucrat indus­trial din cantitatea totală de masă lem­noasă exploatată, reducerea consumu­­rilori de materie primă (lemn) printr-o mai bună valorificare a acesteia, prin îmbunătățirea tehnologiilor de prelu­crare etc. Cum s-a achitat, de aceste sarcini, comitetul de partid a cărui activitate a analizat-o conferința? Și ca să înțelegem mai bine contextul a­­nalizei e cazul să arătăm că, aici, con­sumurile specifice au fost depășite la placaj cu 96 mc bușteni, la furnir cu 220 mc bușteni și cu 266 mc frize pen­tru parchete. De asemenea, refuzurile calitative se ridică la o valoare de 880 000 lei, stagnările utilajelor și in­stalațiilor însumează un număr de 2 185 ore, au scăzut productivitatea și indicele de utilizare a fondului de timp etc. în darea de seamă se arăta că or­ganizațiile de bază de la secția pla­caj, furnir și mecanic șef nu au res­pectat ordinea de zi fixată pentru adu­nările generale, viata de organizație, în ansamblul ei, situîndu-se la un ni­vel necorespunzător. Pe această idee, comunistul Georgel Sava critica acele aspecte legate de stabilirea temelor pentru a fi discutate în adunările ge­nerale și că acestea, nu reprezentau întotdeauna problemele cheie ale pro­ducției, spre care trebuia orientată munca politică. Pe de altă parte, ace­lași delegat arată că urmărirea îndepli­nirii hotărîrilor a fost defectuoasă, că învățămîntul de partid nu s-a desfă­șurat conform tematicilor propuse „Fată de aceste aspecte ale vieții or­ganizațiilor de partid comitetul nos­tru, membrii săi, n-au intervenit opera­tiv", conchidea vorbitorul. Stilul ine­ficient de lucru al comitetului de par­tid rezultă și din faptul că acesta s-a mulțumit să formuleze doar observa­ții birourilor organizaților de bază pentru deficiențele care se semnalau atît în domeniul vieții de organizație cît și al celei economice, într-o altă ordine de idei, nu s-a făcut nici o ana­liză asupra sprijinului pe care membri comitetului de partid l-au dat organi­zațiilor de care răspund. Deși comisi­ile pe probleme au fost ceva mai ac­tive în abordarea diverselor aspecte ale vieții întreprinderii, care preocu­pau în mod deosebit organizațiile de bază, se poate arăta că, de cele ma multe ori, studiile, analizele efectu­ate de acestea nu s-au soldat cu pro­puneri, cu soluții concrete pe care co­mitetul de partid prin îndrumarea co­mitetului de direcție spre finalizarea lor, corelate cu o muncă politică adec­­vată, să determine un reviriment în activitatea economică a C.P.L. Așa e cazul, de exemplu, al studiilor efec­tuate de comisia economică asupra a­­provizionării cu materii prime, orga­­nizării mai judicioase a procesului de producție, studii ce n-au cunoscut con­cluzii, propuneri de eradicare a defi­ciențelor. Și din păcate, discon­tinuitatea muncii de partid nu se oprește aici. Comitetul de di­recție n-a fost analizat, îndrumat, co­muniștii din cadrul acestuia n-au pre­zentat în fața comitetului de partid informări asupra activității lor, n-au fost trași la răspundere pentru modul necorespunzător în care coordonează și conduc compartimentele producției. Referindu-se la nerealizările sarcini­lor de plan, la slaba organizare a pro­ducției — de la aprovizionarea cu ma­terii prime și pînă la controlul calita­tiv final — comuniștii Iordache Mure­șan, Vasilica Piescu, Tudorică Zainea, Dimofte Stîngă, Alexe Bucălău, Corne­lia Andrei subliniau că nici birourile organizațiilor de bază din secții, care se aflau în miezul lucrurilor, n-au în­treprins pași hotărîți de stăvilire a lip­surilor, că din abaterile disciplinare nu s-a făcut subiect de discuții, că viața de partid a oscilat între superficialita­te și exigență. Ei, erau unanimi în a­­precierea că e necesară dinamizarea muncii politice, de educare comunistă, patriotică, de întărire a disciplinei, ast­fel ca, în primul an al planului cinci­nal pe care-l începem peste puțin timp, să nu se mai poată discuta despre ne­­realizări. în