Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-10-25 / nr. 397

HEB pulsul ritmic til 3CtM­­t3t63 al succesului produ­ctiV3, perioadă de maximă mobilizare în primele două decade ale lunii octombrie, prima din ultimul trimes­tru al anului și prin coincidență și al cincinalului, era de așteptat ca întreprinderile industriale să-și in­tensifice eforturile pentru a comple­ta rezultatele bune obținute pînă a­­cum cu alte sporuri suplimentare. Aceste așteptări, pe bună dreptate, firește, au fost împlinite la majorita­tea întreprinderilor. Din cele 14 uni­tăți industriale, 12 au reușit să rea­lizeze peste plan 1 853 000 lei pro­ducție globală și 1 501 000 lei pro­ducție marfă. Pe­ linia rezultatelor bune obținute in perioada expirată a lunii octom­brie iși înscrie activitatea fabrica de confecții care realizează peste plan 60 000 lei producție globală și 22 000 lei producție marfă. U.E.I.L. Focșani cu 50 000 lei producție glo­bală, 100 000 lei producție marfă, etc., unități care, prin rezultatele ob­ținute in fiecare decadă, și-au cuce­rit un loc de frunte în industria ju­dețului. Depășiri importante au rea­lizat în această perioadă întreprin­derea de legume și fructe, reprezen­tând 891 000 lei producție globală și marfă și Fabrica de carne cu 81 000 lei etc. Sporurile valorice suplimentare obținute de aceste unități s-au con­cretizat în 360 mc cherestea stejar, 250 mc bușteni de fag, 250 mc buș­teni stejar, 199 garnituri de mobilă 623/11, 12 tone carne bovină, 9 tone pîine etc., produse realizate peste Ion PASCU, economist (Continuare în pag. a II-a) in municipiul nostru, la Școala ge­nerală nr. 4 și-a făcut apariția firtrra Școlii profesionale de construcții­­montaj. Aici este, deocamdată, locul unde balada se învață cu uneltele legendare ale Meșterului Manole ca­re s-a jertfit spre desăvirșirea vo­cației a a­tor generații. „Iată că de abia acum se Împlinește un vechi deziderat — ne spunea pro­fesorul inginer Teodor Dabija, direc­torul noii instituții școlare — al nos­tru, al constructorilor. Totodată tre­­cînd peste — hai să-l numim așa — acest orgoliu profesional, apariția șco­lii are o deosebită importanță economi­că, pentru că ea va rezolva problema cadrelor calificate, din­ de necesare construcțiilor municipiului și județu­lui nostru". ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRAI­IA AL P.M. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DUMINICĂ 25 OCTOMBRIE 1970 ANUL III — NR. 397 4 pagini — 30 bani Au terminat recoltatul porumbului... Strîngerea în totalitate a recoltei din acest an, este preocuparea de bază a gospodarilor, care au participat activ la aplicarea întregii game de lucrări, incepînd din primăvară cînd au intro­dus sub brazdă sămînța generatoare de noi producții. După ce țăranii cooperatori din Bu­­dești au terminat primii pe județ re­coltarea porumbului, de pe cele 316 hectare, au mai raportat încheiată a­­ceasta lucrare și alte unități. Astfel, acum în rîndu­l acestora figu­rează și C.A.P. Cîrligele cu 324 hecta­re, Mircești cu 688 hectare, Vînători — 686 hectare, Golești — 284 hectare. Și unitățile din zona de munte ca Va­lea Sării, Negrilești, Nereju, Nisto­rești, Paltin, care dețin suprafețe mai mici, și-au depozitat la timp produc­ția din acest an. Exemplul lor trebuie urmat și de restul unităților. Eliberarea terenului de coceni și executarea ogoarelor de toamnă sunt lucrări la fel­ de importan­te la care țăranii cooperatori, mecani­zatorii, trebuie să-și aducă și in con­tinuare aportul din plin. ...