Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-11-08 / nr. 409
A, < In prezența conducerii de partid și de stat, ieri a avut loc comemorarea a trei decenii de la prăbușirea Doftanei într-o atmosferă de emoționantă omagiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfricați pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pentru libertatea și independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzinele ploieștene, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, militari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închisorii „Doftana", sub ale cărei dărâmături au fost uciși numeroși militanți revoluționari. Este un moment solemn trăit cu o intensitate de toți cei de față. El evoca’în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cumplitei temnițe — devenită în anii noștri ■ muzeu, a reprezentat- 1 prinosul adîncii recunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viata, au tinut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului și comunismului, pe pămîntul României. In același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată expresia voința de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiții revoluționare, hotărîrea sa de a strînge și mai puternic rîndurile în jurul partidului și al conducerii sale, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit și prețuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. . Este ora 9. Sosesc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț. Sunt prezenți tovarășii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Cere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei invitați la Doftana, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, foști deținuți la Doftana, veterani ai mișcării muncitorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură,generali și ofițeri, membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului și statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenți. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei. (Continuare în pag. a IV) Curier sătesc GURA CALIȚEI Preocupați de a reface stricăciunile-spricinuite de alunecările de teren din primăvară, cetățenii satului, în frunte cu deputații, participă la diferite lucrări gospodărești. Astfel, , ei au început construcția a două poduri , peste apa Rîmnei, unul la punctul'Poeni — brutărie, al■tul la punctul'Cocoșari — Sotir 1 cari. r. < BOGHEȘTI '“In perioada aceasta, cetățenii satului, mobilizați de către deputații Ion Albu, Ștefan Arfire, Gavrilă Moise și alții participă prin muncă patriotică la amenajarea unor fîntîni. Dar cei mai mulți lucrează pe șosea la construirea unor podețe din beton, pentru a evita eventualele stricăciuni ce le-ar provoca ploile. TATARANI De cîtva timp, pe șoseaua care leagă Bordeasca Veche de cea Nouă, locuitorii satelor lucrează de zor, transportînd pietriș, nivelînd și reparînd podețele. Pînă în prezent s-au transportat pe șosea 240 mc balast și a fostt construit un pod nou din beton. Acțiunea continuă. Indici de utilizare sporiți Printre obiectivele principale ale activității productive la U.E.I.S Focșani se înscrie și utilizarea cât mai rațională a mecanismelor și instalațiilor din exploatările forestiere. Pe cele zece luni care s-au scurs din anul acesta s-au înregistrat următorii indici: ferăstraie mecanice — 117 la sută la producție și 105 la sută la productivitate, tractoare 151 la sută la productivitatea muncii, buldozere 108 la sută și instalații de scos apropiat 115 la sută. La semnalul critic al ziarului La rubrica „Dintre sute de scrisori" ziarul nostru nr. 339 din 16 octombrie 1970 relata nemulțumirea unor locuitori ai satelor Tîmboiești, Urechești și Popești în privința rețelei electrice. Recunoscînd că plîngerile locuitorilor sînt întemeiate. Exploatarea electro-energetică Vrancea ne răspunde printre altele: „Intr-adevăr, starea tehnică a rețelelor din Slimnic și Tîmboiești este necorespunzătoare, prezentând un mare grad de uzură. Din această cauză la unii abonați tensiunea