Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)

1971-02-23 / nr. 498

Pag. 2 OCHIUL. S friu­lu­lHHIN­lil L­VVABIG ! De unde au­tea plusuri? Indivizii care au compărut a­­cum cîteva zile în fata instanței și­ au primit fiecare „recompen­sa“, potrivit rolului jucat într-o afacere întreprinsă pe cont pro­priu, în județul Covasna. Se a­­flau în serviciul Fabricii de co­niac din Focșani. Transportau sticle de coniac la diferiți be­neficiari din țară și treburile mergeau strună. Numai că a­­tunci cînd ajungeau la sediul beneficiarilor, se pomeneau cu sticle în plus, uneori în canti­tăți de ordinul sutelor. Ultima dată, în județul Covasna, au va­lorificat clandestin 110 sticle din aceste plusuri. Altă dată, la Plo­iești,­ au descoperit 500 sticle în plus. De unde atîtea aproximații în materie de avut obștesc ? Poate că, totuși conducerea mai sus pomenitei fabrici va găsi un răs­puns corect la întrebările noas­tre. Iată acum și numele negusto­rilor de coniac­i Constantin Șer­­bănescu (doi ani și trei luni), Pe­tru Angheluță, șofer (un an și opt luni) și Badiu Răileanu (un an). Logodnicul era­, căsătorit Vasili­că Apetrei, din Panciu, în vîrstă de 31 de ani, începuse să-și facă drum, în ultima vre­me, tot mai des, la Focșani, își crease treptat și unele relații. Intr-o zi, o cunoștință de ocazie l-a introdus într-o familie. Aici a cunoscut-o pe Florica, de care s-a îndrăgostit subit. De aseme­nea și ea făcea unele mărturisiri discrete cum că i-ar place băia­tul. Așa că s-au hotărît să se căsătorească. După ce s-au lo­godit, cîțiva „răuvoitori“ au zis că viitorul soț ar fi căsătorit și tată a doi copii pe care i-a lă­sat de mai multă vreme în voia soartei. Miliția a confirmat acest fapt, iar Vasilică și-a exprimat re­gretul că nu va mai avea loc ce­remonia nunții. De curînd, însă, a avut loc o astfel de ceremonie, în­ fața instanței, care i-a făcut... cadou de nuntă opt luni închi­soare. „Perle“ false O gestionară de la C.C.h. Pro­duse industriale din Focșani, Georgeta Cîrciu, de la magazinul „Perla“ a avut încrungi „neca­zuri“ cu justiția. La o estimare a bunurilor care-i aparțineau, comisia județeană pentru contro­lul averilor de proveniență ili­cită a ajuns la concluzia că o parte din ele nu pot fi justifi­cate. Tribunalul a ajuns și el la aceeași concluzie și, ca urmare, a penalizat-o la plata impozitu­lui legal. O măsură dreaptă, în deplină concordanță cu princi­piile echității sociale. Nu înțe­legem totuși de ce gestionara în cauză, asupra căreia s-au­ de­pistat valori de proveniență du­bioasă, este menținută în aceeași funcție.Nu s-ar fi mai găsind și alte locuri de muncă, fără gesti­une ? Răsplata După ce „s-a făcut“ binișor, Boris Botezatu din Focșani a a­­juns la bufetul „Oituz“. Aici a mai băut cîteva pahare, după care a început să bruscheze per­sonalul localului. Eforturile unor consumatori de a-i tempera zelul au rămas fără rezultat. Huliga­nul nu s-a liniștit decit peste vreo jumătate de oră, cînd a fost luat și dus în Instanță. Aco­lo s-a dezmeticit de-a bi­­nelea, cînd a aflat că pentru ce făcuse instanța l-a condamnat la cinci luni închisoare. Se putea să fie lăsat nerăsplătit ? Rubrică redactată de Mircea LAZAR II Nu este o noutate fap­tul că de la an la an se înnoiește fața tuturor lo­calităților, că atributul bunei gospodăriri e dat de „arta de a fi edil“. La Mărășești — oraș cu profunde rezonanțe in conștiința noastră — au fost înfăptuite în anul trecut, prin sprijinul ne­precupețit al cetățenilor, care au participat la ac­țiunile patriotice între­prinse de consiliul popu­lar, numeroase obiective edilitar-gospodărești căror valoare s-a ridicat a