cuvîntul său, comunistul Constantin Grecu, directorul C.P.L. Gugești, informa conferința că datori­tă slabei contribuții pe care și-o aduc unele cadre tehnice, a insuficientei a­­sistente de specialitate, calitatea pro­duselor are de suferit, fapt care îi de­termină pe unii clienți să renunțe la colaborarea cu unitatea. Se pare însă că, conducătorul unității a uitat că tragerea la răspundere pentru neres­­pectarea disciplinei tehnologice e de competența comitetului de direcție, a directorului și că aceștia au datoria de a lua toate măsurile pentru între­ținerea disciplinei, a formării unei con­cepții noi, socialiste față de muncă, fa­ță de producție! Relevînd evoluția pozitivă a activi­tății colectivului de la C.P.L. Gugești, inginerul Lucian Nicolae Olteanu, di­rectorul general al C.E.I.L. Focșani, ara­tă totodată, că aceasta putea fi genera­lizată dacă ar fi existat o preocupare continuă pentru perfecționarea mun­cii, pentru întărirea răspunderii pe fie­care loc de muncă. In acest sens cri­tica indisciplina tehnologică care se manifestă aici, și care are drept ur­mare depășirea consumurilor specifice, realizarea de produse necorespunză­toare calitativ. Asigurînd colectivul de sprijinul permanent al C.E.I.L., vorbi­torul arată că pentru activitatea de viitor e necesară o cotitură în ce pri­vește disciplina, gîndirea tehnologică, contribuția fiecărui salariat la reali­zarea sarcinilor repartizate, în încheierea lucrărilor conferinței organizației de partid de la C.P.L. Gu­gești a luat cuvîntul tovarășul SIMION DOBROVICI, care a relevat principa­lele sarcini care au stat în fața comu­niștilor, a colectivului de muncă de a­­ici, activitate care i-a angajat plenar pe muncitorii și specialiștii unității, dar care impune în același timp o a­­naliză critică și, în consecință, adop­tarea unor măsuri care să conducă la îmbunătățirea procesului de producție. Totodată au fost scoase în evidență u­­nele succese ale producției pe cele 10 luni din anul în curs. E adevărat, spu­nea în continuare tovarășul prim-se­­cretar, peste sarcina afectată acestui cincinal, se prelimina a fi realizată aici o producție suplimentară de circa 54 milioane lei. Dar să nu uităm, că tot aici, au fost aduse utilaje, instalații, s-au făcut modernizări și s-au creat condiții mai bune de lucru prin in­vestirea a 14 milioane lei, ceea ce im­pune o sporire a eforturilor îndrepta­te nu numai spre realizarea sarcinilor anului 1970, ci și a angajamentelor lu­ate­ în ofensiva aceasta pentru produc­ții sporite, o răspundere deosebită îi revine organizației de partid. Ea s-a afirmat capabilă să antreneze masa de salariați în îndeplinirea obiectivelor rezultate din plan. Apoi, tovarășul Simion Dobrovici a arătat că atingerea acestor obiective va trebui să aibe la bază întărirea dis­ciplinei, știind că, în acest sens, s-au făcut simțite serioase deficiențe: 17 000 ore-om absențe nemotivate, 43 000 ore suplimentare lucrate, refuzurile cali­tative, exploatarea ca și întreținerea necorespunzătoare a instalațiilor din dotare, depășirile la consumul specific și alte neajunsuri care grevează rezul­tatele muncii, producția în general. „Această unitate, spunea tovarășul prim-secretar, are o tradiție, colectivul ei e posesorul unui mare și valoros patrimoniu de experiență, aici lucrea­ză cadre din tată în fiu. Care e expli­cația, atunci, a unor asemenea defici­ențe? Nu cumva indisciplina se trans­mite din chiar vîrful piramidei, de la conducerea complexului? A reieșit din discuții că nu se respectă programul de lucru, că apar­­ manifestări incompati­bile cu ținuta și demnitatea unui mun­citor, că unele cadre tehnice își fac datoria de mîntuială etc. Ce atitudine au adoptat comuniștii, comitetul de partid, ce acțiuni a întreprins pentru eliminarea acestor acte de indiscipli­nă? Prea greu nu e de răspuns: insu­ficienta preocupare pentru munca po­litică, de ridicare a conștiinței comu­niste, muncitorești, s-a