electrică se află sub normele prevăzute în Regulamentul de utilizare a energiei electrice. Avîndu-se în vedere că în această situație se găsesc și abonații din alte localități, întreprinderea noastră a început la T noiembrie o amplă acțiune de măsurători nivele tensiune, urmînd ca după 15 noiembrie să se treacă la echilibrarea posturilor de transformare. In perioada 1-15 noiembrie se efectuează reparațiile la 40 de stîlpi din porțiunea Slimnic-Tîmboiești. Pentru îmbunătățirea activității la ■centrul de rețele Dumbrăveni, s-au luat unele măsuri organizatorice, începînd cu înlocuirea șefului de centru. Lucrărorii întreprinderii noastre au remediat recent defecțiunile produse la transformatorul satului Popești, astfel că la ora actuală nu mai au loc întreruperi pe linia de alimentare cu energie electrică". Peste apa Putnei, la Nereju, oamenii au durat statornică, de piatră Foto: N. MOLDOVEANU „Doina Vrancei,“ în turneu Orchestra de muzică populară „Doina Vrancei" Va întreprinde în cursul acestei luni (perioada 7—29 noiembrie) un lung turneu în cadrul căruia va prezenta spectacolul „Dragi mi-s cântecele mele". Amintim cîteva din cele 17 comune ce vor primi vizita acestui mesager al cîntecului popular: Valea Sării Bîrsești, Vidra, Urechești, Dumbrăveni, Soveja, Răcoasa, Străoane. PROf.eT'A»I. DIN TOATE TAHHE - UMITIVA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL PCJL AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — NR. 409 DUMINICĂ 8 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Drumețind prin țară .Tot mai numeroase sunt acțiunile ce se întreprind de unitățile de pionieri și conducerii mulror școli pentru cunoașterea de către generația cravatelor roșii a frumuseților patriei, monumentelor istorice -ca și a edificii* în anii socialismului. Pe această linie se înscriu și excursiile și vizitele organizate în zilele de 3 și 9 noiembrie a.c. de către școlile nr. 10 Focșani, din Vidra și Păulești la București, Obrejița și Măicănești la Iași, școala generală Mărășești la Doftana și Școala nr. 4 Focșani la Lacu Roșu, excursii la care vor lua parte aproape 400 de pionieri și școlari. __ CONSTITUIREA FILIALEI JUDEȚENE A SOCIETATII DE MEDICINA VETERINARA DIN ROMANIA Săptămîna aceasta, la Casa agronomului din Panciu a avut loc adunarea de constituire Filialei județene a Societății de medicină veterinară din Republica Socialistă România, la care au participat medici veterinari din județul nostru, precum și alți invitați. La adunarea de constituire a luat parte tovarășul Simion Dobrovici, membru al C.C. P.C.R., prim-secretar al Cominitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Consiliului popular județean. Au fost prezenți de asemenea tovarășii Ion Anastasiu, secretar al Comitetului județean de partid, președinte al UJ.C.A.P., Vasile Măluțan, directorul Direcției agricole județene, activiști de partid. Adunarea a ales comitetul filialei, comisia de cenzori și delegații la Conferința pe țară a Societății de medicină veterinară. Ca președinte al filialei fost ales tovarășul Grigorică Gheorghe, șeful circumscripției , sanitare veterinare Focșani, în încheierea adunării de constituire a filialei a luat cuvîntul L tovarășul Simion Dobrovici. Cuvîntul tovarășului SIMION DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R. Vastul program stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru perfecționarea activității întregii economii impune folosirea în tot mai mare măsură a cuceririlor tehnico-științifice contemporane, în cadrul acestui program, agricultura, cu toate ramurile ei de producție, trebuie să aducă o contribuție sporită la formarea venitului național, la îmbunătățirea aprovizionării, populației cu produse agroalimentare și a industriei cu materii prime, la creșterea resurselor destinate exportului. Insă, o agricultură modernă nu poate fi concepută fără un sector zootehnic puternic dezvoltat. Realizarea acestui obiectiv necesită competență, o temeinică cunoaștere a produselor de specialitate pentru permite introducerea în practica zona veterinară a metodelor științifice. In acest proces complex de modernizare a activității din sectorul zootehnic sunt chemați să-și aducă contribuția alături de inginerii agronomi, de inginerii zootehniști, de constructori și mecanizatori, medicii veterinari — ca specialiști în apărarea sănătății animalelor.