la 4 359 000 lei. Și, totuși, în acest con­text bilanțier, realizările nu sunt pe măsura posi­bilităților, îndeosebi „cărții de vizită” pe care a o prezintă orașul. O ast­fel de afirmație iși are ca suport de susținere modul în care funcționează su­bunitatea de gospodărire comunală și locativă din Mărășești. Avînd în atri­buțiile sale : prestarea unor servicii către popu­lație, administrarea fon­dului locativ de stat, în­treținerea și repararea arterelor stradale, salubri­zarea orașului și întreți­nerea calificată a spațiilor verzi, această subunitate ne apare, într-o proiecție metaforică, aidoma unei mături ce are coadă mî­­nuită de la mare distanță. Explicația e simplă : su­bunitatea din Mărășești aparține I.G.C.L. Adjud. Din constatările noas­tre, din discuțiile purtate cu unii edili din Mără­șești, din documentele e­­xistente, reiese în mod pregnant un stil de mun­că defectuos soldat cu ne­­respectarea tuturor atri­buțiilor ce revin de drept acestei subunități. La capitolul întreține­rea străzilor s-au înregis­trat multe lucrări de mîn­­tuială. Curios e însă pro­cedeul prin care se înca­sează valoarea acestor lu­crări. Deși Comitetul exe­cutiv al Consiliului popu­lar Mărășești recrutează oameni care să efectueze lucrările respective, în­­grijindu-se de hrana, ca­zarea și transportul aces­tora, totuși I.G.C.L. Ad­jud încasează în mod su­plimentar niște cote vari­ind între 60 și 85 la sută, reprezentînd cheltuieli in­directe pe considerentul ÎNTREPRINDEREA de gospodărie comunala SI LOCATIVĂ ADJUD Și-a uitat obligațiile (cele mai elementare) față de orașul Mărășești­ titulaturii sale de între­prindere prestatoare de servicii. Așa stînd lucrurile, de ce băltește apa pe stra­da „Zorile”, chipurile modernizată ? De ce lip­sesc capacele, sau de ce sînt devieri­rea tuburilor, în asambla­de secțiuni ale caseurilor de scurge­re etc. pe strada Cuza Vodă, unde s-au executat lucrări de canalizare ? Răspunsul e unul și a­­celași : lipsa asistenței tehnice din partea I.G.C.L. Adjud. Numai așa putem explica starea de fapt : unii muncesc și alții înca­sează ! In privința gospodăririi fondului locativ de stat, necazurile se țin lanț. I.G.C.L. Adjud este bene­ficiarul de drept al inves­tițiilor făcute in acest sens la Mărășești. Nor­mal este ca blocurile date în folosință să fie gospo­dărite de această subuni­tate. In realitate însă nu se întîmplă așa ceva. Spre exemplu, blocul C este și acum nerecepționat, deși locatarii s-au instalat de mult în apartamente. Se zice că ar fi o recepționa­­re, purtînd semnătura doar a Direcției județene de gos­podărire comunală și lo­cativă ! Dar la acest bloc sînt încă multe defecțiuni pe care subunitatea le privește cu o incredibilă seninătate și care se răsfrîng negativ în func­ționalitatea blocului (ușile sunt suftate, colectorul principal nu are piese de curățire, canalizarea defectuoasă din cauza ta­­n­sării terenului etc.). Am fost invitați în a­­partamentul tov. Ion An­­dronic pentru a vedea că în holul său, constructo­rul (I.J.C.M. Vrancea) montat gura de vizitare­a a canalului termic. La centrala termică ni se înfățișează o altă do­vadă de miopie „benefici­ară" : canalele termice sunt pline cu ape reziduale care s-au infiltrat din conduc­ta colectoare de scurgere. Urmarea acestei defecți­uni, trecută cu vederea a­­tîta amar de vreme de către I.G.C.L. Adjud în­seamnă : pierderea unei însemnate cantități de căldură, care în loc să a­­jungă in apartamentele oamenilor „dospește” a­pele pestilențioase, creînd un micro-element sui-ge­­neris în care țînțarii se simt ca la ei acasă cu tot anotimpul friguros.