Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)

1971-01-13 / nr. 463

CHEMARE (Urmare din pag. 1) 1. In industria locală. Prin îmbunătățirea continuă a pro­cesului de producție și a organizării muncii, diversificarea producției și valorificarea superioară a resurselor interne, se va asigura : — depășirea planului producției globale cu 2 la sută și a planului producției marfă industrială cu 2,5 la­­ sută;­­— depășirea livrărilor către fondul pieței cu 2,5 la sută și a sarcinilor de export pe total cu 4 la sută fată de plan ; — asimilarea a 40 produse noi, destinate fondului pieței, peste nu­mărul celor prevăzute în plan ; — depășirea sarcinilor de plan la următoarele sortimente : — 2 milioane lei mobilă, repre­­zentînd o creștere de 2,8 la sută ; •— 100 tone făină proteică furaje­ră și grăsimi tehnice, repre­zentând o creștere de 9 la sută; — 50 mii mc produse de carieră și balastieră ; *— 2 000 mc prefabricate din be­ton ; ■— depășirea planului de producție la cărămizi și blocuri ceramice cu 6 la sută. 2. Sectorul de gospodărie comunală și locativă. Prin dezvoltarea rețelei de unități prestatoare și diversificarea prestări­lor de servicii către populație, se va realiza : — depășirea prestațiilor de servi­cii cu 8 milioane lei, reprezentind 3,5 la sută față de plan, din care 2 milioane lei pînă la data de 8 mai ; — depășirea prestațiilor în con­­strucții cu 10 la sută; — distribuirea unui volum de apă cu 15 la sută mai mare decit în anul 1970; — extinderea rețelelor de canaliza­re peste plaț­ cu 3 km ; — modernizarea peste­­ plan a 50 mii mp străzi și trotuare în munici­pii și orașe. 3. în sectorul de sistematizare-proiectare. — folosirea proiectelor tip pentru locuințele care se proiectează în anul 1971, în procent de 90 la sută; — scurtarea termenelor de elabo­rare a proiectelor față de termenele contractuale la 10 obiective, în me­die cu 20 zile ; — proiectarea locuințelor pentru anul 1972 în procent de 60 la sută pe soluții industrializate ; — pînă la 31 iulie 1971, se vor în­­tocmi documentații de execuție pen­tru toate obiectivele social-culturale prevăzute a se construi în anul 1972 din contribuția voluntară bănească a locuitorilor ; — elaborarea documentațiilor teh­nice de calitate foarte bună în pro­porție de 90 la sută ; — se vor definitiva detaliile de sis­tematizare a centrelor civice pentru un număr de 30 sate reședință de comună, realizîndu-se astfel această acțiune în procent de 60 la sută. 4. In sectorul de investiții, în vederea asigurării tuturor con­dițiilor pentru realizarea la termen și de bună calitate a investițiilor, se vor lua următoarele măsuri : — realizarea în trim.­i a 23 la sută iar în semestrul I a 50 la sută din planul de investiții pe anul 1971 ; — darea în folosință a tuturor a­­partamentelor proprietate de stat, prevăzute în plan, pînă la 30 octom­brie 1971 ; —­ darea în folosință cu 30 de zile Înainte de termenele planificate a 7 obiective industriale și social-cultu­­rale și anume : o turnătorie de fontă cu o capacitate de 800 tone, un com­­­plex de creștere și îngrășare a 30 000 porci, un complex comercial, două școli, o casă de cultură și un pod peste Siret la Lutca ; — executarea în anul 1971 a 50 la sută din locuințe în soluții industria­lizate . — pînă la 15 septembrie 1971 se vor asigura documentații de execu­ție aprobate și amplasamente libere pentru toate obiectivele de investiții prevăzute în planul pe anul 1972. 5. în sectorul de producție construcții-montaj. — realizarea din planul de produc­ție construcții-montaj a 22 la sută din trim. I și 50 la sută în semestrul I; — depășirea producției de con­­strucții-montaj cu 5 milioane lei, re­prezentind o creștere de 3 la sută față de plan, din care 3 milioane lei pînă la 8 mai ; — extinderea executării lucrărilor în acord global pe bază de contracte­­angajament pînă la 60 la sută ; — reducerea imobilizărilor de fon­duri, astfel ca la sfîrșitul fiecărei luni să nu existe împrumuturi res­tante ; — creșterea vitezei de rotație a mijloacelor circulante normate cu două zile ; — reducerea cheltuielilor la mia de lei producție cu 3 lei față de plan ; — îmbunătățirea calității execuției lucrărilor de­ construcție, astfel ca la recepție 80 la sută din acestea să ob­țină calificativul „foarte bine". 