făcut simțită mai pe tot parcursul activității. De a­­semenea, birourile organizațiilor de bază au fost lipsite de o îndrumare calificată, consistentă, ele dovedin­­du-se totodată, nereceptive la evoluția situației din sectoarele în care acțio­nează, fiind lipsite de inițiativă, de personalitate. O altă problemă, e ace­ea a îndrumării organizației de sin­dicat și U.T.O. de către comitetul de partid. Pentru tineri, comitetul de di­recție, sindicatul, comitetul de partid au făcut prea puțin pentru ridicarea măiestriei profesionale, pentru educa­rea lor comunistă, de formare a aces­tora în spiritul dragostei față de mun­că și întreprindere, al respectului în familie și societate. Și dacă așa stau lucrurile, atunci cum era posibil să-și exercite comitetul de partid rolul de conducător politic în întreprindere, cînd chiar unul dintre secretarii aces­tuia — schimbat de curînd — încălca disciplina de partid? Iată doar citeva din problemele pe care viața le pune în fața organizației, a comitetului de partid". Totodată, primul secretar al comite­tului județean de partid a dat prețioa­se indicații asupra modului cum să ac­ționeze noul organ în activitatea de viitor. S-a insistat, îndeosebi, pe ac­țiunile ce vizează întărirea disciplinei de partid și, ca atare și creșterea con­științei comuniste. Exprimîndu-și con­­vingerea că organizația, colectivul de muncă de aici se vor prezenta la apro­piatul jubileu al semicentenarului P.C.R., cu o suită de remarcabile reali­zări, tovarășul prim-seretar asigura conferința că Biroul Comitetului ju­dețean de partid va sprijini, în conti­nuare, eforturile colectivului în vede­rea înlăturării greutăților și în­făptuirii obiectivelor prevăzute de partid în cincinalul care urmează. Directorului general al C.E.I.L. Foc­șani , s-a trasat sarcină ca problemele ridicate în conferință și­ care sînt de competenta combinatului, să fie rezol­vate pînă la începutul lunii decembrie, cînd va informa Biroul Comitetului ju­dețean de partid cu măsurile luate și eficiența lor. De asemenea, organul ju­dețean de partid, în urma unei analize pe care­ un colectiv de specialiști o va întreprinde la C.P.L. Gugești, va soli­cita un sprijin material mai amplu Mi­nisterului Economiei Forestiere, altor instituții centrale pentru înscrierea activității acestei unități pe linia per­fecționării, a rentabilității. AI. CRIHANA Conferința organizației de partid de la C.P.L. Gugești LIPSIND ÎNDRUMAREA ȘI CONTROLUL, SPIRITUL DE RĂSPUNDERE S-A MANIFESTAT TIMID (Urmare din pag. 1) numesc aceste necazuri, ci „bețele-n roate" sînt puse de clasa neglijentă a unor­ funcționari de la diferitele­ grupuri de șantiere pe unde a lucrat, de acei oameni plătiți exclusiv pen­tru a ține o evidență, o arhivă, pen­tru a interpreta și aplica legea, a răs­punde cu operativitate la solicitările cetățeanului. Urmărim la oficiul de pensii un alt mod de a „dialoga", cel al hîrtiilor scrise, parafate, semnate, plimbate... pasaje. Fără a abuza de metaforă, a­­firmăm că în cele 17 000 de dosare ale oficiului sînt tot atîtea suflete o­­menești. Cine, decît incompetența, superfici­alitatea, lucrarea făcută în dorul le­­lii, „rebutul administrativ“ — strivesc, schilodesc, macină sufletul acestor oameni din dosare ? Abordăm un caz minor ,în aparen­ță, relatat de tînăra Aglaia Dascălu, statisticiană : „Dosarul de pensie nr. 11440 a fost întîrziat, față de terme­nul legal admis, cu 15 zile din vina tov. Amalia Bedo, funcționară la ser­viciul personal de la întreprinderea de construcții-montaj. Urmarea­­ pen­sia a fost plătită de la întîi ale lunii următoare". ...Pentru Zanfir Tîrîță din Urechești, ieșirea la pensie e încă un fel de­ „chinurile lui Ulise". A încetat acti­vitatea la I.S.F. Vrancea la data de 31 mai 1969. A primit asigurări fer­­­me că totul va decurge normal. Dar și răbdarea are o limită. Omul, pier­­zînd-o, a început să se intereseze de dreptul său. A reușit însă să piar­dă timp, să-și consume nervi, să chel­tuiască bani pe drum. A crezut la un moment dat că doar oficiul din Foc­șani îi face greutăți. Dar nu aici era „nodul gordian". încurcătura a făcu­t-o serviciul personal al I.S.F.