Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)
1971-01-13 / nr. 463
CHEMARE (Urmare din pag. 1) 1. In industria locală. Prin îmbunătățirea continuă a procesului de producție și a organizării muncii, diversificarea producției și valorificarea superioară a resurselor interne, se va asigura : — depășirea planului producției globale cu 2 la sută și a planului producției marfă industrială cu 2,5 la sută;— depășirea livrărilor către fondul pieței cu 2,5 la sută și a sarcinilor de export pe total cu 4 la sută fată de plan ; — asimilarea a 40 produse noi, destinate fondului pieței, peste numărul celor prevăzute în plan ; — depășirea sarcinilor de plan la următoarele sortimente : — 2 milioane lei mobilă, reprezentînd o creștere de 2,8 la sută ; •— 100 tone făină proteică furajeră și grăsimi tehnice, reprezentând o creștere de 9 la sută; — 50 mii mc produse de carieră și balastieră ; *— 2 000 mc prefabricate din beton ; ■— depășirea planului de producție la cărămizi și blocuri ceramice cu 6 la sută. 2. Sectorul de gospodărie comunală și locativă. Prin dezvoltarea rețelei de unități prestatoare și diversificarea prestărilor de servicii către populație, se va realiza : — depășirea prestațiilor de servicii cu 8 milioane lei, reprezentind 3,5 la sută față de plan, din care 2 milioane lei pînă la data de 8 mai ; — depășirea prestațiilor în construcții cu 10 la sută; — distribuirea unui volum de apă cu 15 la sută mai mare decit în anul 1970; — extinderea rețelelor de canalizare peste plaț cu 3 km ; — modernizarea peste plan a 50 mii mp străzi și trotuare în municipii și orașe. 3. în sectorul de sistematizare-proiectare. — folosirea proiectelor tip pentru locuințele care se proiectează în anul 1971, în procent de 90 la sută; — scurtarea termenelor de elaborare a proiectelor față de termenele contractuale la 10 obiective, în medie cu 20 zile ; — proiectarea locuințelor pentru anul 1972 în procent de 60 la sută pe soluții industrializate ; — pînă la 31 iulie 1971, se vor întocmi documentații de execuție pentru toate obiectivele social-culturale prevăzute a se construi în anul 1972 din contribuția voluntară bănească a locuitorilor ; — elaborarea documentațiilor tehnice de calitate foarte bună în proporție de 90 la sută ; — se vor definitiva detaliile de sistematizare a centrelor civice pentru un număr de 30 sate reședință de comună, realizîndu-se astfel această acțiune în procent de 60 la sută. 4. In sectorul de investiții, în vederea asigurării tuturor condițiilor pentru realizarea la termen și de bună calitate a investițiilor, se vor lua următoarele măsuri : — realizarea în trim.i a 23 la sută iar în semestrul I a 50 la sută din planul de investiții pe anul 1971 ; — darea în folosință a tuturor apartamentelor proprietate de stat, prevăzute în plan, pînă la 30 octombrie 1971 ; — darea în folosință cu 30 de zile Înainte de termenele planificate a 7 obiective industriale și social-culturale și anume : o turnătorie de fontă cu o capacitate de 800 tone, un complex de creștere și îngrășare a 30 000 porci, un complex comercial, două școli, o casă de cultură și un pod peste Siret la Lutca ; — executarea în anul 1971 a 50 la sută din locuințe în soluții industrializate . — pînă la 15 septembrie 1971 se vor asigura documentații de execuție aprobate și amplasamente libere pentru toate obiectivele de investiții prevăzute în planul pe anul 1972. 