6. REDUCEREA CHELTUIELILOR FAȚĂ DE REALIZĂRILE DIN A­NUL 1970 cu­ 40 mii lei pe km de drum modernizat, cu 30 mii lei la îmbrăcăminți asfaltice u­­șoare, cu 2 000 lei la întrețineri dru­muri și cu 1 000 lei pe metru liniar de pod din beton armat. Se vor e­­xecuta peste plan 10 km îmbrăcă­­minți asfaltice ușoare. 7. PRIN FOLOSIREA EFICIENTĂ A MATERIALELOR ȘI MATERIILOR PRIME, SE VOR ECONOMISI, PE ANSAMBLUL ECONOMIEI LOCALE : — 120 tone metal; — 400 mc material lemnos ; — 700 tone ciment. Materialele economisite se vor fo­losi pentru depășirea producțiilor planificate. 8. DEPĂȘIREA VENITURILOR PRO­PRII LA BUGETUL JUDEȚULUI CU 6 MILIOANE LEI. Se vor obține beneficii peste plan în valoare de 4 milioane lei, din care : — 1,5 milioane lei la industria lo­cală ; — 2 milioane lei la gospodărie co­munală ; — 0,5 milioane lei în sectorul cir­culației mărfurilor. 9. IN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII APROVIZIONĂRII POPULAȚIEI, re­țeaua comerțului de stat se va dez­volta cu încă 12 unități, iar planul de desfacere a mărfurilor va fi de­pășit cu 10 milioane lei, reprezentând o creștere de 1,1 la sută față de plan. 10. DIN CONTRIBUȚIA VOLUN­TARĂ BĂNEASCĂ ȘI ÎN MUNCĂ A LOCUITORILOR, SE VOR REALIZA URMĂTOARELE­­ — 50 săli de clasă, din care 15 săli vor fi date în folosință pînă la 8 mai; două grădinițe de copii , două cămine culturale și 3 dispensare umane; — electrificarea a 35 sate, față de 25 prevăzute în plan și extinderea rețelelor existente în alte 49 sate ; — întreținerea și repararea 500 km de drumuri, pentru care se­­ vor efectua 275 mii zile­ 0m cu bra­țele și 24 mii zile cu mijloace de transport cu tracțiune animală și mecanică. TE 11. CU FONDURILE CONSTITUI­DIN IMPOZITUL PE CLĂDIRI PROPRIETATE PARTICULARĂ, se vor construi 50 mii mp trotuare, 1 040 metri podețe și poduri, 6 băi comu­nale și altele. 12. PENTRU CONTINUA ÎNFRU­MUSEȚARE ȘI BUNA GOSPODĂRIRE A LOCALITĂȚILOR, se vor executa prin muncă patriotică lucrări edilitar­­gospodărești în valoare de 150 lei pe locuitor. în cadrul acestei acțiuni se vor realiza 7 km­ diguri și apărări de maluri, amenajarea a 3 baze sportive orășenești, a 130 baze sportive simple în mediul rural, 39 mii mp trotuare, 700 ha amenajări, întrețineri spații și zone verzi, plantarea a 250 mii ar­bori și arbuști, 25 km gard viu etc. 13. SE VOR PUNE MAI BINE ÎN VALOARE PRINCIPALELE PUNCTE TURISTICE ALE JUDEȚULUI prin îmbunătățirea căilor de acces, marcarea traseelor, îmbunătățirea servirii turiștilor, extinderea rețelei de închiriere a materialelor și echi­pamentului turistic. Prestările de ser­vicii în activitatea hotelieră și caba­nieră vor crește cu 6 la sută, iar în activitatea balneară cu 5 la sută față de prevederile planului. 14. SE VA ÎMBUNĂTĂȚI BAZA MATERIALĂ A ȘCOLILOR, prin noi construcții și prin amenajarea cu posibilități locale a unui număr de 15 ateliere și 20 laboratoare pentru școlile generale de 10 ani. Rețeaua școlilor generale de 10 ani va crește în anul școlar 1971/1972 cu 30 clase a IX-a. 15. SE VA CONTINUA ȘI DEZ­VOLTA ACTIVITATEA DE DIFU­ZARE A CULTURII, ARTEI ȘI ȘTI­INȚEI, va spori preocuparea de cercetare și valorificare a folclorului local și se va permanentiza activita­tea celor peste 300 formații artistice de amatori participante la con­cursurile dedicate semicentenarului Partidului Comunist­ Român, în acest an, se va organiza cea de-a doua ediție a Festivalului spec­tacolelor de teatru pentru tineret și copii, precum și manifestările cultu­ral-artistice tradiționale,­­ inspirate din viata oamenilor muncii din ju­­dețul nostru, cum sînt: „Sărbătoarea Războienilor", „Sărbătoarea Munte­lui Ceahlăul" și „Zilele folclorului din județul Neamț". 