-ului, respectiv Jana Bulboacă, funcționară, care a depus dosarul de pensionare al tov. Zanfir Tîrîță după... patru luni de zile de la data desfacerii contractu­lui de muncă. Bineînțeles că cetățea­nul își caută mai departe dreptul cu­venit. Cine va suporta valoarea bă­nească a celor patru luni date pe „apa sîmbetei", urmează să stabilească —• instanța judecătorească. Pînă atunci însă, supunem oprobriului public acest fel de practici, care contravin flagrant modului de rezolvare a nevoilor ce­tățenești în spiritul legilor statului nostru. Dintr-o sumară statistică a tov. Vladimir Roșioru, șef serviciu pensii, am reținut că în ultimul trimestru au fost peste 20 de întîrzieri ale do­sarelor de pensionare datorită moti­velor líili áu­senuMtateí »Deși — pre­cizează interlocutorul nostru — ofi­ciul de pensii a căutat să pună capăt acestor întîrzieri, a lucrărilor incom­plete, totuși astfel de neajunsuri per­sistă. Lucrările noastre sînt condițio­nate de lucrările altora. Poate am fă­cut exces de circulare și îndrumări, trimise serviciilor de personal din ca­drul unităților cu care lucrăm. La orice instruire organizată de Direc­ția noastră am subliniat necesitatea stringentă ca dosarul de pensie să fie Înaintat oficiului cu toate piesele ne­cesare unei corecte calculări". Reluînd și adîncind ideea enunțată, considerăm la rîndul nostru, că între­gul colectiv de salariați de la Oficiul de pensii trebuie să dea un plus de operativitate în elaborarea deciziilor, să vegheze necontenit pentru a nu se strecura greșeli în calculul vechi­mii, ca cetățeanul — în relațiile pe care le primește la ghișeu, în orele de audiență — să știe precis ce are de făcut. Oficiul de pensii face parte dintr-un organism social care vine în contact nemijlocit cu o categorie de oameni a căror răbdare și sănătate nu trebuie să le punem la grele încer­cări. Dreptul cuvenit prin lege celor care au fost atîția ani în cîmpul mun­cii, contribuind la edificarea societă­ții noastre, nu trebuie înțeles ca un „privilegiu” acordat după bunul plac al funcționarului. Exemplificînd dosarele nr. 10276 și 10816 (la primul omițîndu-se, timp de nouă luni acordarea pensiei supli­mentare tovarășei Victoria R. Roșu din Panciu; la al doilea — onorîn­­du-se plata pensiei, deși există un vi­ciu de formă), facem acest lucru pen­tru înțelegerea exactă a obligațiilor ce revin fiecărui slujitor al interesu­lui public, cetățenesc. De la om la om , în spiritul legii, pentru nevoile cetățeanului — trebuie să devină o coordonată de bază a în­tregii activități a oficiului de pensii Focșani, impusă de însăși esența de­mocrației socialiste. Cînd operativitatea se... pensionează Un film care îndeamnă la luciditate, „Păsările“ De la Hitchcock se pleacă sub un fel de transă, de fapt tot filmul acesta al lui ar trebui văzut într-o sală goa­lă, tu, singur, spectator, astfel ca să ai locul de mișcare, și al gesturilor. Pentru ca Ulmul este o stare, o întreagă stare de obsesie ce te învă­luie și te apleacă sub o judecată a­­prigă a lucrurilor, lucidă, neiertătoa­re. Fiecare metru de peliculă înseam­nă acțiunea lucrurilor, a unor lucruri în mișcare, a unor elemente care trans­par de dincolo de conștient, fără voie, cu o clipă accidentală și ire­mediabilă. „Pasc*­ile“, filmul care a îngrozit și a surprins în egală măsură, contestat cu muțenie poate și numai pe sub lama privirii, dar care trebuie văzut tocmai pentru că doare, este un teribil avertisment adresat stării, acelei stări de uitare cu care ne aco­perim visurile, dar în primul rînd unei stări sociale ce ne susține indi­vidualitatea în spațiu. Păsările care atacă acel orășel li­niștit, stațiunea aceea unde oamenii s-ar putea retrage cu liniște