5. în sectorul de producție construcții-montaj. — realizarea din planul de producție construcții-montaj a 22 la sută din trim. I și 50 la sută în semestrul I; — depășirea producției de construcții-montaj cu 5 milioane lei, reprezentind o creștere de 3 la sută față de plan, din care 3 milioane lei pînă la 8 mai ; — extinderea executării lucrărilor în acord global pe bază de contracteangajament pînă la 60 la sută ; — reducerea imobilizărilor de fonduri, astfel ca la sfîrșitul fiecărei luni să nu existe împrumuturi restante ; — creșterea vitezei de rotație a mijloacelor circulante normate cu două zile ; — reducerea cheltuielilor la mia de lei producție cu 3 lei față de plan ; — îmbunătățirea calității execuției lucrărilor de construcție, astfel ca la recepție 80 la sută din acestea să obțină calificativul „foarte bine". 6. REDUCEREA CHELTUIELILOR FAȚĂ DE REALIZĂRILE DIN ANUL 1970 cu 40 mii lei pe km de drum modernizat, cu 30 mii lei la îmbrăcăminți asfaltice ușoare, cu 2 000 lei la întrețineri drumuri și cu 1 000 lei pe metru liniar de pod din beton armat. Se vor executa peste plan 10 km îmbrăcăminți asfaltice ușoare. 7. PRIN FOLOSIREA EFICIENTĂ A MATERIALELOR ȘI MATERIILOR PRIME, SE VOR ECONOMISI, PE ANSAMBLUL ECONOMIEI LOCALE : — 120 tone metal; — 400 mc material lemnos ; — 700 tone ciment. Materialele economisite se vor folosi pentru depășirea producțiilor planificate. 8. DEPĂȘIREA VENITURILOR PROPRII LA BUGETUL JUDEȚULUI CU 6 MILIOANE LEI. Se vor obține beneficii peste plan în valoare de 4 milioane lei, din care : — 1,5 milioane lei la industria locală ; — 2 milioane lei la gospodărie comunală ; — 0,5 milioane lei în sectorul circulației mărfurilor. 9. IN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII APROVIZIONĂRII POPULAȚIEI, rețeaua comerțului de stat se va dezvolta cu încă 12 unități, iar planul de desfacere a mărfurilor va fi depășit cu 10 milioane lei, reprezentând o creștere de 1,1 la sută față de plan. 10. DIN CONTRIBUȚIA VOLUNTARĂ BĂNEASCĂ ȘI ÎN MUNCĂ A LOCUITORILOR, SE VOR REALIZA URMĂTOARELE — 50 săli de clasă, din care 15 săli vor fi date în folosință pînă la 8 mai; două grădinițe de copii , două cămine culturale și 3 dispensare umane; — electrificarea a 35 sate, față de 25 prevăzute în plan și extinderea rețelelor existente în alte 49 sate ; — întreținerea și repararea 500 km de drumuri, pentru care se vor efectua 275 mii zile 0m cu brațele și 24 mii zile cu mijloace de transport cu tracțiune animală și mecanică. TE 11. CU FONDURILE CONSTITUIDIN IMPOZITUL PE CLĂDIRI PROPRIETATE PARTICULARĂ, se vor construi 50 mii mp trotuare, 1 040 metri podețe și poduri, 6 băi comunale și altele. 12. PENTRU CONTINUA ÎNFRUMUSEȚARE ȘI BUNA GOSPODĂRIRE A LOCALITĂȚILOR, se vor executa prin muncă patriotică lucrări edilitargospodărești în valoare de 150 lei pe locuitor. în cadrul acestei acțiuni se vor realiza 7 km diguri și apărări de maluri, amenajarea a 3 baze sportive orășenești, a 130 baze sportive simple în mediul rural, 39 mii mp trotuare, 700 ha amenajări, întrețineri spații și zone verzi, plantarea a 250 mii arbori și arbuști, 25 km gard viu etc. 13. SE VOR PUNE MAI BINE ÎN VALOARE PRINCIPALELE PUNCTE TURISTICE ALE JUDEȚULUI prin îmbunătățirea căilor de acces, marcarea traseelor, îmbunătățirea servirii turiștilor, extinderea rețelei de închiriere a materialelor și echipamentului turistic. Prestările de servicii în activitatea hotelieră și cabanieră vor crește cu 6 la sută, iar în activitatea balneară cu 5 la sută față de prevederile planului. 