16 SF VA UTILIZA JUDICIOS FONDUL DE MEDICAMENTE ȘI SE VOR ÎNFIINȚA 7 CENTRE MEDI­CA­ F RURATE. CAPACITATEA DE SPITALIZARE VA CREȘTE CU 40 PATURI. Consiliul popular județean își ex­primă convingerea că, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, consiliile populare municipale, oră­șenești și comunale, toți deputații, precum și toți oamenii muncii din cuprinsul județului nostru, își vor in­tensifica eforturile pentru realizarea sarcinilor economice și social-cultu­rale ce le revin din planul de stat pe anul 1971, aducîndu-și astfel contri­buția la dezvoltarea județului, la pro­gresul general al țării, pentru îndepli­nirea mărețului program stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Co­munist Român, de edificare a socie­tății socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă România. CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI NEAMȚ UNIVERSITĂȚILE POPULARE, DUPĂ DOUA LUNI (Urmare din pag. I) cursuri: „Noua geografie economică a patriei" și „Limba și literatura ro­mână". Alegerea acestora a fost de­terminată de condiții locale, în sensul că, în comună lucrează un număr de peste 800 de salariați din care o mare parte își continuă studiile fiind în­scriși la cursurile fără frecvență di­n învățământ. Deși, la noi, universitatea populară este abia în primul an de activitate, considerăm că se bucură de o deosebită apreciere din partea locuitorilor și o dovadă o constituie frecvența bună a cursanților. Paralel, trebuie să remarcăm că atractivitatea, eficiența cursurilor ar fi crescut în mod considerabil dacă am fi dispus de o serie de aparate, indispensabile muncii noastre: magnetofon, dias­­col, planșe etc. Continuăm raidul nostru, oprin­­du-ne la Adjud. Tovarășul Ștefan Țugulea, directorul casei de cultură din localitate, răspunzînd aceleiași întrebări, ne comunică : — în cadrul universității populare din orașul nostru există trei cursuri: „Monumente din istoria patriei", „Utilul și frumosul cotidian“ și ,,Limba franceză". La fiecare din a­­cestea numărul cursanților este con­stant în jurul cifrei inițiale. Remar­căm că, dacă anul trecut am avut în cadrul universității populare un singur curs, anul acesta, datorită so­licitărilor tot mai insistente ale ce­tățenilor, am ajuns la cele citate și considerăm că numărul lor se va mă­ri ulterior. Datorită faptului că lectorii care susțin temele din cadrul acestor cursuri sunt bine pregătiți și depun deosebite strădanii pentru a face pre­­legerile cit mai atractive, temele au fost audiate cu multă atenție, tre­zind un larg interes în rîndul adju­­denilor. La Focșani, discutăm pe marginea aceleiași probleme cu tovarășul Je­­nică Bălan, secretar al Comitetului municipal U.T.C., unul din membrii secretariatului universității populare. Aflăm astfel că, în cadrul univer­sității amintite funcționează un nu­măr de 6 cursuri : „Utilul și inimosul cotidian", „Secvențe din istoria fil­mului“, „Muzica de-a lungul veacu­rilor", „Omul, știința și tehnica", „Itinerare turistice românești și in­ternaționale’­ și „Știință și religie“. — în general, ne spunea tovară­șul Jenică Bălan, programul cursu­rilor a fost respectat în sensul că, dintre temele programate doar una nu a fost susținută, în cadrul lecțiilor a fost folosită numai prelegerea, dar datorită bunei pregătiri a lecturilor ele au fost vii, antrenante. Trebuie să subliniem faptul că, dacă în susține­rea unor teme am fi beneficiat de o serie de materiale — în special dia­pozitive, planșe etc. — ele ar fi cîș­­tigat un plus de atractivitate, ar fi devenit mai vii. Pe cînd așa... întrerupem aici cele relatate. As­pectele cumulate pe parcursul rai­dului nostru sînt numeroase și ne o­­bligă să revenim cu­ de curînd. Nu putem totuși încheia