Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-11-08 / nr. 409

A, < In prezența conducerii de partid și de stat, ieri a avut loc comemorarea a trei decenii de la prăbușirea Dof­tanei înt­r-o atmosferă de emoționantă o­­magiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfricați pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pen­tru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pen­tru libertatea și independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzi­nele ploieștene, din schelele și rafi­năriile Văii Prahovei, țărani din îm­prejurimi, militari, elevi și­­ studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidu­rilor închisorii „Doftana", sub ale că­rei dărâmături au fost uciși numeroși militanți revoluționari. Este un moment solemn trăit cu o intensitate de toți cei de față. El­­ e­­voca’în conștiința lor drumul stră­­­­bătut timp de­ cinci decenii­ de glo­riosul­­ nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu ne­numărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza parti­dului și a poporului­ muncitor. Impresionanta solemnitate desfășu­rată sub zidurile cumplitei temnițe — devenită în anii noștri ■ muzeu, a reprezentat- 1 prinosul adîncii re­cunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patri­oții revoluționari, care, pe baricadele marilor­­ bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de­ represiune burghezo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viata, au tinut mereu sus stea­gul luptei pentru sfărîmarea rînduie­­lilor nedrepte ale claselor exploata­toare, pentru edificarea socialismului și comunismului, pe pămîntul Româ­niei. In același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată ex­presia voința de nezdruncinat a po­porului nostru de a duce îna­inte bogatele tradiții revoluționare, hotărîrea sa de a strînge și mai pu­ternic rîndurile în jurul partidului și al conducerii sale, în frunte cu to­­varășul Nicolae Ceaușescu, conducă­torul iubit și prețuit de întregul po­por, de a înfăptui neabătut obiecti­vele stabilite de Congresul al X-lea al­­ P.C.R., pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. . Este ora 9. Sosesc­­ tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, Emil Bodna­­raș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț. Sunt prezenți tovarășii Maxim Berghianu, Florian Dănălach­e, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Cere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei invitați la Doftana, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, foști deținuți la Doftana, veterani ai mișcării muncitorești, activiști de partid și de stat, ai or­ganizațiilor de masă, oameni de ști­ință­­ și­­ cultură,­­generali­ și ofițeri,­ membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului și statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenți. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noas­tre armate, membri ai gărzilor patri­otice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei. (Continuare­ în pag. a IV) Curier sătesc GURA CALIȚEI Preocupați de a reface stri­­căciunile-spricinuite de alunecă­rile de­ teren din primăvară, ce­tățenii satului, în frunte cu de­putații, participă la diferite lu­crări gospodărești. Astfel,­ , ei au început construcția a două poduri , peste apa Rîmnei,­ unul la punctul'Poeni — brutărie, al­­■­tul la punctul'Cocoșari — Sotir­ 1 cari. r. < BOGHEȘTI '“In perioada aceasta, cetățenii satului, mobilizați de către de­putații Ion Albu, Ștefan Arfire, Gavrilă Moise și alții participă prin muncă patriotică la am­ena­­jarea unor fîntîni. Dar cei mai mulți lucrează pe șosea la con­­­­struirea unor podețe din beton, pentru a evita eventualele stri­căciuni ce le-ar provoca ploile. TATARANI De cîtv­a timp, pe șoseaua­­ care leagă Bordeasca Veche de cea Nouă, locuitorii satelor lu­crează de zor, transportînd pie­­triș, nivelînd și reparînd pode­țele. Pînă­ în­ prezent s-au trans­portat­ pe șosea 240 mc balast și a fost­t construit un pod nou din beton. Acțiunea continuă. Indici de utilizare sporiți Printre obiectivele principale ale activității productive la U.E.I.S Focșani se înscrie și utilizarea cât mai rațională a mecanismelor și in­stalațiilor din exploatările forestiere. Pe cele zece luni care s-au scurs din anul acesta s-au înregistrat ur­mătorii indici: ferăstraie mecanice — 117 la sută la producție și 105 la sută la productivitate, tractoare 151 la sută la productivitatea muncii, buldozere 108 la sută și instalații de scos­ apropiat 115 la sută. La semnalul critic al ziarului La rubrica „Dintre sute de scrisori" ziarul nostru nr. 339 din 16 octombrie 1970 relata nemulțumirea unor locui­tori ai satelor Tîmboiești, Urechești și Popești în privința rețelei electrice. Recunoscînd că plîngerile locuitori­­­­lor sînt întemeiate. Exploatarea elec­­tro-energetică Vrancea ne răspunde printre altele: „Intr-adevăr, starea tehnică a rețelelor din Slimnic și Tîm­­boiești este necorespunzătoare, pre­zentând un mare grad de uzură. Din această­ cauză la unii abonați tensiu­­­nea electrică se află sub normele pre­văzute în Regulamentul de utilizare a energiei electrice. Avîndu-se în ve­dere că în această situație se găsesc și abonații din alte localități, între­prinderea noastră a început la T no­­­iembrie o amplă acțiune de măsurători nivele tensiune, urmînd ca­­­ după 15 noiembrie să se treacă la echilibrarea posturilor de transformare. In peri­oada 1-15 noiembrie se efectuează re­parațiile la 40 de stîlpi din porțiunea Slimnic-Tîmboiești. Pentru îmbunătățirea activității la ■centrul de rețele Dumbrăveni, s-au luat unele măsuri organizatorice, în­­­cepînd­ cu înlocuirea șefului de cen­tru.­­ Lucrărorii întreprinderii­ n­oastre au remediat recent defecțiunile produse la transformatorul satului Popești, astfel că la ora actuală nu mai au loc întreruperi pe linia de alimentare cu energie electrică". Peste apa Putnei, la Nereju, oamenii au durat statornică, de piatră Foto: N. MOLDOVEANU „Doina Vrancei,“ în turneu Orchestra de muzică populară „Doi­na Vrancei" Va întreprinde­ în cursul acestei luni (perioada 7—29 noiembrie) un lung turneu în cadrul căruia va prezenta spectacolul „Dragi mi-s cân­tecele mele". Amintim cîteva din cele 17 comune ce vor primi vizita acestui mesager al cîntecului popular: Valea Sării Bîrsești, Vidra, Urechești, Dumbră­veni, Soveja, Răcoasa, Străoane. PROf.eT'A»I. DIN TOATE TAHH­E - UMITI­VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P­CJL AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — NR. 409 DUMINICĂ 8 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Drumețind prin țară .Tot mai numeroase sunt acțiunile­­ ce s­e întreprind de unitățile de pio­­­nieri­ și conducerii mul­ror școli pentru cunoașterea de către generația crava­telor roșii a frumuseților patriei,­­ monumentelor istorice -ca și a edificii* în­­ anii socialismului. Pe această­ linie se înscriu­­ și ex­cursiile și vizitele organizate în zilele de 3 și 9 noiembrie a.c. de către șco­lile nr. 10 Focșani, din Vidra și Pău­­lești la București, Obrejița și Măică­­nești la Iași, școala generală Mără­­șești la Doftana și Școala nr. 4 Foc­șani la Lacu Roșu, excursii la care vor lua parte aproape 400 de pionieri și școlari. __ CONSTITUIREA FILIALEI JUDEȚENE A SOCIETATII DE MEDICINA VETERINARA DIN ROMANIA Săptămîna aceasta, la Casa a­­gronomului din Panciu a avut loc adunarea de constituire Filialei județene a Societății de­­ medicină veterinară din Repu­blica Socialistă România, la care au participat medici vete­rinari din județul nostru, pre­cum și alți invitați. La adunarea de constituire a luat parte tovarășul Simion Do­­brovici, membru al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comi­ni­tetului județean­­ Vrancea al P.C.R., președintele Consiliului popular județean. Au fost pre­zenți de asemenea tovarășii Ion Anastasiu, secretar al Comitetu­lui județean de partid, preșe­dinte al UJ.C.A.P., Vasile Mă­­luțan, directorul Direcției agri­cole­ județene, activiști de par­­tid. Adunarea a ales comitetul fi­lialei, comisia de cenzori și de­­­­legații la Conferința pe țară a Societății de medicină veterina­ră. Ca președinte al filialei fost ales tovarășul Grigorică­­ Gheorghe, șeful circumscripției , sanitare­ veterinare Focșani, în încheierea adunării de con­­stituire a filialei a luat cuvîntul L tovarășul Simion Dobrovici. Cuvîntul tovarășului SIMION DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R. Vastul program stabilit de Congre­sul al­­ X-lea al P.C.R. pentru perfec­ționarea activității întregii economii impune folosirea în tot mai mare mă­sură a­­ cuceririlor tehnico-științifice contemporane, în cadrul acestui