o dată și o dată, păsările care atacă școala și copiii, care respiră fără teamă lite­rele, care sugrumă pulsul vieții orașu­lui, înnăbușă sau suspendă aerul, care, în ultimă instanță, omoară oamenii și înstăpînesc, pentru 2 zile o atmosferă de cataclism, nu mai sunt, in viziunea marelui elemente regizor american, vietăți, ci care supun desfășurarea vieții. Filmul nu poate fi povestit, nu tre­buie povestit, avertismentele nu tre­buie povestite, trebuie să ai senzația fizică, de mare suferință că stă în puterea tuturor, in puterea oamenilor să se scuture de păsările acelea, să le împiedice să se nască, trebuie nea­părat să fii în sală pentru a striga împotriva stării de dolceralm­ente cu care nu mai constatăm, uneori, viața. Am spus că filmul are o stare de groază pentru cei care refuză să-l ci­tească, să-l vadă și să-l identifice, cei care li constată doar spectaculo­sul și mirările. Filmul lui Hitchock este însă o astfel de mărturisire des­pre o clipă de viață care chiar dacă nu ni se întîmplă, ne poate totuși surprinde. Este viața astfel accep­tată împotriva mersului ei firesc și de care, vrem nu vrem, tre­buie să ținem seama cu luciditate. Acest mare maestru al filmelor cu suspense nu ne dă voie să uităm că fericirile nu sînt pur și simplu întlm­­plătoare, că pentru clipa de li­niște trebuie luptat, că acciden­tele, nu neapărat de felul celui care ni-1 prezintă el, nu sînt inevitabile. Pentru asta trebuie să privim viața cu ochii deschiși și, absolut necesar, cî­­teodată gravi. Viata este mai mult decât numărul zilelor care ni se în­seamnă pe suflet cu roșu, ori cu al­bastru, ori cu o culoare ce ne convi­ne și ne susține, indiferent cum, îna­intarea... Ion PAN AN­ ­mmm La magazinul din Bahne, sectorul cu articole de uz casnic. Magazinele Fabricii de confecții (Urmare din pag. 1) dun vad comercial. Magazinul nr. 2, de la parterul fabricii, are o poziție marginală... — Probabil că poziția marginală a magazinului nr. 2 cere o reclamă deo­sebită. Cred că multă lume e străină de existența acestuia­ — intr-adevăr și noi ne dăm seama — vom iniția o reclamă intensivă în această direcție. — Ce ne oferă ca noutate, pentru luna decembrie, magazinele respecti­ve? — Avînd în vedere că luna decem­brie este declarată o lună a cadouri­lor, comerțul bucureștean ne-a făcut o comandă specială care cuprinde mo­dele multe în cantități mici. Acest fel de comandă este greoi pentru fabrică dar foarte rentabil. Cumpărătorul are tendința vestimen­tară de unicitate sau individualitate, cum vreți să-i ziceți. Din modelele solicitate noi vom fabrica mai multe și vom distribui desigur și în cele două magazine ale fabricii. O caracte­ristică a formei de comercializare a produselor din perioada ce urmează o vor constitui pungile cu miner din polietilenă în care vor fi ambalate și articolele solicitate. Probabil că luna decembrie va fi la fel de productivă în venituri ca și luna octombrie cînd s-au vlndut produse în valoare de peste 500 000 lei. — Deci, în a­fară de veritabilul ba­rometru al cererii și ofertei, cele două magazine vin să tălmăcească valoric eficacitatea producției? — Da, anual, venitul de la cele două magazine depășește 4,5 milioane lei, o rentabilitate cantitativă care vine să completeze eficiența calitativă a pro­duselor. Dialogul nostru reportericesc se în­cheie aici. Nu și cel comercial, care e așteptat în continuare să se desfă­șoare util și modern. RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO tv SÎMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiu­ne în limba germană. 18.10 Publicitate. 18.15 „Bună seara, fetei Bună seara, băieți !" 19.15 Publicitate. 19.20 „1­001 de seri". Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculin . România — Iugoslavia (repriza a II-a). Transmisiune de la Cluj: 20.30 Tele-enciclopedia. 21.30 Film serial: „Incoruptibilii*. „Coniacul de Bouvelais". 