­­Să fim crezuți, notăm, din multe nume de oameni cu care am stat de vorbă pe cel al lov. Mircea Stan­­ciu, actualul șef al subu­­­nității I.G.C.L.­­ „Nu știu ce să ne mai facem cu țințarii ăștia. Zău că-mi vine să mă mut!“). Ultimele sale cuvinte ne trezesc asocierea altei situații privind gospodă­rirea fondului locativ la Mărășești cu binecunos­cuta „Baladă a chiriașu­lui grăbit". Se impune însă o răsturnare de ter­meni, în sensul că pe cînd eroul topîrcenian își lua în grabă geamanta­nul, după ce își chiria, la Mărășești achita oa­menii își tot aduc gea­mantane și mobilă în a­­partamente, dar (din august 1970 !!) nimeni nu-i întreabă de chirie. Mulți locatari sînt nemulțumiți de aceste „favoruri" fă­cute de I.G.C.L. Adjud, gîndindu-se, pe bună dreptate, că va veni o zi a scadenței, dar atunci valoarea chiriei restante va fi­­ prea mare. Această „bravadă“ de activitate, etichetată sub dictonul „grăbește-te încet­ deno­tă totalul dezinteres al serviciilor de resort din Adjud, față de subunita­tea din Mărășești. Nici în legătură cu pres­tările de servicii către populație, subunitatea din Mărășești nu stă pe roze, deși planul pe anul 1970 a fost realizat și depășit. Bineînțeles e vorba de o depășire artificială. Cei care au contractat unele lucrări au achitat de mult sumele datorate contribu­ind astfel la realizare planului­­ valoric. Con­damnabil este însă că nici­­ acum unele din aceste lu­­crări n-au fost executate, ele fiind amînate de azi pe mîine... De aceea, la sesizarea întemeiată a cetățeanului S. Dumitriu­­ are o lucrare de 18 000 lei contractată și plătită, dar executată par­țial), se adaugă nemulțu­mirile celor care au soli­citat, pe bază de contract, construirea unor sobe de teracotă. Dintr-un tabel din 15 septembrie 1970 (da­tă la care cetățenii își a­chitaseră obligațiile de plată) am extras „pe sări­te” numele lui Gheorghe Poiană, Ion Pascu, Virgi­nia Andronache, Nicolae Staicu, Mihai Stan, Dumi­tru Cristea, Iancu Manoliu și mulți alții cărora I.G.C.L.-ul le-a făcut sobe­le în plină iarnă. Ba un cetățean din satul Ciușlea, comuna Garoafa, nici a­­cum nu se poate încălzi la soba care a fost con­tractată în martie 1970. Din Mărășești, sîntem informați, au fost lansate destule semnale care să atenționeze conducerea I.G.C.L. Adjud (director tov. Constantin Pabiș), dar fără nici un răspuns, întrebăm: — Prin Hotărirea nr. 39 /1970 a Consiliului popu­lar județean această subu­nitate este subordonată și organului local de stat din Mărășești? Care este pă­rerea dumneavoastră, to­varășe Vasile Apostol, ca vicepreședinte al Consiliu­lui popular Mărășești? — Consider că hotărirea constituie un pas înainte față de starea anterioară, dar lipsa mijloacelor teh­nice, a personalului, a a­­sistenței de specialitate în cadrul subunității nu re­zolvă încă situația. Noi putem cere, că I.G.C.L. Adjud tot nu ne dă! — Și în acest caz ? — Pentru ca gospodăria comunală și locativă să aibă eficiența scontată, propun crearea unui sec­tor economic nebugetar, cu gestiune proprie, pe lingă fiecare consiliu popular orășenesc, urmînd ca să se facă redistribui­rea personalului și a uti­lajelor existente pe cele d i trei orașe — Panciu, Mără­i—în raport de planul fiecăruia. Acest punct de vedere — corolar al argumentați­ei­ noastre — considerăm că trebuie studiat de Di­recția județeană de gospo­dărie comunală și locativă, pe marginea căruia să pre­zinte Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean concluziile care se impun. Pentru că — repe­tăm — In felul în care își onorează acum obligațiile contractuale I.G.C.L. Ad­jud, cartea de vizită a o­­rașului Mărășești are nu­mai de suferit. Valeriu LIȚA S-a inaugurat