Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)
1971-02-23 / nr. 498
Pag. 2 OCHIUL. S friululHHINlil LVVABIG ! De unde autea plusuri? Indivizii care au compărut acum cîteva zile în fata instanței și au primit fiecare „recompensa“, potrivit rolului jucat într-o afacere întreprinsă pe cont propriu, în județul Covasna. Se aflau în serviciul Fabricii de coniac din Focșani. Transportau sticle de coniac la diferiți beneficiari din țară și treburile mergeau strună. Numai că atunci cînd ajungeau la sediul beneficiarilor, se pomeneau cu sticle în plus, uneori în cantități de ordinul sutelor. Ultima dată, în județul Covasna, au valorificat clandestin 110 sticle din aceste plusuri. Altă dată, la Ploiești, au descoperit 500 sticle în plus. De unde atîtea aproximații în materie de avut obștesc ? Poate că, totuși conducerea mai sus pomenitei fabrici va găsi un răspuns corect la întrebările noastre. Iată acum și numele negustorilor de coniaci Constantin Șerbănescu (doi ani și trei luni), Petru Angheluță, șofer (un an și opt luni) și Badiu Răileanu (un an). Logodnicul era, căsătorit Vasilică Apetrei, din Panciu, în vîrstă de 31 de ani, începuse să-și facă drum, în ultima vreme, tot mai des, la Focșani, își crease treptat și unele relații. Intr-o zi, o cunoștință de ocazie l-a introdus într-o familie. Aici a cunoscut-o pe Florica, de care s-a îndrăgostit subit. De asemenea și ea făcea unele mărturisiri discrete cum că i-ar place băiatul. Așa că s-au hotărît să se căsătorească. După ce s-au logodit, cîțiva „răuvoitori“ au zis că viitorul soț ar fi căsătorit și tată a doi copii pe care i-a lăsat de mai multă vreme în voia soartei. Miliția a confirmat acest fapt, iar Vasilică și-a exprimat regretul că nu va mai avea loc ceremonia nunții. De curînd, însă, a avut loc o astfel de ceremonie, în fața instanței, care i-a făcut... cadou de nuntă opt luni închisoare. „Perle“ false O gestionară de la C.C.h. Produse industriale din Focșani, Georgeta Cîrciu, de la magazinul „Perla“ a avut încrungi „necazuri“ cu justiția. La o estimare a bunurilor care-i aparțineau, comisia județeană pentru controlul averilor de proveniență ilicită a ajuns la concluzia că o parte din ele nu pot fi justificate. Tribunalul a ajuns și el la aceeași concluzie și, ca urmare, a penalizat-o la plata impozitului legal. O măsură dreaptă, în deplină concordanță cu principiile echității sociale. Nu înțelegem totuși de ce gestionara în cauză, asupra căreia s-au depistat valori de proveniență dubioasă, este menținută în aceeași funcție.Nu s-ar fi mai găsind și alte locuri de muncă, fără gestiune ? Răsplata După ce „s-a făcut“ binișor, Boris Botezatu din Focșani a ajuns la bufetul „Oituz“. Aici a mai băut cîteva pahare, după care a început să bruscheze personalul localului. Eforturile unor consumatori de a-i tempera zelul au rămas fără rezultat. Huliganul nu s-a liniștit decit peste vreo jumătate de oră, cînd a fost luat și dus în Instanță. Acolo s-a dezmeticit de-a binelea, cînd a aflat că pentru ce făcuse instanța l-a condamnat la cinci luni închisoare. Se putea să fie lăsat nerăsplătit ? Rubrică redactată de Mircea LAZAR II Nu este o noutate faptul că de la an la an se înnoiește fața tuturor localităților, că atributul bunei gospodăriri e dat de „arta de a fi edil“. La Mărășești — oraș cu profunde rezonanțe in conștiința noastră — au fost înfăptuite în anul trecut, prin sprijinul neprecupețit al cetățenilor, care au participat la acțiunile patriotice întreprinse de consiliul popular, numeroase obiective edilitar-gospodărești căror valoare s-a ridicat a la 4 359 000 lei. Și, totuși, în acest context bilanțier, realizările nu sunt pe măsura posibilităților, îndeosebi „cărții de vizită” pe care a o prezintă orașul. O astfel de afirmație iși are ca suport de susținere modul în care funcționează subunitatea de gospodărire comunală și locativă din Mărășești. Avînd în atribuțiile sale : prestarea unor servicii către populație, administrarea fondului locativ de stat, întreținerea și repararea arterelor