14. SE VA ÎMBUNĂTĂȚI BAZA MATERIALĂ A ȘCOLILOR, prin noi construcții și prin amenajarea cu posibilități locale a unui număr de 15 ateliere și 20 laboratoare pentru școlile generale de 10 ani. Rețeaua școlilor generale de 10 ani va crește în anul școlar 1971/1972 cu 30 clase a IX-a. 15. SE VA CONTINUA ȘI DEZVOLTA ACTIVITATEA DE DIFUZARE A CULTURII, ARTEI ȘI ȘTIINȚEI, va spori preocuparea de cercetare și valorificare a folclorului local și se va permanentiza activitatea celor peste 300 formații artistice de amatori participante la concursurile dedicate semicentenarului Partidului Comunist Român, în acest an, se va organiza cea de-a doua ediție a Festivalului spectacolelor de teatru pentru tineret și copii, precum și manifestările cultural-artistice tradiționale, inspirate din viata oamenilor muncii din județul nostru, cum sînt: „Sărbătoarea Războienilor", „Sărbătoarea Muntelui Ceahlăul" și „Zilele folclorului din județul Neamț". 16 SF VA UTILIZA JUDICIOS FONDUL DE MEDICAMENTE ȘI SE VOR ÎNFIINȚA 7 CENTRE MEDICA F RURATE. CAPACITATEA DE SPITALIZARE VA CREȘTE CU 40 PATURI. Consiliul popular județean își exprimă convingerea că, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, consiliile populare municipale, orășenești și comunale, toți deputații, precum și toți oamenii muncii din cuprinsul județului nostru, își vor intensifica eforturile pentru realizarea sarcinilor economice și social-culturale ce le revin din planul de stat pe anul 1971, aducîndu-și astfel contribuția la dezvoltarea județului, la progresul general al țării, pentru îndeplinirea mărețului program stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă România. CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI NEAMȚ UNIVERSITĂȚILE POPULARE, DUPĂ DOUA LUNI (Urmare din pag. I) cursuri: „Noua geografie economică a patriei" și „Limba și literatura română". Alegerea acestora a fost determinată de condiții locale, în sensul că, în comună lucrează un număr de peste 800 de salariați din care o mare parte își continuă studiile fiind înscriși la cursurile fără frecvență din învățământ. Deși, la noi, universitatea populară este abia în primul an de activitate, considerăm că se bucură de o deosebită apreciere din partea locuitorilor și o dovadă o constituie frecvența bună a cursanților. Paralel, trebuie să remarcăm că atractivitatea, eficiența cursurilor ar fi crescut în mod considerabil dacă am fi dispus de o serie de aparate, indispensabile muncii noastre: magnetofon, diascol, planșe etc. Continuăm raidul nostru, oprindu-ne la Adjud. Tovarășul Ștefan Țugulea, directorul casei de cultură din localitate, răspunzînd aceleiași întrebări, ne comunică : — în cadrul universității populare din orașul nostru există trei cursuri: „Monumente din istoria patriei", „Utilul și frumosul cotidian“ și ,,Limba franceză". La fiecare din acestea numărul cursanților este constant în jurul cifrei inițiale. Remarcăm că, dacă anul trecut am avut în cadrul universității populare un singur curs, anul acesta, datorită solicitărilor tot mai insistente ale cetățenilor, am ajuns la cele citate și considerăm că numărul lor se va mări ulterior. Datorită faptului că lectorii care susțin temele din cadrul acestor cursuri sunt bine pregătiți și depun deosebite strădanii pentru a face prelegerile cit mai atractive, temele au fost audiate cu multă atenție, trezind un larg interes în rîndul adjudenilor. La Focșani, discutăm pe marginea aceleiași probleme cu tovarășul Jenică Bălan, secretar al Comitetului municipal U.T.C., unul din membrii secretariatului universității populare. Aflăm astfel că, în cadrul universității amintite funcționează un număr de 6 