o modernă bază sportivă: POPICARIA CONFECȚIA FOCȘANI A.S Duminică dimineața, a avut loc inau­gurarea noii arene de popice a Asociați­ei sportive Confecția Focșani, primul din obiectivele sportive prevăzute a fi date în folosință în actualul cincinal, pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a sportului vrîncean. Noua bază sporti­vă dispune de patru piste de concurs și un modern grup social precum și de alte amplasamente, care permit practi­carea în condiții optime a popicelor, ramură sportivă în plină dezvoltare în județul nostru. Proiectul arenei apar­ține unui colectiv din cadrul Direcției tehnice a Consiliului popular jude­țean și a fost executat de către Șanti­erul 68 al C.T. Iași. In continuare, a avut loc un concurs dotat cu trofeul „Cupa Semicentenaru­lui“ la care iau parte, alături de spor­tivi populari din cîteva asociații spor­tive ale județului și echipe complete ale cluburilor bucureștene Constructo­rul (băieți) și Gloria (fete). După în­treceri palpitante s-au înregistrat ur­mătoarele rezultate : la băieți, popica­rii de la Constructorul comină concur­sul, o bună impresie lăsînd-o Vasile Paraschiv, care a ocupat primul loc (417 p.). De remarcat că V.P. este vrîn­cean la origine. Pe următoarele locuri s-au clasat maestrul sportului Ilie Po­pescu (407 p.) și Iordache Mureșan (Foresta Gugești — 387 p.). La fete, maestrele emerite ale sportului Florica Neguțoiu și Ținea Balaban, alături de tînăra Margareta Bordei reușesc cu greu de abia spre finalul concursului, să întreacă la numărul de popice doborî­­te pe talentata sportivă Mariana Gîlcă (Foresta Gugești). „Cupa Semicentena­rului“ a revenit formațiilor Construc­torul și Gloria în urma unor întreceri desfășurate sub semnul deplinei spor­tivități. Bun arbitrajul prestat de bri­gada de arbitri condusă de directorul concursului, Victor Dinu. Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogălnîceanu nr. 1 telefon , 30 35. 15 79. 21 74. Marți 23 februarie 1971 încheierea lucrărilor Congresului al II-lea al Uniunii Tineretului Comunist (Urmare din pagina I) precupeți nici un efort pentru a îndeplini mandatul încredințat, ho­tărârile adoptate de Congres, sar­cinile pe care partidul le-a tra­sat Uniunii Tineretului Comunist. Cu deplină satisfacție și vie emo­ție — a spus în continuare vorbito­rul — participanții la Congres au ascultat cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. în spiritul gîn­­dirii realiste, înnoitoare, larg des­chise spre cerințele vieții, secreta­rul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere ti­neretului, aportului său profesional și cetățenesc la dezvoltarea eco­nomică, culturală și socială a pa­triei, a configurat locul și rolul sporit al tinerei generații, al Uniu­nii Tineretului Comunist în con­textul social-politic al României socialiste, a indicat sarcinile noas­tre de viitor, domeniile în care tre­buie să crească atribuțiile și răs­punderile organizațiilor U.T.C. în mecanismul vieții economice și so­ciale a țării. Dovadă a grijii stator­nice a partidului pentru creșterea și formarea multilaterală a tinerei generații, a încrederii în tineret, a­­ceste sarcini și responsabilități noi reprezintă o învestitură socială cu profundă semnificație, pentru a că­rei înfăptuire vom munci cu tot elanul și dăruirea tinerească. Exprimînd mulțumiri delegații­lor de peste hotare pentru partici­parea lor la Congres, primul se­cretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spiritul politicii externe a partidului și statului nostru, tine­retul român este hotărît să întă­rească și să dezvolte continuu le­găturile de prietenie și colaborare cu organizațiile