stradale, salubrizarea orașului și întreținerea calificată a spațiilor verzi, această subunitate ne apare, într-o proiecție metaforică, aidoma unei mături ce are coadă mînuită de la mare distanță. Explicația e simplă : subunitatea din Mărășești aparține I.G.C.L. Adjud. Din constatările noastre, din discuțiile purtate cu unii edili din Mărășești, din documentele existente, reiese în mod pregnant un stil de muncă defectuos soldat cu nerespectarea tuturor atribuțiilor ce revin de drept acestei subunități. La capitolul întreținerea străzilor s-au înregistrat multe lucrări de mîntuială. Curios e însă procedeul prin care se încasează valoarea acestor lucrări. Deși Comitetul executiv al Consiliului popular Mărășești recrutează oameni care să efectueze lucrările respective, îngrijindu-se de hrana, cazarea și transportul acestora, totuși I.G.C.L. Adjud încasează în mod suplimentar niște cote variind între 60 și 85 la sută, reprezentînd cheltuieli indirecte pe considerentul ÎNTREPRINDEREA de gospodărie comunala SI LOCATIVĂ ADJUD Și-a uitat obligațiile (cele mai elementare) față de orașul Mărășești titulaturii sale de întreprindere prestatoare de servicii. Așa stînd lucrurile, de ce băltește apa pe strada „Zorile”, chipurile modernizată ? De ce lipsesc capacele, sau de ce sînt devierirea tuburilor, în asamblade secțiuni ale caseurilor de scurgere etc. pe strada Cuza Vodă, unde s-au executat lucrări de canalizare ? Răspunsul e unul și același : lipsa asistenței tehnice din partea I.G.C.L. Adjud. Numai așa putem explica starea de fapt : unii muncesc și alții încasează ! In privința gospodăririi fondului locativ de stat, necazurile se țin lanț. I.G.C.L. Adjud este beneficiarul de drept al investițiilor făcute in acest sens la Mărășești. Normal este ca blocurile date în folosință să fie gospodărite de această subunitate. In realitate însă nu se întîmplă așa ceva. Spre exemplu, blocul C este și acum nerecepționat, deși locatarii s-au instalat de mult în apartamente. Se zice că ar fi o recepționare, purtînd semnătura doar a Direcției județene de gospodărire comunală și locativă ! Dar la acest bloc sînt încă multe defecțiuni pe care subunitatea le privește cu o incredibilă seninătate și care se răsfrîng negativ în funcționalitatea blocului (ușile sunt suftate, colectorul principal nu are piese de curățire, canalizarea defectuoasă din cauza tansării terenului etc.). Am fost invitați în apartamentul tov. Ion Andronic pentru a vedea că în holul său, constructorul (I.J.C.M. Vrancea) montat gura de vizitarea a canalului termic. La centrala termică ni se înfățișează o altă dovadă de miopie „beneficiară" : canalele termice sunt pline cu ape reziduale care s-au infiltrat din conducta colectoare de scurgere. Urmarea acestei defecțiuni, trecută cu vederea atîta amar de vreme de către I.G.C.L. Adjud înseamnă : pierderea unei însemnate cantități de căldură, care în loc să ajungă in apartamentele oamenilor „dospește” apele pestilențioase, creînd un micro-element sui-generis în care țînțarii se simt ca la ei acasă cu tot anotimpul friguros.Să fim crezuți, notăm, din multe nume de oameni cu care am stat de vorbă pe cel al lov. Mircea Stanciu, actualul șef al subunității I.G.C.L. „Nu știu ce să ne mai facem cu țințarii ăștia. Zău că-mi vine să mă mut!“). Ultimele sale cuvinte ne trezesc asocierea altei situații privind gospodărirea fondului locativ la Mărășești cu binecunoscuta „Baladă a chiriașului grăbit". Se impune însă o răsturnare de termeni, în sensul că pe cînd eroul topîrcenian își lua în grabă geamantanul, după ce își chiria, la Mărășești achita oamenii își tot aduc geamantane și mobilă în apartamente, dar (din august 1970 !!) nimeni nu-i întreabă de chirie. Mulți locatari sînt nemulțumiți de aceste „favoruri" făcute de I.G.C.L. Adjud, gîndindu-se, pe bună dreptate, că va veni o zi a scadenței, dar atunci valoarea chiriei restante va fi prea mare. Această „bravadă“ de activitate, etichetată sub dictonul „grăbește-te încet denotă totalul dezinteres al serviciilor de resort din Adjud, față