cursuri : „Utilul și inimosul cotidian", „Secvențe din istoria filmului“, „Muzica de-a lungul veacurilor", „Omul, știința și tehnica", „Itinerare turistice românești și internaționale’ și „Știință și religie“. — în general, ne spunea tovarășul Jenică Bălan, programul cursurilor a fost respectat în sensul că, dintre temele programate doar una nu a fost susținută, în cadrul lecțiilor a fost folosită numai prelegerea, dar datorită bunei pregătiri a lecturilor ele au fost vii, antrenante. Trebuie să subliniem faptul că, dacă în susținerea unor teme am fi beneficiat de o serie de materiale — în special diapozitive, planșe etc. — ele ar fi cîștigat un plus de atractivitate, ar fi devenit mai vii. Pe cînd așa... întrerupem aici cele relatate. Aspectele cumulate pe parcursul raidului nostru sînt numeroase și ne obligă să revenim cu de curînd. Nu putem totuși încheia fără a dimensiona o concluzie. Remarcăm că, după două luni de la deschidere, universitățile populare reprezintă prezențe distincte în viața localităților respective, polarizînd interesul locuitorilor. Acest fapt demonstrează că ele răspund în mare parte cerințelor tot mai diversificate și implicit preocupărilor manifestate de cetățeni. Concomitent a reieșit că nu peste tot s-a acordat o atenție corespunzătoare găsirii celor mai adecvate căi de transmitere a cunoștințelor, nu s-au reliefat strădanii de diversificare a formelor și metodelor de predare, în funcție, mai ales, de obiectul studiat și de gradul de receptivitate al cursanților. De asemenea, se constată că în cadrul majorității universităților se practică, cu precădere, o singură formă, consacrată desigur, aceea a prelegerii și că în nici un caz nu s-au făcut eforturi în direcția folosirii unor forme mai antrenante : simpozion, masă rotundă etc. Considerăm că, față de lipsurile semnalate (baza materială), se impune de urgență ca, la nivel județean, să se ia măsuri de rigoare și, în primul rînd, să se realizeze un laborator afectat ilustrării prelegerilor în cadrul căruia să se confecționeze diapozitive, planșe și alte materiale necesare. Toate acestea, ca și altele asupra cărora vom reveni, credem că vor avea darul să contribuie la înscrierea universităților populare din județul nostru pe coordonatele formelor viabile, complexe, de răspîndire a culturii de masă, de larg interes cetățenesc. Cu fiecare adaptare cinematografică se naște involuntar discuția despre fidelitatea transpunerii, nuanțele și caracterul operei cinematografice în comparație dată cu opera de bază — nuvelă, roman sau piesă de teatru. Și, de fiecare dată argumentele, ex extrem de numeroase, vin să fixeze ierarhic relația respectivă. De data aceasta ne abatem de la procedeu nu pentru că filmul „Căpitanul Florian"este o adaptare liberă a nuvelei lui GASTRITA Prin gastrită se înțelege suferința la baza căreia se găsește o inflamație a mucoasei stomacului. Etiopatogeneza gastritei este complexă. Printre factorii exogeni cităm : o igienă alimentară defectuoasă (tahifagia, mesele copioase, masticația insuficientă datorită obișnuinței sau danturii defectuoase, nerespectarea orarului adecvat al meselor), consumarea alimentelor prea reci, prea calde sau a băuturilor sau fierbinți. Este indiscutabil și rolul anumitor mîncăruri ca, de exemplu, conservele, mezelurile, tocana și al condimentelor, cum sunt ardeiul iute, muștarul, piperul, ceapa, usturoiul, oțetul etc. Tutunul are un efect local dăunător precum și o acțiune negativă asupra sistemului nervos central și respectiv asupra