de tineret din toa­te țările socialiste, cu organizațiile comuniste de tineret din întreaga lume, cu organizațiile revoluționa­re, socialiste, democratice de dife­rite orientări politice și filozofice, să-și afirme și în viitor solidarita­tea sa internaționalistă cu mișcă­rile de tineret de pe toate conti­nentele, care militează activ împo­triva imperialismului, a reacțiunii și războiului, pentru democrație, pace și progres social. Reamintind că peste puțin timp, la 8 mai a. c., întregul nostru popor va sărbători aniversarea Semicen­tenarului creării Partidului Comu­nist Român, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus : Asigurăm condu­cerea partidului și statului nostru, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobosit militant pentru progresul României și bunăstarea poporului, prieten apropiat și îndrumător a­­tent al tineretului nostru, că toți membrii Uniunii Tineretului Co­munist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ardentă și patos revoluțio­nar pentru înfăptuirea obiectivelor ce stau în fața organizației noas­tre, a politicii Partidului Comunist Român, într-o atmosferă de vibrant en­tuziasm, Congresul a hotărît să a­­dreseze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, secretarului său general, to­varășul Nicolae Ceaușescu. Textul scrisorii este aprobat cu puternice și îndelungate aplauze și urale. De­legații și invitații ovaționează mi­nute în șir pentru Partidul Comu­nist Român și Comitetul său Cen­tral, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se scandează „P.C.R.– P.C.R.", P.C.R. — Ceaușescu“, „Ceaușescu și poporul“, „Ceaușescu — tineret“. Lucrările Congresului iau sfîr­­șit într-o atmosferă de înălțător patriotism. Din mii de piepturi ti­nere răsună imnurile ..Trei culori“ și ..Sub steagul partidului“. Dele­gații de tineri — muncitori, țărani, elevi, studenți, militari — alcă­tuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Par­tidului Comunist Român și Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică prezență, timp de cinci Nicolae Miltiade Boborodea, ingi­ner, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic — Pitești, Ion Comănescu, prim-secretar al Co­mitetului municipal — Hunedoara al U.T.C., Marțian Dan, Florea Dia­­conescu, strungar, secretarul Comi­tetului U.T.C. la întreprinderea „E­­lectromagnetica“ din București, Radu Enache, student la Institutul politehnic din București, Iuliu Feteș, președintele Biroului de turism pen­tru tineret, Eugen Florescu, redactor șef al ziarului „Scînteia tineretului“, Dumitru Gheorghișan, prim-secretar al Comitetului municipal — Bucu­rești al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic din Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-secretar al Comitetului județean — Caraș-Seve­­rin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, inginer, locțiitor al secretarului Co­mitetului U.T.C. de la Uzina de au­tocamioane din Brașov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, țesătoare, secretara Co­zile, reprezentanții celor aproape două milioane și jumătate de uteciști din patria noastră au ex­primat, în deplină unanimitate, ho­­tărîrea de nestrămutat a tinerei ge­nerații de a participa cu toate for­țele, cu tot entuziasmul și capaci­tatea sa creatoare la înfăptuirea mărețelor idealuri ale României socialiste, în sală răsună imnul clasei mun­citoare — „Internaționala“. Se scandează lozinci pentru triumful socialismului în lume, pentru pace și prietenie între toate popoarele. Minute în șir se ovaționează en­tuziast pentru Partidul Comunist Român și secretarul său general, pentru patria noastră Republica