și a sfeclei de zahăr Din cele 2 814 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr de cooperativele agri­cole din județul nostru, pînă joi seara se recoltase suprafața de 1833 hectare. Cu cele mai bune rezultate se în­scriu unitățile agricole din Gologanu, Mărtinești, Sihlea, Corbița, Voetin, care au recoltat de pe toată suprafa­ța producția de sfeclă de zahăr. Printre cei avansați cu această lu­crare se înscriu și cooperatorii din Păunești care din cele 200 hectare au strîns rodul in proporție de aproape 90 la sută. PE PRIM PLAN: Eliminarea dotațiilor și obținerea de beneficii Preocupările susținute din anul a­­cesta, pentru reducerea dotațiilor planificate și rentabilizarea activită­ții s-au materializat în obținerea u­­nui important succes de către U.M.T.F. din cadrul C.E.I.L. Focșani — depășirea planului la valoarea prestațiilor pe cele 9 luni din ulti­mul an al actualului cincinal cu 3 800 000 lei. Totodată, asigurând o mai bună operativitate în reparații­le autovehiculelor, cât și datorită ur­măririi permanente a graficului de transport, a fost depășită cantitatea de material lemnos transportată cu 46 000 tone. Ca urmare a acestor re­alizări, cât și prin aplicarea unor­ mă­suri eficiente de organizare­­ exploa­tare și întreținere a parcului de ma­șini din dotare, a urmăririi cheltuie­lilor de exploatare și întreținere, activitatea unității a devenit renta­bilă, realizându-se" 543 000 lei bene­ficii. Fruntașul in producție Ilie Vasile de la Fabrica de confecții ZIUA FORȚELOR ARMATE Sărbătorirea Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România la 25 octombrie a devenit un simbol al recunoștinței poporului nostru față de vitejia și spiritul de jertfă dove­dite de militarii români în războiul antihitlerist, o expresie a prețuirii pe care oamenii muncii o acordă arma­tei țării. .Ca un fir roșu — sublinia secre­tarul general al partidului nostru, to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, la cea­ de-a XXV-a­ aniversare Zilei Forțelor Armate — trece prin în­­­treaga istorie a patriei legătura strîn­­să a oștirii cu poporul din sinul că­ruia s-a născut, identificarea cu ide­aluri de libertate, dreptate­ și neatîr­nare ale maselor largi populare, ho­­tărîrea nestrămutată de a apăra pă­­mîntul străbun, dreptul poporului de a-și făuri viața după propria sa voin­ță“. Continuatoare a glorioaselor tra­diții de luptă ale poporului, Forțele Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia constituie o realizare de seamă a politicii partidului și a statului nos­tru, o parte integrantă a transformă­rilor revoluționare, a edificării noii orînduiri sociale in patria noastră. Amploarea și ritmul construcției socialiste, tabloul impresionant pe care îl prezintă astăzi țara noastră în plin avînt constructiv, se reflectă prin mutații semnificative și în sfe­ra funcției sociale a armatei. Fiii po­porului îmbrăcați în haine militare sînt întîlniți cot la cot cu muncitorii, lucrînd cu hărnicie la realizarea u­­nor importante obiective din indus­trie, transporturi și construcții sau a­­lături de țăranii cooperatori pe o­­goarele patriei. Militarii noștri, apă­rători ai tuturor realizărilor socialis­te dobîndite prin hărnicia și talentul oamenilor muncii conduși de partid, înțeleg că misiunea lor specifică se corelează, se îngemănează în intere­sul progresului și prosperității cu a­ Lt. colonel Mircea AGAPIE (Continuare în pag. a II-a) • REPORTAJ #REPORTAJ# REPORTAJ Comentarii la legenda Meșterului Manole Trec. Împreună cu Inginerul Dabi­ja, prin atelierul școlii. Gazda vor­bește ca pentru sine Incepînd cu anul viitor se va construi un complex școlar In valoare de 16 500 000 lei, pentru 1 200 de elevi. Acum avem In planul de școlarizare doar 310 elevi. După cum vedeți, vom avea o dezvoltare impetuoasă". — Cite școli de profil similar sunt în tară? — ...Zece. De aceea și răspunderea noastră, ca profesori și specialiști, deopotrivă, este ridicată. Apoi mi se descris, cu patos, pro­filul zvelt al clădirii viitorului local : „vor fi 16 săli de clasă, o sală de Camil LAURENȚIU (Continuare­­a pag. a II-a) încheierea sesiunii jubiliare a Națiunilor Unite "**— m — ——— wmmmammm———" Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24. — De la trimișii speciali: Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubi­liară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegațiile celor 127 de țări mem­bre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat foc Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la ONU. La ședința plenară au luat­ parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri­­ de externe, precum și alte personalități ale vieții politice inter­naționale prezente la New York cu ocazia jubileului­­ Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adună­rii Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. Aduna­rea Generală a aprobat în continuare aceste documente : Declarația solem­nă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei ONU, a angajamentului lor de acționa pentru sporirea rolului și e­­­­ficacității organizației, în scopul de a deveni un instrument eficace în în­tărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor po­poarelor; Declarația privind strategia și metodele dezvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al ONU pentru dezvoltare (1971—1980); De­clarația cu privire la principiile rela­țiilor prietenești și cooperarea între state; un program de acțiune, sub forma unui document al ONU, con­­ținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colo­nialismului. Potrivit protocolului ședinței fes­tive, s-a dat apoi cuvîntul unor vor­bitori din diverse zone geografice ale globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor ex­terne al Nigeriei, Langa Kitti-Kad­orn, ministrul afacerilor externe al Tailan­­dei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barbeza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvop Beaul­­­e, reprezentantul permanent­ al Canadei la­­ Națiunile Unite. Evocînd activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care acest rol internațional îl poate juca în dezvol­tarea unor relații normale intre state, bazate pe principiile Cartei, vorbito­rii au exprimat un larg consens în ce privește sporirea în anii următori a eficacității ONU. Astfel, Stefan de­­drychowski a arătat, între altele, că este de primă importanță realizarea universalității Organizației Națiunilor Unite și, în acest­ sens, restabilirea drepturilor legitime la ONU ale R. P. Chineze și admiterea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiile indepen­denței și suveranității naționale, su­­mei și avantajului reciproc. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, U Thant, a pronun­țat apoi în fața Adunării Generale o declarație în care a făcut, la Înce­put, bilanțul activității desfășurate pînă acum de ONU. „Noi știm cu to­ții ceea ce Organizația Națiunilor U­­nite a realizat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască", a spus U Thant. Vor­bitorul a relevat că există numeroase probleme acute ce preocupă de multă vreme omenirea și cărora arest for internațional trebuie să le gă­sească o soluționare, indeplinindu-și (Continuare în pag. a IV-a) CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA SESIUNEA JUBILIARĂ A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE Chintesența năzuințelor și aspirațiilor poporului român înalta tribună a Organizației Națiu­nilor Unite a prilejuit, o dată în plus, afirmarea politicii externe a României Socialiste, ale cărei principii au fost expuse cu claritate de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului de Stat. Poziția țării noastre în principalele probleme majore ale soci­etății contemporane, relevată cu ab­ta elocință de către Președintele Româ­niei în plenul acestui forum al națiu­nilor, a fost aprobată de către fiecare cetățean al țării, cuvîntarea fiind pri­mită cu o deosebită răspundere patrio­tică, cu sentimente de entuziastă mîn­­drie și adeziune. Răspunzînd mesaju­lui pe care poporul român l-a transmis celorlalte națiuni prin persoana tovară­șului Nicolae Ceaușescu, colectivele de muncă din unitățile economice ale județului Vrancea, aidoma celorlalte din întreaga țară, angajate în re­alizarea sarcinilor de plan și a