pro­gram, agricultura, cu toate ramurile ei de producție, trebuie să aducă o contribuție sporită la formarea veni­tului național, la îmbunătățirea apro­vizionării, populației cu produse agro­­alimentare și a industriei cu materii prime, la creșterea resurselor destina­te­­ exportului. Insă, o agricultură mo­dernă nu poate fi concepută fără un sector zootehnic puternic dezvoltat. Realizarea acestui obiectiv necesită competență, o temeinică cunoaștere a produselor de specialitate pentru permite introducerea în practica zon­­a veterinară a metodelor științifice. In acest proces complex de moder­nizare a activității din sectorul zoo­tehnic sunt chemați să-și aducă contri­buția alături de inginerii agronomi, de inginerii zootehniști, de construc­tori și mecanizatori, medicii veterinari — ca specialiști în apărarea sănătății animalelor.­­■ Așadar, constituirea Filialei județe­­ne a Societății de medicină veterina­ră va­ trebui să devină un factor im­portant în îndrumarea și promovarea muncii științifice și profesionale a membrilor săi. Totodată, are menirea să propage cele mai înalte cuceriri ale științelor veterinare și ale practicii pentru a contribui la efortul ce-l face statul nostru în vederea continuei perfecționări a creșterii animalelor, a productivității­ lor, a apărării sănătă­ții acestora. După cum știți, cu toate rezultatele obținute, în sectorul zootehnic sînt încă multe rămîneri în urmă. La lichi­darea acestora și dirijarea activității spre obținerea unor rezultate tot mai bune se cer eforturi substanțiale și din partea dumneavoastră ca specialiști. Pentru ca această activitate să fie cit mai rodnică, ea trebuie să se ca­racterizeze prin spirit de inițiativă, să se caute și să se găsească soluțiile practice la toate problemele pe care le ridică producția. (Continuare io pag. a Il-a) Magazinul universal din Găgești, comuna Bolotești FĂGĂDUIM CAIDI, CALORIFERE Titlul de mai sus ne-a fost prilejuit de o recentă anchetă, efectuată în cel mai tînăr cvartal de locuințe din mu­nicipiul Focșani. Aici, totul se află declinat cu atri­butul „proaspăt". Dar despre „prospe­țimea“ pereților, a instalațiilor și a unor lucrări de șantier ne rezervăm dreptul să ne spunem părerea altădată. Tema pe care o abordăm astăzi se re­feră la „obrazul" caloriferelor. Intre aceste „elemente" docile și prietenoa­se cu locatarii blocurilor se stabileș­te o relație invers proporțională cu starea anotimpurilor. Bunăoară, cînd afară e cald, ele sînt reci. Dar cînd afară e rece și caloriferele sînt la fel, înseamnă că ceva nu e în regulă. Su­biectul nu e nou, dar de actualitate. In noul cvartal, din cartierul Bahne, alcătuit — deocamdată — din șase blocuri, am primit de la locatari dife­rite răspunsuri, totuși ele puțind fi sintetizate într-o expresie cu drept de lait-motiv: „Pînă acum ar fi bine cu Valeriu LIȚĂ (Continuare în pag. a II-a) REPORTAJ # REPORTAJ #REPORTAJ#REPORTAJ CE SA SCRIU DESPRE NARUJA? Am început de mai multe ori aces­te însemnări, dar de fiecare dată am lăsat condeiul să se odihnească, cu­minte, pe coala de hîrtie. Ce rost are să scriu despre lucruri intrate demult în ordinea firească a vieții satelor noastre? N-am găsit nimic spectacu­lar, n-am deslușit nici o întîmplare deosebită în așezarea asta de munte, care-și poartă, din veacuri, numele cu rezonanțe de lemn de tisă:’ NĂRUJA. M-am gîndit, întîi, să scriu un re­portaj „de culoare“. Pentru că — nu știu de ce — dar cum ai pătruns prin poarta nevăzută a Țării Vrancei, vreau să spun — cum ai trecut dinco­lo de Vidra, te încearcă senzația că ai pășit peste un prag de istorie, o trăi­re puternică, copleșitoare chiar. Aici, în „Țara de piatră“ — cum a denu­mit-o Mihail Sadoveanu — intîlnești o lume deosebită, populată de legen­de și balade, o lume aspră și mîndră care se interferează la tot pasul cu în­noirile prezentului, cu semnele vii­torului. Dar despre Vrancea legendelor ci­tă cerneală n-a curs! Să scriu despre frumusețile naturale ale acestor locuri neasemuite, despre Vrancea pitoreas­că, din păcate, atît de puțin cunoscu­tă de turiști? Am încercat să aștern impresiile culese pe drumul spre Nă­ru­­ja, dar, pînă la urmă, am renunțat. Atunci despre ce să scriu? La Năru­­ja l-am întîlnit pe învățătorul Nicolae Popescu, directorul căminului cultu­ral. L-am întrebat: — Aveți, tovarășe, ceva deosebit în munca