Socialistă România. Entuziasmul vibrant și elanul tinereții exprimă încă o dată adeziunea fermă a întregului nostru tineret la politica marxist-leninistă a partidului nos­tru, politică închinată ridicării Ro­mâniei pe culmile civilizației și progresului. (Agerpres­­ mitetului U.T.C. de la Fabrica­­„Bu­­cegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăiles­­cu, inginer proiectant, secretara Co­mitetului U.T.C. de la Institutul de studii și proiectări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, se­cretara Comitetului U.T.C. la Filatu­ra Română de Bumbac din Bucu­rești, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Po­­pescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ștefănescu, președin­tele Consiliului U.R.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. — Căzănești, județul Ialomița, Fran­­cisc Torok, secretar al Comitetului județean — Satu Mare al U.T.C., Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului județean — Prahova al U.T.C., Iosif Walter. ★ Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarășul Dan Marțian, iar ca secretari tovarășii : Silvia Ilie, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Po­­pescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ștefănescu, Iosif Walter. Biroul C.C. al U.T.G. Membrii supleanți ai Biroului C.C. ai U.T.C. Elena Zoia Ceaușescu, studentă la Universitatea din București, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Co­mitetului U.T.C. de la Liceul „Gheor­ghe Lazăr“ din București, Gabor Cseke, redactor-șef al ziarului „Ifjú­munkás“, Dobrița Ene, tehnician a­­gricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Gîrbovi, județul Ilfov, Celul Neagoe, mecanic agricol, se­cretar al Comitetului U.T.C. la I.M.A. — Balș, Agneza-Dori Neu­­rohr, croitoreasă, secretara Comite­tului U.T.C. al întreprinderii „1 Iu­nie“ — Timișoara, Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului orga­nizației de bază U.T.C. de la Uniu­nea Scriitorilor, Constantin Canta­ Cuzino Șerban, actor, secretarul Or­ganizației de bază U.T.C. de la Tea­trul „Ion Creangă“ din București. Cînd comoditatea e „la înălțime (urmare din pag. I­­mănătoare. Totodată, trecîndu-se la or­ganizarea celor cinci noi stațiuni de mecanizare și reorganizarea celor vechi, s-a stabilit un plan de măsuri în deplină armonie cu proiectul de siste­matizare complexă a agriculturii jude­țului nostru, care să asigure mecani­zatorilor îndeplinirea în cele mai bune condiții a multiplelor lor atribuții. Măsuri înțelepte, bine gîndite, ur­mînd să fie puse imediat în practică de cei cărora le revenea această prețioasă sarcină. Dar iată, că, după mai bine de o lună și jumătate de la elaborarea lor, constatăm că la Stațiunea de mecaniza­re Tănăsoaia aceste indicații au fost încălcate în mod flagrant, provocîn­­du-se astfel perturbări în buna funcți­onare a unității nou înființate. Criteriile care cereau imperios înfi­ințarea în zona Tănăsoaia a unei sta­țiuni de mecanizare erau mai mult de­cât întemeiate. Cooperativele agricole Boghești, Prisecani, Corbița și Tănă­soaia erau departe de sediul fostei I.M.A. Adjud, fapt ce îngreuia contro­lul lucrărilor, asistența tehnică de spe­cialitate, aprovizionarea cu piese de schimb, carburanți și lubrifianți. In plus, înființarea consiliului intercoope­­ratist ce grupa cele patru unități, con­ferea noii stațiuni de mecanizare multi­ple sarcini legate paralel cu pregătirea exemplară a declanșării campaniei de primăvară, de alte lucrări ca introdu­cerea micii mecanizări în zootehnie, a­­sigurarea transportului, întreținerea u­­tilajelor și mașinilor agricole, atît a ce­lor proprii cit