22.20 Telejurnalul de noapte 22.30 Comici vestiți ai ecranului. „Chariot" 23.00 „Cîntec de dor". Transmisiune de la restaurantul „Bucur”. 23.30 închiderea emisiunii programu­lui 1. DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnas­tica de dimineață. 9.00 Teatru pentru copii și școlari: „Fata din dafin" — scenariu de Dan Tărchilă. Viața satului. Amfiteatru muzical: Marțian Negrea. De strajă patriei. Hochei pe gheață : România — Polonia. înregistrare de la pa­tinoarul „23 August", în reluare, la Cererea telespec­tatorilor. Interpreți îndrăgiți de muzică ușoară și populară : Mar­gareta Pîslaru, Frida Boccara, Éva Pilarova, Sergio Endrigo, Maria Butaciu, Irina Loghi­n, Maria Cornescu, Dumitru Con­stantin, Pop Simion. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.45 Studioul „N". 18.00 Cîntare Patriei — Concurs co­ral interj­udețean. Participă for­mații corale din județele Ilfov, Argeș și Vrancea. 19.15 Desene animate. 19.30­ Telejurnalul de seară. 20.00 România în 1­000 de imagini. Colegii. 20.20 Telerecital. Costache Antoniu. 21.20 Recital Party Pravo. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal masculin . România — R.D.G. (reeditarea finalei Cam­pionatului mondial 1970). înre­gistrare de la Cluj. fm­d -23.00 închiderea emisiunii programu­lui 1. radio SÎMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05— 6.30 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin metéo-ruti­­er. Sport. 9.30 Miorița. 10.30 Din țările socialiste Emisiune de la Moscova. 11.05 Muzică ușoară de Radu Ser­banu 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Cîntă Anca Agemalu și Dan Tufaru. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Pe clape albe... pe clape ne­gre — muzică ușoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.50 Pe salut frumoasă tinerețe — program de cîntece. 15.00 De la 3 la 7. 19.00 Gazeta radio. 19.55 Tableta de seară. 20.05 Handbal. Repriza a II-a a me­ciului România—Iugoslavia. 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Orchestra Valentin Grigorescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Johnny Dorelli. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 22.20 Sport. 22.30 Dansați în ritmul preferat. 23.00 Expres melodii. 0.05—6.00 Estrada nocturnă. 10.00 11.30 12.00 12.30 14.30 JtEDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA« Focșani, strada Mihail Kogălniceanu hr. 7. telefoane« 1579; 3035; 2174; 2098 .........»m­in ....... ..... . DII­ flEgVI#* SÎMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Călu­gărița din Monza*. 14.45—16.45— 18.45—20.45. Tel. 1204 Cinema „FLACĂRA“ Focșani — 15.15—17.15 „Străzile au amintiri"; „Păsările". 17.15—19.15—21.15. Tel. 11­61. Cinema „POPULAR" Adjud — „Aceas­tă femeie*. Cinema „LUMINA" Mărășești — „Sub semnul lui Monte Cristo*. Cinema „POPULAR" Panciu — „Cei 1000 de ochi al doctorului Mabusse*. Cinema „VICTORIA* Odobești — „Jandarmul se însoară". N.R. Ziarul nu-și asumă ni­minderea față de eventualele schimbări în pro­gram. Sîmbătă 21 noiembrie 1970 Prima zi din cel de-al șaselea an... rea simți că le are în fața ochilor, că gîndul aleargă cu precizie spre fieca­re dintre cele 238 de tractoare. A, dar iată că a „descoperit“ ceva: — La Pădureni, Mărășești, Străoane, Țitești, cit și în alte unități, terminăm în două zile arăturile. Șefii de secție de aici — și tin să menționez în mod special numele lui Ion Micu, Nicolae Tofan și Lazăr Paraschiv — și-au fă­cut din plin datoria, așa că vom avea posibilitatea să dislocăm tractoarele din secțiile respective la cele unde din cauza solului puternic întelinit se înregistrează rămîneri in urmă­— Ce forme stimulative folositi pentru mobilizarea mecanizatorilor? — Am să menționez mai întîi fap­tul că recent, în urma hotărîrii Minis­terului Agriculturii și Silviculturii, au fost majorate cu 70 la sută tarife­le după care se calculează normele mecanizatorilor. Apoi, instituirea unor premii substanțiale din fondul de 3 la sută al întreprinderii