de subunitatea din Mărășești. Nici în legătură cu prestările de servicii către populație, subunitatea din Mărășești nu stă pe roze, deși planul pe anul 1970 a fost realizat și depășit. Bineînțeles e vorba de o depășire artificială. Cei care au contractat unele lucrări au achitat de mult sumele datorate contribuind astfel la realizare planului valoric. Condamnabil este însă că nici acum unele din aceste lucrări n-au fost executate, ele fiind amînate de azi pe mîine... De aceea, la sesizarea întemeiată a cetățeanului S. Dumitriu are o lucrare de 18 000 lei contractată și plătită, dar executată parțial), se adaugă nemulțumirile celor care au solicitat, pe bază de contract, construirea unor sobe de teracotă. Dintr-un tabel din 15 septembrie 1970 (dată la care cetățenii își achitaseră obligațiile de plată) am extras „pe sărite” numele lui Gheorghe Poiană, Ion Pascu, Virginia Andronache, Nicolae Staicu, Mihai Stan, Dumitru Cristea, Iancu Manoliu și mulți alții cărora I.G.C.L.-ul le-a făcut sobele în plină iarnă. Ba un cetățean din satul Ciușlea, comuna Garoafa, nici acum nu se poate încălzi la soba care a fost contractată în martie 1970. Din Mărășești, sîntem informați, au fost lansate destule semnale care să atenționeze conducerea I.G.C.L. Adjud (director tov. Constantin Pabiș), dar fără nici un răspuns, întrebăm: — Prin Hotărirea nr. 39 /1970 a Consiliului popular județean această subunitate este subordonată și organului local de stat din Mărășești? Care este părerea dumneavoastră, tovarășe Vasile Apostol, ca vicepreședinte al Consiliului popular Mărășești? — Consider că hotărirea constituie un pas înainte față de starea anterioară, dar lipsa mijloacelor tehnice, a personalului, a asistenței de specialitate în cadrul subunității nu rezolvă încă situația. Noi putem cere, că I.G.C.L. Adjud tot nu ne dă! — Și în acest caz ? — Pentru ca gospodăria comunală și locativă să aibă eficiența scontată, propun crearea unui sector economic nebugetar, cu gestiune proprie, pe lingă fiecare consiliu popular orășenesc, urmînd ca să se facă redistribuirea personalului și a utilajelor existente pe cele d i trei orașe — Panciu, Mărăi—în raport de planul fiecăruia. Acest punct de vedere — corolar al argumentației noastre — considerăm că trebuie studiat de Direcția județeană de gospodărie comunală și locativă, pe marginea căruia să prezinte Comitetului executiv al Consiliului popular județean concluziile care se impun. Pentru că — repetăm — In felul în care își onorează acum obligațiile contractuale I.G.C.L. Adjud, cartea de vizită a orașului Mărășești are numai de suferit. Valeriu LIȚA S-a inaugurat o modernă bază sportivă: POPICARIA CONFECȚIA FOCȘANI A.S Duminică dimineața, a avut loc inaugurarea noii arene de popice a Asociației sportive Confecția Focșani, primul din obiectivele sportive prevăzute a fi date în folosință în actualul cincinal, pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a sportului vrîncean. Noua bază sportivă dispune de patru piste de concurs și un modern grup social precum și de alte amplasamente, care permit practicarea în condiții optime a popicelor, ramură sportivă în plină dezvoltare în județul nostru. Proiectul arenei aparține unui colectiv din cadrul Direcției tehnice a Consiliului popular județean și a fost executat de către Șantierul 68 al C.T. Iași. In continuare, a avut loc un concurs dotat cu trofeul „Cupa Semicentenarului“ la care iau parte, alături de sportivi populari din cîteva asociații sportive ale județului și echipe complete ale cluburilor bucureștene Constructorul (băieți) și Gloria (fete). După întreceri palpitante s-au înregistrat următoarele rezultate : la băieți, popicarii de la Constructorul comină concursul, o bună impresie lăsînd-o Vasile Paraschiv, care a ocupat primul loc (417 p.). De remarcat că V.P. este vrîncean la origine. Pe următoarele locuri s-au clasat maestrul sportului Ilie Popescu (407 p.) și Iordache Mureșan (Foresta Gugești — 387 p.). La fete, maestrele emerite ale sportului Florica Neguțoiu și Ținea Balaban, alături de tînăra Margareta Bordei reușesc cu greu de abia spre finalul concursului, să întreacă la numărul de popice doborîte pe talentata sportivă Mariana Gîlcă (Foresta Gugești). „Cupa Semicentenarului“ a revenit formațiilor Constructorul și Gloria în urma unor întreceri desfășurate sub semnul deplinei sportivități. Bun arbitrajul prestat de brigada de arbitri condusă de directorul concursului, Victor Dinu. Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogălnîceanu nr. 1 telefon , 30 35. 15 79. 21 74. Marți 23 februarie 1971 încheierea lucrărilor Congresului al II-lea al Uniunii Tineretului Comunist (Urmare din pagina I) precupeți nici un efort pentru a îndeplini mandatul încredințat, hotărârile adoptate de Congres, sarcinile pe care partidul le-a trasat Uniunii Tineretului Comunist. Cu deplină satisfacție și vie emoție — a spus în continuare vorbitorul — participanții la Congres au ascultat cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. în spiritul gîndirii realiste, înnoitoare, larg deschise spre cerințele vieții, secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere tineretului, aportului său profesional și cetățenesc la dezvoltarea economică, culturală și socială a patriei, a configurat locul și rolul sporit al tinerei generații, al Uniunii Tineretului Comunist în contextul social-politic al României socialiste, a indicat sarcinile noastre de viitor, domeniile în care trebuie să crească atribuțiile și răspunderile organizațiilor U.T.C. în mecanismul vieții economice și sociale a țării. Dovadă a grijii statornice a partidului pentru creșterea și formarea multilaterală a tinerei generații, a încrederii în tineret, aceste sarcini și responsabilități noi reprezintă o învestitură socială cu profundă semnificație, pentru a cărei înfăptuire vom munci cu tot elanul și dăruirea tinerească. Exprimînd mulțumiri delegațiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spiritul politicii externe a partidului și statului nostru, tineretul român este hotărît să întărească și să dezvolte continuu legăturile de prietenie și colaborare cu organizațiile de tineret din toate țările socialiste, cu organizațiile comuniste de tineret din întreaga lume, cu organizațiile revoluționare, socialiste, democratice de diferite orientări politice și filozofice, să-și afirme și în viitor solidaritatea sa internaționalistă cu mișcările de tineret de pe toate continentele, care militează activ împotriva imperialismului, a reacțiunii și războiului, pentru democrație, pace și progres social. Reamintind că peste puțin timp, la 8 mai a. c., întregul nostru popor va sărbători aniversarea Semicentenarului creării Partidului Comunist Român, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus : Asigurăm conducerea partidului și statului nostru, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobosit militant pentru progresul României și bunăstarea poporului, prieten apropiat și îndrumător atent al tineretului nostru, că toți membrii Uniunii Tineretului Comunist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ardentă și patos revoluționar pentru înfăptuirea obiectivelor ce stau în fața organizației noastre, a politicii Partidului Comunist Român, într-o atmosferă de vibrant entuziasm, Congresul a hotărît să adreseze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Textul scrisorii este aprobat cu puternice și îndelungate aplauze și urale. Delegații și invitații ovaționează minute în șir pentru Partidul Comunist Român și Comitetul său Central, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se scandează „P.C.R.