și a celor aparținînd cooperativelor de producție deservite. Reiese deci clar urgența cu care tre­buia să se treacă la înființarea stațiu­nii de mecanizare de la Tănăsoaia. A­­propierea primăverii impunea repara­rea în condiții optime a tractoarelor și mașinilor agricole, organizarea forma­țiilor de lucru, imperative deloc ne­glijabile. Și mai era un lucru ce trebuia rea­lizat: învingerea tuturor greutăților inerente începutului. Mai ales dacă în cazul unor noi stațiuni ca Panciu și O­­dobești, găsirea unor sedii corespunză­toare nu dăduse bătaie de cap, cu atît mai mult la Tănăsoaia, unde această problemă se părea că nu se va rezol­va prea simplu, trebuia insistat, căutat și definitivat în cel mai scurt timp se­diul stațiunii. Fiindcă este de neînchi­puit ca cei puși să conducă un proces de producție să se afle la zeci de kilo­metri distanță de locul de muncă. Cu toate acestea, conducerea noii Stațiuni de mecanizare Tănăsoaia a dat dovadă de o comoditate surprinzătoare. S-a mulțumit să se îngrămădească în două cămăruțe aflate în incinta S.M.A. Adjud, să amplaseze pe una din uși o firmuliță ce te anunța că aici se află... S.M.A. Tănăsoaia, lăsînd ca alții să re­zolve găsirea unui local corespunzător, pe care să-l pregătească cu dichis, a­­poi să le deschidă ușa și să le ureze „bine ați venit”. Iată ce ne spune în acest sens tova­rășul Gheorghe Vartolomeu, președin­tele Consiliului popular comunal Tă­năsoaia: „Lipsa de interes din partea condu­cerii stațiunii a dus la această tărăgă­nare deloc recomandabilă. M-aș fi aș­teptat ca cei interesați, împreună cu organele locale să caute să rezolve a­­ceastă problemă în termenul cel mai scurt. Dar se vede că pentru unii for­mula găsită ca noua stațiune să funcți­oneze alături de cea din Adjud a fost mai comodă. Se putea din prima săptă­­mînă soluționa găsirea unui sediu co­respunzător. Dovadă stă faptul că a­­cum cîteva zile cînd s-a ridicat imperi­os acest lucru el a fost fixat în mai puțin de cîteva ore în clădirea dispen­sarului veterinar din comună, care are patru încăperi libere — una dintre ele de 40 mp — suficiente pentru desfă­șurarea activității conducerii S.M.A. Tănăsoaia în cele mai bune condiții". Să vedem acum cit de mari erau „avantajele" menținerii sediului S.M.A. Tănăsoaia la Adjud. Are cuvîntul trac­toristul Constantin Umbrărescu, ajuto­rul șefului de secție de la C.A.P. Tă­năsoaia: „Dacă conducerea stațiunii se găsea de la început în mijlocul nostru, am fi putut primi un ajutor substanțial pe li­nia asistenței tehnice de specialitate, iar asigurarea cu piese de schimb n-ar mai fi decurs atît de dificil. In acest sens, poate pare paradoxal, greutățile cele mai mari le-am întîmpinat tocmai de la S.M.A. Adjud, adică din partea celor ce trebuiau să ne ajute". Și acum, declarația tractoristului To­ma Vînău: „Am pierdut o zi întreagă la atelierul mecanic al S.M.A. Adjud pentru repa­rarea pompei hidraulice. In mod nor­mal, această reparație trebuia să du­reze cel mult două ore. Dar în ziua a­­ceea, tovarășul inginer Ștefan Pantazie, directorul nostru, era chemat la Focșani, iar în lipsa dînsului, nu ne prea bucurăm de sprijin de la vecinii noștri“. Credem că cele expuse pînă aici, nu mai au nevoie de nici un comentariu. Am dori să aflăm însă ce are de spus față de această situație cu totul nefi­rească directorul general al Direcți­ei generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor din județul nostru, îi așteptăm răspunsul. Față de sarcinile ce revin mecaniza­torilor în această perioadă, este de dorit ca rezolvarea acestei anomalii ivită chiar la începutul drumului S.M.A. Tănăsoaia să fie remediată de