anga­­jamentelor anului 1970, depun efor­turi sporite, astfel ca baza tehnico­­economică a cincinalului următor să fie consolidată, aportul României la cauza păcii și progresului să fie con­firmat de fapte, de succesele în edi­ficarea societății socialiste. Pe această poziție se situează și au­torii scrisorilor primite cu acest prilej la redacție, din al căror conținut spi­cuim : „Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ne scrie. Augustin Flonta, secretarul co­mitetului zis partid al Platformei in­dustriale a C.E.I.S. Focșani, a ex­pus la Sesiunea jubiliară a O.N.U., gîndu­­rile și năzuințele poporului nostru. A­­firmîndu-se prin politica externă de «pași»»­* ■ neatîrnare, de deplină independență și suveranitate, poporul nostru și-a adus contribuția la cauza păcii și pro­­gresului în lume. Ne-am afirmat tot­odată deplinul sprijin, adeziunea la lupta dreaptă a popoarelor aflate încă sub dominația colonială, sau în curs de dezvoltare. Progresul, prosperitatea, cauze păcii sunt incompatibile cu ori­ce tendință, manifestare de domi­(Continuare in pag. a II-a) TURNEU TEATRAL Teatrul dramatic din Brașov va prezenta luni 26 octombrie a.c. la Focșani, în sala Ateneului și la cămi­nul cultural din comuna Garoafa, pie­sa „Albă ca zăpada". La Adjud, lo­cuitorii orașului, vor putea viziona piesa lui Aurel Baranga „Mielul turbat“ în interpretarea colectivului Teatrului de stat din Bacău. Horă vrînceană Foto: N. MOLDOVEANU FRAM... CAFENIU Cică toamna, cînd în livezi merele și perele is gata coapte, brumate, iar păpușoii mai adastă prin cite o porumbiște, dinspre păduri coboară, în mers legănat, mormăind culinar, urșii. Și dau năvală (poate ultima și cea mai aprigă năvală a lor înainte de hibernare) și fac prăpăd în avu­tul oamenilor. Dar sătenii de prin Tulnici, Jitia, și Andre­­iașu ies degrabă cu puști­­le, confruntîndu-se cu urșii. A­ urm­ a­t­ UvUMMMÄd­­ ilăm, bunăoară, de la Filiala ju­dețeană de vînătoare că din 15 septembrie încoace vreo 30 de „Martiri" au îngenuncheat sub breniebelui necruțător. Poves­tea unul dintre „oamenii cu ar­mă" ai Dumitreștilor cum, în toamna asta, a fost martor ocu­lar la un spectacol emoționant­­hazliu, poate incredibil. Agățat de craca unui măr plin, un urs se balansa parcă înadins pe ritmul . „joacă bine, moș Marti­ne, că-ți dau pîine cu măsline". Și numai ce se rupe craca (asta și urmărea ursul) și cade cu zgomot surd ditai-namila. Dar și el și alți păgubitori sunt transportați la „polul nord" al Antrepozitului frigorifer. Emil STANCIU LEIPZIG-UL ÎNTR-O LUNĂ DE TOAMNĂ In mai puțin de două ore, o mo­dernă autostradă te conduce din Ber­lin, capitala țării, la Leipzig, al doi­lea oraș al R.D. Germane. Cu cei 600 000 de locuitori ai săi, Leipzig-ul, pe care suntem­ obișnuiți să-l identi­ficăm cu orașul tîrgurilor internațio­nale, își impresionează vizitatorii cu înfățișarea sa polivalentă. Pentru că acest oraș, care­ a sărbătorit de curînd 800 de ani de existență, este­­ și o puternică citadelă industrială, un­­ important centru cultural, un adevă­rat oraș universitar, ca să nu enume­răm decit citeva din numeroasele sa­le atribute. Caracterul complex al acestui o­­raș, in care edificiile de gresie ce­nușie, construite în cel mai pur stil gotic, coabitează cu construcțiile noi, moderne, în care betonul și sticla s-au înstăpînit, pare-se, definitiv, poate fi înțeles nu numai discutînd­ cu locui­torii sau cu edilii răspunzători de dezvoltarea viitoare a orașului, ci, neapărat, și cu ajutorul unei incursi­uni, fie chiar extrem de sumară, în trecutul lui. Situat la răscruce de drumuri, în centrul Europei, Leipzig-ul a fost dintotdeauna o adevărată­­ placă tur­nantă a­­ drumurilor comerciale. Me­diator între nordul și sudul, între estul și vestul continentului, zig-ul nu a renunțat nici astăzi Leip­­la privilegiul geografic care i-a deter­minat și accelerat dezvoltarea. Și f . Mihai FABIAN ' ț ■ î (Continuare în pag. a­n-a) li

Next