– P.C.R.", P.C.R. — Ceaușescu“, „Ceaușescu și poporul“, „Ceaușescu — tineret“. Lucrările Congresului iau sfîrșit într-o atmosferă de înălțător patriotism. Din mii de piepturi tinere răsună imnurile ..Trei culori“ și ..Sub steagul partidului“. Delegații de tineri — muncitori, țărani, elevi, studenți, militari — alcătuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Partidului Comunist Român și Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică prezență, timp de cinci Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic — Pitești, Ion Comănescu, prim-secretar al Comitetului municipal — Hunedoara al U.T.C., Marțian Dan, Florea Diaconescu, strungar, secretarul Comitetului U.T.C. la întreprinderea „Electromagnetica“ din București, Radu Enache, student la Institutul politehnic din București, Iuliu Feteș, președintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor șef al ziarului „Scînteia tineretului“, Dumitru Gheorghișan, prim-secretar al Comitetului municipal — București al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic din Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-secretar al Comitetului județean — Caraș-Severin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, inginer, locțiitor al secretarului Comitetului U.T.C. de la Uzina de autocamioane din Brașov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, țesătoare, secretara Cozile, reprezentanții celor aproape două milioane și jumătate de uteciști din patria noastră au exprimat, în deplină unanimitate, hotărîrea de nestrămutat a tinerei generații de a participa cu toate forțele, cu tot entuziasmul și capacitatea sa creatoare la înfăptuirea mărețelor idealuri ale României socialiste, în sală răsună imnul clasei muncitoare — „Internaționala“. Se scandează lozinci pentru triumful socialismului în lume, pentru pace și prietenie între toate popoarele. Minute în șir se ovaționează entuziast pentru Partidul Comunist Român și secretarul său general, pentru patria noastră Republica Socialistă România. Entuziasmul vibrant și elanul tinereții exprimă încă o dată adeziunea fermă a întregului nostru tineret la politica marxist-leninistă a partidului nostru, politică închinată ridicării României pe culmile civilizației și progresului. (Agerpres mitetului U.T.C. de la Fabrica„Bucegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de studii și proiectări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, secretara Comitetului U.T.C. la Filatura Română de Bumbac din București, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ștefănescu, președintele Consiliului U.R.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. — Căzănești, județul Ialomița, Francisc Torok, secretar al Comitetului județean — Satu Mare al U.T.C., Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului județean — Prahova al U.T.C., Iosif Walter. ★ Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarășul Dan Marțian, iar ca secretari tovarășii : Silvia Ilie, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ștefănescu, Iosif Walter. Biroul C.C. al U.T.G. Membrii supleanți ai Biroului C.C. ai U.T.C. Elena Zoia Ceaușescu, studentă la Universitatea din București, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Comitetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr“ din București, Gabor Cseke, redactor-șef al ziarului „Ifjúmunkás“, Dobrița Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Gîrbovi, județul Ilfov, Celul Neagoe, mecanic agricol, secretar al Comitetului U.T.C. la I.M.A. — Balș, Agneza-Dori Neurohr, croitoreasă, secretara Comitetului U.T.C. al întreprinderii „1 Iunie“ — Timișoara, Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului organizației de bază U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Canta Cuzino Șerban, actor, secretarul Organizației de bază U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă“ din București. Cînd comoditatea e „la înălțime (urmare din pag. Imănătoare. Totodată, trecîndu-se la organizarea celor cinci noi stațiuni de mecanizare și reorganizarea celor vechi, s-a stabilit un plan de măsuri în deplină armonie cu proiectul de sistematizare complexă a agriculturii județului nostru, care să asigure mecanizatorilor îndeplinirea în cele mai bune condiții a multiplelor lor atribuții. Măsuri înțelepte, bine gîndite, urmînd să fie puse imediat în practică de cei cărora le revenea această prețioasă sarcină. Dar iată, că, după mai bine de o lună și jumătate de la elaborarea