■ Așadar, constituirea Filialei județene a Societății de medicină veterinară va trebui să devină un factor important în îndrumarea și promovarea muncii științifice și profesionale a membrilor săi. Totodată, are menirea să propage cele mai înalte cuceriri ale științelor veterinare și ale practicii pentru a contribui la efortul ce-l face statul nostru în vederea continuei perfecționări a creșterii animalelor, a productivității lor, a apărării sănătății acestora. După cum știți, cu toate rezultatele obținute, în sectorul zootehnic sînt încă multe rămîneri în urmă. La lichidarea acestora și dirijarea activității spre obținerea unor rezultate tot mai bune se cer eforturi substanțiale și din partea dumneavoastră ca specialiști. Pentru ca această activitate să fie cit mai rodnică, ea trebuie să se caracterizeze prin spirit de inițiativă, să se caute și să se găsească soluțiile practice la toate problemele pe care le ridică producția. (Continuare io pag. a Il-a) Magazinul universal din Găgești, comuna Bolotești FĂGĂDUIM CAIDI, CALORIFERE Titlul de mai sus ne-a fost prilejuit de o recentă anchetă, efectuată în cel mai tînăr cvartal de locuințe din municipiul Focșani. Aici, totul se află declinat cu atributul „proaspăt". Dar despre „prospețimea“ pereților, a instalațiilor și a unor lucrări de șantier ne rezervăm dreptul să ne spunem părerea altădată. Tema pe care o abordăm astăzi se referă la „obrazul" caloriferelor. Intre aceste „elemente" docile și prietenoase cu locatarii blocurilor se stabilește o relație invers proporțională cu starea anotimpurilor. Bunăoară, cînd afară e cald, ele sînt reci. Dar cînd afară e rece și caloriferele sînt la fel, înseamnă că ceva nu e în regulă. Subiectul nu e nou, dar de actualitate. In noul cvartal, din cartierul Bahne, alcătuit — deocamdată — din șase blocuri, am primit de la locatari diferite răspunsuri, totuși ele puțind fi sintetizate într-o expresie cu drept de lait-motiv: „Pînă acum ar fi bine cu Valeriu LIȚĂ (Continuare în pag. a II-a) REPORTAJ # REPORTAJ #REPORTAJ#REPORTAJ CE SA SCRIU DESPRE NARUJA? Am început de mai multe ori aceste însemnări, dar de fiecare dată am lăsat condeiul să se odihnească, cuminte, pe coala de hîrtie. Ce rost are să scriu despre lucruri intrate demult în ordinea firească a vieții satelor noastre? N-am găsit nimic spectacular, n-am deslușit nici o întîmplare deosebită în așezarea asta de munte, care-și poartă, din veacuri, numele cu rezonanțe de lemn de tisă:’ NĂRUJA. M-am gîndit, întîi, să scriu un reportaj „de culoare“. Pentru că — nu știu de ce — dar cum ai pătruns prin poarta nevăzută a Țării Vrancei, vreau să spun — cum ai trecut dincolo de Vidra, te încearcă senzația că ai pășit peste un prag de istorie, o trăire puternică, copleșitoare chiar. Aici, în „Țara de piatră“ — cum a denumit-o Mihail Sadoveanu — intîlnești o lume deosebită, populată de legende și balade, o lume aspră și mîndră care se interferează la tot pasul cu înnoirile prezentului, cu semnele viitorului. Dar despre Vrancea legendelor cită cerneală n-a curs! Să scriu despre frumusețile naturale ale acestor locuri neasemuite, despre Vrancea pitorească, din păcate, atît de puțin cunoscută de turiști? Am încercat să aștern impresiile culese pe drumul spre Năruja, dar, pînă la urmă, am renunțat. Atunci despre ce să scriu? La Năruja l-am întîlnit pe învățătorul Nicolae Popescu, directorul căminului cultural. L-am întrebat: — Aveți, tovarășe, ceva deosebit în munca asta culturală, niște acțiuni interesante, ceva nou? — Ceva nou ar fi, îmi răspunde, oarecum contrariat, interlocutorul. Pregătim formația de dansuri pentru Concursul pionierilor și școlarilor... — Și ce e nou în acțiunea asta ?! — Păi, nou e însuși concursul. Și apoi faptul că Năruja va fi reprezentată de o formație alcătuită din nu mai puțin de 20 perechi de dansatori. Pe scena județeană a concursului, și — poate — pe cea a Capitalei, vor evolua dansuri, originale, de aici din Năruja — sîrbe, hore vrîncenești, apucată din moși-strămoși: Oița, Chindia, Marele, Burduful... Mi-am notat datele, cu gîndul că-mi vor folosi eladra, la un material pentru pagina culturală a ziarului. Dialogul a durat mai mult. Am aflat că la Năruja se pun bazele unui puternic ansamblu folcloric, care va număra mai bine de 120 persoane — cu formații de buciumași, cimpoieri, sluieriși, cu unt numeros grup vocal și soliști, cu un autentic taraf de muzică vrîncenească, că se pregătește (dezvălui o surpriză) o formație pentru dansurile cu măști (cu concursul lui Pavel Terziu, vestitul creator de măști din Nereju); că pe agenda de L. BARBU (Continuare în pag. a II-a) NOI UNITATI COMERCIALE Modernizarea rețelei comerciale sătești se află permanent în atenția forurilor de resort. Astfel, săptămîna care urmează, vor fi date în folosință la Bordești, Corbița, Dumbrăveni, Oreavu, Lespezi și Urechești, noi clădiri pentru magazinele universale, precum și brutăria din Soveja. Acestea vor da posibilitatea desfacerii unui fond de marfă sporit, o deservire corespunzătoare a locuitorilor. După cite nu se comunică, pînă la sfîrșitul acestui an vor mai intra în funcțiune magazinele sătești din Tîmboiești și Movilița. unii Există o deprindere de argument a fiecărui fapt ce amintește acțiunea individului, a colectivității desigur, in contextul de viață presupus prin care trecem. Dar intîi există acțiunea, logica ei, și, am spune, frumusețea dimensiunilor ei. Nu ne este indiferent cu cu sintem sinceri, pentru că nu putem fi oricum. Din nefericire, uneori lucrurile prin care trecem, sau pe lingă care trecem, au o alcătuire oricum, de facil, de grabă și responsabilitate aproximativă. Adică, ne interesează mai mult prezența, decît distincția. „Fie cum o fi, dar numai să fie..." se spune in unele cazuri, cu ușurință impresionantă. Important e că... cest aspect l-am întîlnit întîi pe foarte puținele locuri de afișaj public din oraș. Lingă afișe de bun gust practic, altele scrise intr-o grafie a mîinii cel puțin stîngace. Sau să nu mai vorbim de cele depășite. Acestea concurează cu imaginile foto ale unor evenimente, probabil vrîndu-se săptămînale, în diferite vitrine, chiar în centrul carasului. Dar, oricum, ele există, și asta este important. Noaptea, cîteva firme fluorescente deosebesc centrul orașului de străzile de margine. Lumină insuficientă însă. Majoritatea unităților comerciale din centru au firme de neon, dar nu se prea aprind. Și iarăși logica important e că... Dar aici, dimensiunea frumoasă a luminii, pălește... i. r. „ARESTAȚI-MĂ VĂ ROG" ” :(i): Nu e titlul unei comedii sau al unei farse, nici el unui film în care rolul principal e jucat de cunoscutul actor, Louis, de Funds. E pur,și simplu o parte din declarația lui Mario Ciuni, făcută vineri la un post al poliției din Palermo (Sicilia). Grăbit și vădit emoționat, cu fața crispată de teamă, tresare încă și privește instinctiv înapoi. Deschizîndu-și pardesiul, așa încît să se poată zări o centură de care era prins un pistol, Mario Ciuni se adresează comandantului postului fără să aștepte să fie întrebat: „îl vedeți? N-am un permis pentru el. Niciodată n-am avut un permis pentru pistol. Mă puteți băga la închisoare. Arestați-mă, vă rog!" Și pronunțăm acesta cuvinte cu intonația unei rugăminți de a cărei împlinire ar depinde salvarea sa. IDENTIFICARE EDIFICATOARE Legitimarea imediată care a avut loc a fost de natură să limpezească lucrurile, risipind înmarmurirea polițiștilor. Aceștia,știau acum de ce dorește Mario Ciuni să meargă la închisoare, acolo ar fi fost mai în siguranță. Mai în siguranță față de brațul lung și răzbunător al Mafiei, care, după șapte ani, și-a făcut simțită din nou prezența, stimând încă o dată teroare în Sicilia. (Va urma) 1 I i mk