fără a dimensi­ona o concluzie. Remarcăm că, după două luni de la deschidere, universitățile populare reprezintă prezențe distincte în via­ța localităților respective, polarizînd interesul locuitorilor. Acest fapt de­monstrează că ele răspund în mare parte cerințelor tot mai diversificate și implicit preocupărilor manifestate de cetățeni. Concomitent a reieșit că nu peste tot s-a acordat o atenție corespunză­toare găsirii celor mai adecvate căi de transmitere a cunoștințelor, nu s-au reliefat strădanii de diversifi­care a formelor și metodelor de pre­dare, în funcție, mai ales, de obiectul studiat și de gradul de receptivitate al cursanților. De asemenea, se con­stată că în cadrul majorității univer­sităților se practică, cu precădere, o singură formă, consacrată desigur, aceea a prelegerii și că în nici un caz nu s-au făcut eforturi în direcția folosirii unor forme mai antrenante : simpozion, masă rotundă etc. Considerăm că, față de lipsurile semnalate (baza materială), se impu­ne de urgență ca, la nivel județean, să se ia măsuri de rigoare și, în pri­mul rînd, să se realizeze un labora­tor afectat ilustrării prelegerilor în cadrul căruia să se confecționeze dia­pozitive, planșe și alte materiale ne­cesare. Toate acestea, ca și altele a­­supra cărora vom reveni, credem că vor avea darul să contribuie la în­scrierea universităților populare din județul nostru pe coordonatele for­melor viabile, complexe, de răspîn­­dire a culturii de masă, de larg in­teres cetățenesc. Cu fiecare adaptare cinematografi­­­c­ă se naște involuntar discuția des­pre fidelitatea transpunerii, nuan­­ț­­ele și caracterul operei cinemato­grafice în comparație dată cu opera­­ de bază — nuvelă, roman sau piesă­­ de teatru. Și, de fiecare dată argumentele, ex­ e­xtrem de numeroase, vin să fixeze ie­­­rarhic relația respectivă. De data a­­­ceasta ne abatem de la procedeu nu pentru că filmul „Căpitanul Florian"­­este o adaptare liberă a nuvelei lui G­A­S­T­R­I­T­A Prin gastrită se înțelege suferința la baza căreia se­ găsește o inflamație a mucoasei stomacului. Etiopatogeneza gastritei este com­plexă. Printre factorii exogeni cităm : o igienă alimentară defectuoasă (ta­­hifagia, mesele copioase, masticația insuficientă datorită obișnuinței sau danturii defectuoase, nerespectarea o­­rarului adecvat al meselor), consu­­­marea alimentelor prea reci, prea calde sau a băuturilor sau fierbinți. Este indiscutabil și rolul anumitor mîncăruri ca, de exemplu, conservele, mezelurile, tocana și al condimentelor, cum sunt ardeiul iute, muștarul, pipe­rul, ceapa, usturoiul, oțetul etc. Tutunul are un efect local dăunător precum și o acțiune negativă asupra sistemului nervos central și respec­tiv asupra vasomotricității stomacului. Alcoolul consumat în formă concen­trată este una din cele mai obișnuite cauze ale gastritelor acute și cronice. Băuturile alcoolice, cu un conținut de peste 20 la sută alcool provoacă congestie intensă a mucoasei gastrice.­­ Bacteriile focarelor infecțioase denta­re, amigdaliene sau din sinusurile na­zale înghițite o dată cu saliva pot pro­voca sau întreține o gastrită. Multe medicamente administrate pe cale bucală au o acțiune iritantă asu­pra mucoasei stomacului. Dintre cele mai uzuale cităm : piramidonul, pre­paratele cu conținut arsenical, săru­rile de fier, acidul clorhidric, acidul glutanic, acidul paraaminosalicilic, digitala, etc. Unele medicamente cu acțiune antireumatică (salicilații, bu­­tazolidina, hormonii corticosuprenali) pot provoca gastrite grave cu erozi­uni și ulcerații, putind da naștere la hemoragie și perforație gastrică. Mu­coasa gastrică servește și ca poartă de eliminare a multor substanțe to­xice endogene și exogene (uree, a­­moniac, plumb) putind provoca o gas­­trită de eliminare. Unele alimente cum sînt carnea, peștele, ouăle, laptele și unele fructe cum sînt­ cățișunile pot provocă gas­­­trite alergice, printr-un