lor, constatăm că la Stațiunea de mecanizare Tănăsoaia aceste indicații au fost încălcate în mod flagrant, provocîndu-se astfel perturbări în buna funcționare a unității nou înființate. Criteriile care cereau imperios înființarea în zona Tănăsoaia a unei stațiuni de mecanizare erau mai mult decât întemeiate. Cooperativele agricole Boghești, Prisecani, Corbița și Tănăsoaia erau departe de sediul fostei I.M.A. Adjud, fapt ce îngreuia controlul lucrărilor, asistența tehnică de specialitate, aprovizionarea cu piese de schimb, carburanți și lubrifianți. In plus, înființarea consiliului intercooperatist ce grupa cele patru unități, conferea noii stațiuni de mecanizare multiple sarcini legate paralel cu pregătirea exemplară a declanșării campaniei de primăvară, de alte lucrări ca introducerea micii mecanizări în zootehnie, asigurarea transportului, întreținerea utilajelor și mașinilor agricole, atît a celor proprii cit și a celor aparținînd cooperativelor de producție deservite. Reiese deci clar urgența cu care trebuia să se treacă la înființarea stațiunii de mecanizare de la Tănăsoaia. Apropierea primăverii impunea repararea în condiții optime a tractoarelor și mașinilor agricole, organizarea formațiilor de lucru, imperative deloc neglijabile. Și mai era un lucru ce trebuia realizat: învingerea tuturor greutăților inerente începutului. Mai ales dacă în cazul unor noi stațiuni ca Panciu și Odobești, găsirea unor sedii corespunzătoare nu dăduse bătaie de cap, cu atît mai mult la Tănăsoaia, unde această problemă se părea că nu se va rezolva prea simplu, trebuia insistat, căutat și definitivat în cel mai scurt timp sediul stațiunii. Fiindcă este de neînchipuit ca cei puși să conducă un proces de producție să se afle la zeci de kilometri distanță de locul de muncă. Cu toate acestea, conducerea noii Stațiuni de mecanizare Tănăsoaia a dat dovadă de o comoditate surprinzătoare. S-a mulțumit să se îngrămădească în două cămăruțe aflate în incinta S.M.A. Adjud, să amplaseze pe una din uși o firmuliță ce te anunța că aici se află... S.M.A. Tănăsoaia, lăsînd ca alții să rezolve găsirea unui local corespunzător, pe care să-l pregătească cu dichis, apoi să le deschidă ușa și să le ureze „bine ați venit”. Iată ce ne spune în acest sens tovarășul Gheorghe Vartolomeu, președintele Consiliului popular comunal Tănăsoaia: „Lipsa de interes din partea conducerii stațiunii a dus la această tărăgănare deloc recomandabilă. M-aș fi așteptat ca cei interesați, împreună cu organele locale să caute să rezolve această problemă în termenul cel mai scurt. Dar se vede că pentru unii formula găsită ca noua stațiune să funcționeze alături de cea din Adjud a fost mai comodă. Se putea din prima săptămînă soluționa găsirea unui sediu corespunzător. Dovadă stă faptul că acum cîteva zile cînd s-a ridicat imperios acest lucru el a fost fixat în mai puțin de cîteva ore în clădirea dispensarului veterinar din comună, care are patru încăperi libere — una dintre ele de 40 mp — suficiente pentru desfășurarea activității conducerii S.M.A. Tănăsoaia în cele mai bune condiții". Să vedem acum cit de mari erau „avantajele" menținerii sediului S.M.A. Tănăsoaia la Adjud. Are cuvîntul tractoristul Constantin Umbrărescu, ajutorul șefului de secție de la C.A.P. Tănăsoaia: „Dacă conducerea stațiunii se găsea de la început în mijlocul nostru, am fi putut primi un ajutor substanțial pe linia asistenței tehnice de specialitate, iar asigurarea cu piese de schimb n-ar mai fi decurs atît de dificil. In acest sens, poate pare paradoxal, greutățile cele mai mari le-am întîmpinat tocmai de la S.M.A. Adjud, adică din partea celor ce trebuiau să ne ajute". Și acum, declarația tractoristului Toma Vînău: „Am pierdut o zi întreagă la atelierul mecanic al S.M.A. Adjud pentru repararea pompei hidraulice. In mod normal, această reparație trebuia să dureze cel mult două ore. Dar în ziua aceea, tovarășul inginer Ștefan Pantazie, directorul nostru, era chemat la Focșani, iar în lipsa dînsului, nu ne prea bucurăm de sprijin de la vecinii