pentru cei ce își realizează și depășesc viteza zilnică de lucru, cît și premiile decadate de care­­ beneficiază ,șefii de secții., și mecanicii de întreținere. Pentru ca rezultatele celor harnici să fie cunos­cute de toți mecanizatorii, cît și pen­tru a se putea lua măsurile de rigoa­re în secțiile rămase în urmă sau în care se ivesc cazuri de indisciplină, facem de două ori pe decadă, seara, analiza realizărilor. — AU pomenit de indisciplină. Cînd se ivește, cum este combătută? — Am să vă dau un exemplu: me­canizatorii Alecu Ciușleanu și Dumi­­trache Popa aparținând secției Balo­­tești în loc să-și îndeplinească sarci­nile înscrise în ordinul elaborat de in­ginerul șef s-au apucat să facă o serie de lucrări la particulari. Ca primă mă­sură, li s-a imputat costul acestor lu­crări fiind și penalizați cu 20 la sută din salariu. Totodată li s-a pus în ve­dere că dacă vor mai da dovadă de in­disciplină vor fi și mai aspru sancți­onați mergîndu-se pînă la desfacerea contractului de muncă. — Și acum, un exemplu care să constituie reversul acestei situații. — Ni-l oferă tînărul mecanizator Ion Murgu, pentru care am o mare ad­mirație. La cei 23 de ani ai săi, dă do­­vadă de o mare dragoste față de me­seria aleasă. Este bine pregătit, foarte disciplinat și un excelent mecanic. Nu știu să fi existat vreo lună în care sa­lariul lui să fie mai mic de 3 000 de lei. Au fost perioade cînd a ridicat și peste 3 500 de lei. Inginerul șef se oprește din povestit și se uită discret la ceas. Intr-adevăr, „felicitarea mea“ i-a răpit minute pre­țioase. Cînd ne despărțim, mă întreabă zîm­­bind: — Și la anul, răsfoind-vă carnetul de notițe, ce o să vă mai amintiți? — Cum am reușit să am o discuție fructuoasă cu un tînăr inginer șef aflat în prima zi din cel de al șaselea ani de activitate într-o unitate de care s-a legat trup și suflet." (Urmare din pag. 1) de eficienți în folosirea parcului de mașini și tractoare, o judicioasă repar­tizare a lor și responsabilitatea ca fie­care mecanizator să-și facă in mod e­­xemplar datoria. — Mai concret? — Avem un parc de 238 de tractoa­re ce mai au de îndeplinit un volum mare de muncă. Dintre ele 125 lucrea­ză la executarea ogoarelor de toamnă, 43 oră în vii, 18 sînt la transportul cocenilor, 15 la administrat îngrășă­minte, 16 și-au terminat ciclul și sînt în reparații planificate, alte șase au căzut și sînt în atelier. Inginerul îmi spune toate acestea fără să-și consulte carnețelul. După felul însă în care și-a micșorat privi­ ASMUZMT IMPORTANT PENTRU CONSUMATORII DE ARAGAZ Prevenirii accidentelor ce pot fi provocate prin utilizarea unor REGULATOARE (ceasuri) de ARAGAZ defecte sau montate necores­­punzator, se dau următoarele indicații: _In momentul cînd regulatorul nu mai funcționează normal, pre­­zentați-vă imediat la depozitul „PECO", unde, predînd regulatorul defect și achitînd suma de 13 lei, veți primi un regulator reparat. NU SE PRI­­MESC LA REPARAT REGULATOARE RUGINITE, LOVITE, FISURATE, ALAMITE, FARA PIULIȚĂ SAU PIESELE PENTRU CUPLAREA LA PIU­LIȚA REGULATORULUI SAU FURTUN. — Unitățile cooperativei meșteșugărești nu sunt autorizate să repare sau să regleze regulatoarele, ci numai aparatele de utilizare a aragazului. Nu vă adresați nici meseriașilor particulari care execută reparații necorespunzătoare. NU MONTAȚI REGULATORUL fără garnitură inelară, (în bună­stare) care asigură o perfectă etanșeitate, garniturile se procură de la distribuitorii aragaz. — Nu montați două sau mai multe garnituri inelare, prin aceasta putîndu-se provoca smulgerea regulatorului. _ — UTILIZAREA UNUI REGULATOR DEFECT sau montat necores­punzător, prezintă un pericol de incendiu atît pentru consumator, cit și pentru vecini, putind provoca totodată și grave accidente. Persoanele neautorizate ce vor executa reglarea și repararea regu­latoarelor aragaz, vor fi sancționate conform legilor în vigoare. TIPARUL 1 latremlnderea holiaratîcS Bacău

Next