vasomotricității stomacului. Alcoolul consumat în formă concentrată este una din cele mai obișnuite cauze ale gastritelor acute și cronice. Băuturile alcoolice, cu un conținut de peste 20 la sută alcool provoacă congestie intensă a mucoasei gastrice. Bacteriile focarelor infecțioase dentare, amigdaliene sau din sinusurile nazale înghițite o dată cu saliva pot provoca sau întreține o gastrită. Multe medicamente administrate pe cale bucală au o acțiune iritantă asupra mucoasei stomacului. Dintre cele mai uzuale cităm : piramidonul, preparatele cu conținut arsenical, sărurile de fier, acidul clorhidric, acidul glutanic, acidul paraaminosalicilic, digitala, etc. Unele medicamente cu acțiune antireumatică (salicilații, butazolidina, hormonii corticosuprenali) pot provoca gastrite grave cu eroziuni și ulcerații, putind da naștere la hemoragie și perforație gastrică. Mucoasa gastrică servește și ca poartă de eliminare a multor substanțe toxice endogene și exogene (uree, amoniac, plumb) putind provoca o gastrită de eliminare. Unele alimente cum sînt carnea, peștele, ouăle, laptele și unele fructe cum sînt cățișunile pot provocă gastrite alergice, printr-un mecanism de sensibilizare. Anoxemia mucoasei gastrice care survine la cei cu insuficientă circulatorie, cu ciroză hepatică, prezenta unui suc gastric hiperacid sau anacid, regurgitarea conținutului intestinal la cei cu stomac operat, pot realiza condiții care favorizează apariția gastritei, în stările de carență cauzate de hipoproteinemii, de lipsa vitaminelor PP și C, în anumii, mucoasa gastrică este sediul unor alterații profunde cu caracter degenerator. O dereglare a activității nervoase MEDICUL VĂ SFĂTUIEȘTE superioare are drept consecință o inhibare cronică a activității secretoare a stomacului. Acei care neglijează orarul meselor și se expun în timpul alimentației la ciocniri de impulsuri pozitive și negative își dereglează singuri funcțiile stomacului. Gastrita poate fi ascută sau cronică, în articolul prezent am arătat o parte din factorii care pot declanșa o gastrită, în articolul ce va urma vom expune semnele variatelor forme de gastrite acute și cronice precum și tratamentul lor. Dr. Victor POTOP, medic specialist interne tv MIERCURI 13 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiuni-lecție pentru lucrătorii din agricultură. 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra 71. 18.30 Cabinetul economic Tv. 19.10 Tragerea pronoexpres. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca : „Nechemat în țarină“. Premieră pe țară. 21.30 Voci de pretutindeni; Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sary Davis jr. 21.45 Cadran international. 22.30 Gala marilor interpreți români ; Ion Buzea. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 14 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiuni-lecție pentru lucrătorii din agricultură. 18.00 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu corespund realității. Anchetă realizată în județul Arad. 20.45 Itinerar plastic ; Bacău. 21.00 Film serial : „Vidocq” (VI). 21.30 Baschet masculin ; Steaua — Spartak Leningrad (Cupa Cupelor). Repriza a II-a. 22.00 Teleglob. 22.30 Noapte de ianuarie... Un chef de lieduri și romanțe. bu22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. radio MIERCURI 13 IANUARIE PROGRAMUL 1 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Viata cărților. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Trei melodii cu Will Tura. 11.15 Tribuna radio. 12.00 Melodii de Petre Firulescu. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămâni: Hector Berlioz. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Melodii de curînd lansate. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința Ia zi. 21.00 Muzică de cafe-concert. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de muzică ușoară (continuare). 0.03—6.00 Estrada nocturnă. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA I Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane: 1579; 3035; 2174; 2093 FILMUL I SAPTAMINI „Căpitan Florian“ "Joachim Kupsch „Aventurile unei nopți de iarnă“, ci, pentru că însuși filmul nu se cere discutat decit sub aspectul realizării sale propriu-zise și nu al fidelității, al redării contexstului literar. Privit din acest unghi, „Căpitanul I Florian" ni se pare o grefă neizbutită la care fenomenul de respingere(ce medicali termeni!) apare cu pregnanță, producînd spectatorului stări de confuzie. Și acest lucru se datorează faptului că filmul a fost realizat pe felii, scene izbutite, de interes cert, se află alături de gaguri arhiprăfuite, care cel mult solicită memoria dar în nici un caz nu declanșează cascade de rîs. Știm din istorie că Congresul de la Viena, ce încerca să restabilească echilibrul european, atît de siluit de Napoleon, „dansează" și același lucru ni se arată și acum. Mai știam apoi, și puteam, număra pe degete, cele aproape zece giumbușlucuri care fac „deliciul" situațiilor încercînd să motiveze (și să atragă) trimiterea de comedie cu care călătorește filmul. Ce aflăm totuși? Că, exista pe la 1815 un morar (Florian-Manfred Krug) care a participat cu mult curaj la luptele împotriva lui Napoleon, jertfindu-și întreaga avere pentru a-și înzestra compania. După terminarea războiului, inimosul morar (ex - căpitan) pleacă la Viena pentru a solicita suma de bani ce i se cuvenea drept despăgubire. Drumul plin de peripeții, confecționat pentru a pune în evidență multiplele calități ale căpitanului, este lung dar plin de promisiuni. La capătul său, Florian cunoaște pe frumoasa Josephine, voluntară și exducesă de Guastalla. Din nou aventuri, încăierări, surprize, și trusou complet de comedie cu final luminos și cel lipsit de nori. Toată lumea e veselă, petrece, cîntecul e o prezență statornică, imaginea aduce cadru după cadru flori de toate culorile și fețe pline de zîmbet. Pütem să fim triști ? înțelegem și am fost obișnuiți cu astfel de filme care nu-și propun nimic și nu-și fac pretenții. Nu rîdem pentru că sîntem spectatori pasionați și cunoaștem versurile poeziilor cu gag-uri izbutite și inteligent lucrate, așa încît involuntar le comparăm și le căutăm motivarea. Dacă totuși rezistăm e pentru că ne plac culorile deschise și ne impresionează efortul vizibil cu care se caută din fiecare scenă declanșarea rîsului. Dar e cumplit de greu după Keaton, Sennet, Linder, Lloyd, frații Marx, Chaplin, Fernandel, de Funds, Bourvil și atîția alții să rîdem sincer... O. TRAIAN SPORT - SPORT Răsfoind calendarul competițional pe anul 1971 Recent a fost definitivat de către C.J.E.F.S. Vrancea „Calendarul competițional pe anul 1971“, amplu program ce cuprinde pe ramuri de sport, toate concursurile pe echipe și individual la care vor lua parte sportivii județului nostru. Ne propunem ca în rândurile care urmează să prezentăm cititorilor noștri, competițiile care vor avea loc în perioada de iarnă — lunile ianuarie și februarie. La atletism, alergătorii și săritorii vrînceni vor participa la Brăila, în zilele de 17 ianuarie și 14 februarie, la