noștri“. Credem că cele expuse pînă aici, nu mai au nevoie de nici un comentariu. Am dori să aflăm însă ce are de spus față de această situație cu totul nefirească directorul general al Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor din județul nostru, îi așteptăm răspunsul. Față de sarcinile ce revin mecanizatorilor în această perioadă, este de dorit ca rezolvarea acestei anomalii ivită chiar la începutul drumului S.M.A. Tănăsoaia să fie remediată de urgență. Știm că în cadrul stațiunii lucrează oameni capabili, specialiști de înaltă calificare, mecanizatori cu ani îndelungați de experiență. De aceea așteptăm din partea lor, o dată învinse greutățile începutului de drum, să facă dovada înaltei lor capacități de muncă, participînd activ alături de cooperatori la executarea la timp, în condiții optime a unor lucrări de calitate în scopul măririi de la an la an a capacității productive a solului. £ £ MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO 1v MARȚI 23 FEBRUARIE 10.00—11.00 Teleșcoală. Fizică — clasa a VIII-a i Forța electromagnetică. Biologie — clasa a IX-a i Relații de nutriție. Geografie — clasa VIII—XII i Dunărea. 18.00 Deschiderea emisiunii. Actualitatea muzicală. 18.20 Rămîneți pe recepție... 18.30 Toate pînzele sus ! — emisiune pentru pionieri. 19.15 Publicitate. 10.201 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de Seară. 20 1 România 71. Azi — județul Satu- Mare. 20.30 Seară de teatru. Premieră Tv. „Ștafeta nevăzută" de Paul Everac. 22.30 Recital Connie Francis. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI 24 FEBRUARIE 10.00—11.30 Emisiuni — lecții pentru lucrătorii din agricultură. Lucrări de îmbunătățire a producției pe pajiștile naturale. 18.00 Deschiderea emisiunii. „Exterra ’71". Emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. 18.30 Cadran internațional. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.201 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul in cifre și imagini. Satisfacerea tot mai largă a cerințelor de consum ale populației. 20.20 Telecinemateca i „Circul”. 21.50 Poșta Tv — de Ion Bucheru. 22.05 Emisiune de știință. România la ora atomului. 22.30 Bucuriile muzicii. Mario del Monaco. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. radio MARȚI 23 FEBRUARIE 6.00 De la 6.00 la 9.30 9.30 Atlas cultural. 10.05 Muzică populară din Muntenia. 10.30 România Contemporană. De la Bistrița la Năsăud. 11.05 Orchestra Malcolm Locker. 11.15 Revista economică. 12.00 O melodie... trei interpreți. 12.10 Recital de operă Titus Moraru. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Jean Sibelius. 15.05 Agro școală. 15.40 Piese de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Muzică ușoară de Gherase Dendrino. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Radioenciclopedie pentru tineret. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Cavalcada ritmurilor (continuare). 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema MARȚI 23 FEBRUARIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Șarada“ 14.45-16.45-18.45—20.45. Tel. 1204. Cinema „FLACARA“ Focșani — „Intilnirea“. 15.15—17.15—19.15—21.15. Cinema „POPULAR" ADJUD — „Viridiana“. Cinema „LUMINA“ Mărășești — „King-Kong evadează”. Cinema „POPULAR“ Panciu — „Al 8-lea“. Cinema „VICTORIA" Odobești — „Ultimul drum“. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. MICA PUBLICITATE Ofer casă patru camere, baie, magazie, garaj, curte, contra schimb apartament bloc trei camere confort unu. Telefon 2107. Pierdut certificat absolvire opt clase pe numele APETREI MARIOARA, nr. 181166 eliberat de școala generală LIVEZILE la data de 17 iunie 1970. Se declară nul. Pierdut diploma nr. 800843 pentru absolvirea a șapte clase eliberat de Liceul „Al. I. Cuza" Focșani, pe numele NASTASE ST. RADU din comuna Milcovul județul Vrancea. Se declară nul. Pierdut carnet mecanic agricol nr. 25174 eliberat de I.M.A. Adjud la 23 iulie 1970 pe numele MINUT EDUARD. Se declară nul. JL_ TIPARUL I întreprinderea poliaraică Bacău s-