asta culturală, niște acțiuni in­teresante, ceva nou? — Ceva nou ar fi, îmi răspunde, oa­recum contrariat, interlocutorul. Pre­­gătim formația de dansuri pentru Con­cursul pionierilor și școlarilor... — Și ce e nou în acțiunea asta ?! — Păi, nou e însuși concursul. Și apoi faptul că Năruja va fi repre­zentată de o formație alcătuită din nu mai puțin de 20 perechi de dansatori. Pe scena județeană a concursului, și — poate — pe cea a Capitalei, vor e­­volua dansuri, originale, de aici din Năruja — sîrbe, hore vrîncenești, apu­cată din moși-strămoși: Oița, Chindia, Marele, Burduful... Mi-am notat datele, cu gîndul că-mi vor folosi eladra, la un material pentru pagina culturală a ziarului. Dialogul a durat mai mult. Am aflat că la Năruja se pun bazele unui pu­ternic ansamblu folcloric, care va nu­măra mai bine de 120 persoane — cu formații de buciumași, cimpoieri, slu­­ieriși, cu unt numeros grup vocal și soliști, cu un autentic taraf de muzi­că vrîncenească, că se pregătește (dezvălui o surpriză) o formație pen­tru dansurile cu măști (cu concursul lui Pavel Terziu, vestitul creator de măști din Nereju); că pe agenda de L. BARBU (Continuare în pag. a II-a) NOI UNITATI COMERCIALE Modernizarea rețelei comerciale să­tești se află permanent în atenția fo­rurilor de resort. Astfel, săptămîna care urmează, vor fi date în folosință la Bordești, Cor­­bița, Dumbrăveni, Oreavu, Lespezi și Urechești,­ noi clădiri pentru magazi­nele universale, precum și brutăria din Soveja. Acestea vor da posibili­tatea desfacerii unui fond de marfă sporit, o deservire corespunzătoare a locuitorilor. După cite nu se comunică, pînă la sfîrșitul acestui an vor mai intra în funcțiune magazinele sătești din Tîm­boiești și Movilița. unii Există o deprindere de argu­ment a fiecărui fapt ce amin­tește acțiunea individului, a co­lectivității desigur, in contex­tul de viață presupus prin care trecem. Dar intîi există acțiu­nea, logica ei, și, am spune, fru­musețea dimensiunilor ei. Nu ne este indiferent cu cu­ sintem­ sinceri, pentru că nu putem fi oricum. Din nefericire, uneori lucrurile prin care trecem, sau pe lingă care trecem, au o alcă­tuire oricum, de facil, de grabă și responsabilitate aproxima­tivă. Adică, ne interesează mai mult prezența, decît distincția. „Fie cum o fi, dar numai să fie..." se spune in unele cazuri, cu ușurință impresionantă.­­­ Important e că...­ cest aspect l-am întîlnit întîi pe foarte puținele locuri de afișaj public din oraș. Lingă afișe de bun gust practic, altele scri­se intr-o grafie a mîinii cel pu­țin stîngace. Sau să nu mai vor­bim de cele depășite. Acestea concurează cu imaginile foto ale unor evenimente, probabil vrîndu-se săptămînale, în dife­rite vitrine, chiar în centrul ca­rasului. Dar, oricum, ele există, și asta este important. Noaptea, cîteva firme fluores­cente deosebesc centrul orașu­lui de străzile de margine. Lu­mină insuficientă însă. Majori­tatea unităților comerciale din centru au firme de neon, dar nu se prea aprind. Și iarăși lo­gica­­ important e că... Dar a­­ici, dimensiunea frumoasă a lu­minii, pălește... i. r. „ARESTAȚI-MĂ VĂ ROG" ” :(i): Nu e titlul unei comedii sau al u­­nei farse, nici el unui film în care rolul principal­­ e jucat de cunoscutul­­ actor, Louis, de Funds. E­ pur,și simplu­­ o parte din­­ declarația lui Mario Ciuni, făcută vineri la un post al poliției din Palermo (Sicilia). Grăbit și vădit e­­moționat, cu fața crispată de teamă, tresare încă și privește instinctiv înapoi. Deschizîndu-și pardesiul, așa încît să se poată zări o centură de care era prins un pistol, Mario Ciuni se adresează comandantului postului fără să aștepte să fie întrebat: „îl ve­deți? N-am un permis pentru el. Nicio­dată n-am avut un permis pentru pistol. Mă puteți băga la închisoare. Aresta­­ți-mă, vă rog!" Și pronunță­m acesta cuvinte cu intonația unei rugăminți de a cărei împlinire ar depinde salva­rea sa. IDENTIFICARE EDIFICATOARE Legitimarea imediată care a avut loc a fost de natură­ să limpezească lucrurile, risipind înmarmurirea­­ poli­țiștilor. Aceștia,­­știau acum de ce do­rește Mario Ciuni să meargă la închi­soare,­ acolo ar fi fost mai în sigu­ranță. Mai în siguranță față de brațul lung și răzbunător al Mafiei, care, după șapte ani, și-a făcut simțită din nou prezența, stimând încă o dată te­roare în Sicilia. (Va urma) 1 I i mk

Next