primele două etape ale Campionatului divizionar interjudețean de sală, avînd ca parteneri de întrecere sportivii din județele Buzău, Brăila, Vaslui și Tulcea. Etapa III-a, organizată de către forul sportiv județean la Focșani, fiind programată pentru ziua de 14 martie a.c. I . La baschet, joc sportiv cu desfășurare normală și în sezonul rece, s-au programat diferite întreceri, dintre care amintim etapa pe municipiu a campionatului municipal la copii și juniori (m+s) cana se va desfășura între 11 și 24 ianuarie și se va bucura, desigur, de o participare largă a micilor baschetbaliști din școlile municipiului. Echipele Liceelor Al. I. Cuza și Unirea, angrenate în Campionatul republican divizionar al școlarilor și juniorilor vor participa la Sibiu în zilele de 7, 14 ,21, 28 februarie, la meciurile programate în cadrul turului III (sală) al respectivului campionat. C La box, sportul „nobil" pugiliștii antrenorului C. Hogaș, vor susține întîlniri bilaterale cu echipe din Galați și Buzău. Datele la care vor avea loc aceste gale sunt 17 ianuarie (Focșani), 24 ianuarie (Galați), și Buzău (7 februarie), Focșani (14 februarie). Campionatul republican individual al seniorilor își va „consuma" etapa pe oraș în urma întrecerilor programate în perioada 22— 28 februarie. • Și cum fotbalul se va afla în tensiunea pregătirilor pentru retur, perioada de iarnă cuprinzînd numai jocuri amicale, treceri la gimnastică, disciplină sportivă tipică desfășurării în sală, la care se prevede organizarea în orașul Panciu (1 februarie) a etapei județene din cadrul campionatului republican pe echipe al școlilor generale. Surprinzîndu-ne faptul că federațiile respective de judo și lupte nu s-au gîndit ce fac sportivii din județe în aceste două luni, consemnăm că la popice (deși nu există în județ nici un teren acoperit) urmează a avea loc între 1 februarie — 1 aprilie etapa pe localitate a campionatului republican de calificare pe echipe (returul). • La sportul minții, șahiștii din județ, care sînt angrenați actualmente în etapa pe asociații, se vor întrece, începînd de în 1 februarie, în cadrul etapei pe oraș (optimi de finală). Pînă la 28 februarie se va termina concursul de șah al elevilor— etapa pe localitate, iar la sate „Cupa tineretului", tot pînă la aceeași dată. Va cuprinde întreceri pe grupe de comune. Vor avea astfel loc (dispunind de o largă participare) veritabile „maratoane“ șahiste în cadrul etapelor pe oraș și județ ale concursurilor dotate cu trofeele „Cupa Unirii” și „Cupa 16 Februarie". Finala primei competiții va avea loc la Focșani la 24 ianuarie, iar etapa județeană a „Cupei 16 Februarie" la Mărășești, în ziua de 14 februarie. Aceleași trofee se vor atribui și la tenis de masă unde, la aceleași date și în aceleași localități, vor avuse loc întrecerile celor mai bune palete din județul Vrancea. Cupa tineretului de la sate (iarna) programează întreceri pe grupe de comună în fiecare duminică, pînă la 28 februarie. Nu ne rămîne decit ca, în viitor, să prezentăm în paginile noastre rezultatele acestor competiții, și cu mai multe aprecieri pozitive asupra seriozității cu care au fost acestea pregătite, asupra participării largi sportivilor, într-un cuvînt asupra reaușitei depline a acțiunilor sportive preconizate în calendarul competițional mai sus amintit. . . Nicolae IACODAN MEMENTO • MEMENTO ••MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO cinema MIERCURI 13 IANUARIE Cinema UNIREA Focșani — „Căpitanul Florian“. 14.45—17.45—20.45. Telefon 1204. Cinema FLACĂRA Focșani — „Marele semn albastru". 