urgență. Știm că în cadrul stațiunii lucrează oameni capabili, specialiști de înaltă calificare, mecanizatori cu ani îndelun­gați de experiență. De aceea așteptăm din partea lor, o dată învinse greutățile începutului de drum, să facă dovada înaltei lor capacități de muncă, partici­­pînd activ alături de cooperatori la executarea la timp, în condiții optime a unor lucrări de calitate în scopul măririi de la an la an a capacității productive a solului. £ £ MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO 1v MARȚI 23 FEBRUARIE 10.00—11.00 Teleșcoală. Fizică — clasa a VIII-a i Forța electromagneti­că. Biologie — clasa a IX-a i Re­lații de nutriție. Geografie — clasa VIII—XII i Dunărea. 18.00 Deschiderea emisiunii. Actualita­tea muzicală. 18.20 Rămîneți pe recepție... 18.30 Toate pînzele sus ! — emisiune pentru pionieri. 19.15 Publicitate. 10.20­1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de Seară. 20­ 1 România 71. Azi — județul Satu- Mare. 20.30 Seară de teatru. Premieră Tv. „Ștafeta nevăzută" de Paul E­verac. 22.30 Recital Connie Francis. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI 24 FEBRUARIE 10.00—11.30 Emisiuni — lecții pentru lucrătorii din agricultură. Lu­crări de îmbunătățire a produc­ției pe pajiștile naturale. 18.00 Deschiderea emisiunii. „Ex­ter­ra ’71". Emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pio­nieri și școlari. 18.30 Cadran internațional. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20­1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul in cifre și imagini. Satisfacerea tot mai largă a ce­rințelor de consum ale popu­lației. 20.20 Tele­cinemateca i „Circul”. 21.50 Poșta Tv­ — de Ion Bucheru. 22.05 Emisiune de știință. România la ora atomului. 22.30 Bucuriile muzicii. Mario del Monaco. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. radio MARȚI 23 FEBRUARIE 6.00 De la 6.00 la 9.30 9.30 Atlas cultural. 10.05 Muzică populară din Muntenia. 10.30 România Contemporană. De la Bistrița la Năsăud. 11.05 Orchestra Malcolm Locker. 11.15 Revista economică. 12.00 O melodie... trei interpreți. 12.10 Recital de operă Titus Moraru. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Jean Sibelius. 15.05 Agro școală. 15.40 Piese de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.30 Muzică ușoară de Gherase Den­drino. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Radioenciclopedie pentru tineret. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Cavalcada ritmurilor (continua­re). 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema MARȚI 23 FEBRUARIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Șarada“ 14.45-16.45-18.45—20.45. Tel. 1204. Cinema „FLACARA“ Focșani — „Intil­­nirea“. 15.15—17.15—19.15—21.15. Cinema „POPULAR" ADJUD — „Viri­­diana“. Cinema „LUMINA“ Mărășești­ — „King-Kong evadează”. Cinema „POPULAR“ Panciu — „Al 8-lea“. Cinema „VICTORIA" Odobești — „Ulti­­m­ul drum“. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în pro­gram. MICA PUBLICITATE Ofer casă patru camere, baie, magazie, garaj, curte, contra schimb apartament bloc trei camere confort unu. Telefon 2107. Pierdut certificat absolvire opt clase pe numele APETREI MARIOA­­RA, nr. 181166 eliberat de școala generală LIVEZILE la data de 17 iunie 1970. Se declară nul. Pierdut diploma nr. 800843 pentru absolvirea a șapte clase eliberat de Liceul „Al. I. Cuza" Focșani, pe numele NASTASE ST. RADU din co­­muna Milcovul județul Vrancea. Se declară nul. Pierdut carnet mecanic agricol nr. 25174 eliberat de I.M.A. Adjud la 23 iulie­ 1970 pe numele MINUT EDUARD. Se declară nul. JL_ TIPARUL I întreprinderea poliaraică Bacău s-

Next