15.15—17.15—19.15 —21.15 Telefon 1161. Cinema POPULAR Adjud — „Flacăra olimpică“. Cinema LUMINA Mărășești — „Mumia intervine". Cinema POPULAR Panciu — „Cadavrul viu". Cinema VICTORIA Odobești — „Ora hotărîtoare". N.R. Ziarul nu-ș i asumă răspunderea pentru eventualele schimbări în program. Miercuri 33 ianuarie 19TÎ Lei și polei Faptul s-a petrecut în 4 ianuarie a.c. în jurul orei 12,30. Executînd un transport de mărfuri la Soveja cu autocamionul 21-VN-1480 (aparținînd I.J.E.COOP. Vrancea) și urmînd să revină la Panciu „pe gol", conducătorul auto Iorgu Ceamburu a luat la întoarcere 14 cetățeni. Cu „plinul" buzunarului făcut (deoarece obișnuia la astfel de transporturi clandestine „plata înainte") Ceamburu a pornit-o către Panciu. Din „conflictul“ viteză polei, autocamionul a fost proiectat într-un șanț. Au fost grav rănite trei dintre persoanele aflate între călătorii clandestini, victimele fiind la foarte scurt timp transportate cu elicopterul la o clinică în București. Starea acestora continuă să fie destul de complicată. Cînd apa nu apare se vede treaba că între alte preocupări, I.G.O. ține neapărat să organizeze și neavenite concursuri pe tema : „Cine nu bea apă cîștigă!". Blocul care concurează cu succes (dacă mai e și acesta un... succes) este cel din strada Karl Marx nr. 24. Ziua, apa nu se ridică pe conducte mai sus de nivelul parterului. In schimb, noaptea, pînă către ora 6 dimineața, toate instalațiile „zbîrnîie" și „sfîrîie", trosnesc și fac din cauza suprapresiunii un zgomot mult prea favorabil asteniei. In afară de sugestiile diurne : „Spălați-vă ziua cu... Șarul Dornei !“ sau „Pentru ras folosiți sifon sau suc!" ce alte recomandări mai socotiți demne de aplicat, tovarăși de la I.G.O. ? de această tragedie... A murit o fată în Adjud . Măndița Hău, din strada Republicii nr. 40, elevă în ultima clasă de liceu. A murit poate exact cînd tatăl, Gheorghe Hău se mai vindea ce să mai vîndă din casă pentru excesivele sale chefuri. Cum s-a petrecut această cumplită tragedie ? Părinții se aflau într-un permanent litigiu, pe seama obiectelor din casă pe care el lereevalua. Nevasta lui Gheorghe Hău a ascuns butelia de aragaz în beci, pentru a nu fi și aceasta dată pe băutură. Femeia n-a mai verificat dacă-i bine închis robinetul buteliei. Gazele au emanat în beci. Coborînd, cu un chibrit aprins, fata a fost cuprinsă de flăcări. Cu toate intervențiile de la spital, a decedat a doua zi. A murit o fată la Adjud ! Spuneți-i lui Gheorghe Hău că era fiica lui. Poate el nu s-a trezit încă. Mai... reevaluează obiecte! A venit, dar pleacă iar „Proaspăt" întors din cea de-a treia condamnare, Ion Hasan din satul Burca (Comuna Vidra, s-a „profilat“ urgent pe furt de păsări. Au ochit, în Irești, trei curcani grași, la Ioana botezatu, alți doi la Maftei Neguț. A reușit să vîndă (tot în Irești) patru curcani cu cite 60 lei vietatea. Pe-al cincilea n-a mai reușit și i-a scurtat zilele, zvîrlindu-1 în apa Vizăutului. Acum urmează recitarea aia cu „Plecat-am... și cu curcanul..." (nu din Vaslui, din Vidra). Rubrică redactată de Aurel STANCIU-MILCOVIN Fufliggnmiri OFICIUL DE CONSTRUCȚII LOCUINȚE PROPRIETATE PERSONALA ’ O. C. L. P. P. Focșani, Str. Mare a Unirii nr. 188 oferi spre vînzare APARTAMENTE LA BLOC în zona Focșani-Sub confort categoria I, a ll-a sau a ll-a cu una, două, trei și patru camere Avansurile minime necesare se pot constitui cu împrumut acordat de către filiala C. E. C. Focșani TIPARUE1 întreprinderea poligrafică Bacău