mecanism de sensibilizare. Anoxemia mucoasei gas­trice care survine la cei cu insufici­entă circulatorie, cu ciroză hepatică, prezenta unui suc gastric hiperacid sau anacid, regurgitarea­­ conținutu­lui intestinal la cei cu stomac ope­rat, pot realiza condiții care favori­zează apariția gastritei, în stările de carență cauzate de hipoproteinemii, de lipsa vitaminelor PP și C, în a­­numii, mucoasa gastrică este sediul unor alterații profunde cu caracter degenerator. O dereglare a activității nervoase MEDICUL VĂ SFĂTUIEȘTE superioare are drept consecință o in­hibare cronică a activității secre­­toare a stomacului. Acei care negli­jează orarul meselor și se expun în timpul alimentației la ciocniri de im­pulsuri pozitive și negative își dere­glează singuri funcțiile stomacului. Gastrita poate fi ascută sau cronică, în articolul prezent am arătat o parte din factorii care pot declanșa o gas­­trită, în articolul ce va urma vom expune semnele variatelor forme de gastrite acute și cronice precum și tratamentul lor. Dr. Victor POTOP, medic specialist interne tv MIERCURI 13 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiuni-lecție pentru lucrătorii din agricultură. 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra­­ 71. 18.30 Cabinetul economic Tv. 19.10 Tragerea pronoexpres. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­cinemateca : „Nechemat în țarină“. Premieră pe țară. 21.30 Voci de pretutindeni; Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tere­za Kesovja, Sar­y Davis jr. 21.45 Cadran international. 22.30 Gala marilor interpreți români ; Ion Buzea. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 14 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiuni-lecție pentru lucrătorii din agricultură. 18.00 Deschiderea emisiunii — Emi­siune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu corespund rea­lității. Anchetă realizată în ju­dețul Arad. 20.45 Itinerar plastic ; Bacău. 21.00 Film serial : „Vidocq” (VI). 21.30 Baschet masculin ; Steaua — Spartak Leningrad (Cupa Cu­pelor). Repriza a II-a. 22.00 Teleglob. 22.30 Noapte de ianuarie... Un chef de lieduri și romanțe. bu­22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui 1. radio MIERCURI 13 IANUARIE PROGRAMUL 1­ 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Viata cărților. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Trei melodii cu Will Tura. 11.15 Tribuna radio. 12.00 Melodii de Petre Firulescu. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămâni: Hec­tor Berlioz. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.30 Melodii de curînd lansate. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința Ia zi. 21.00 Muzică de cafe-concert. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de muzică ușoară (con­tinuare). 0.03—6.00 Estrada nocturnă. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA I Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane: 1579; 3035; 2174; 2093 FILMUL I SAPTAMINI „Căpitan Florian“ "Joachim Kupsch „Aventurile unei­­ nopți de iarnă“, ci, pentru că însuși filmul nu se cere discutat decit sub­­ aspectul realizării sale propriu-zise și nu al fidelității, al redării contex­­s­tului literar. Privit din acest unghi, „Căpitanul I Florian" ni se pare o grefă neizbuti­tă la care fenomenul de respingere­­(ce medicali termeni!) apare cu preg­­­nanță, producînd spectatorului stări de confuzie. Și acest lucru se datorea­ză faptului că filmul a fost realizat pe felii, scene izbutite, de interes cert, se află alături de gaguri arhi­­prăfuite, care cel mult solicită me­moria dar în nici un caz nu declan­șează cascade de rîs. Știm din istorie că Congresul de la Viena, ce încerca să restabilească echilibrul european, atît de siluit de Napoleon, „dansează" și același lucru ni se arată și acum. Mai știam apoi, și puteam, număra pe degete, cele aproape zece giumbuș­lucuri care fac „deliciul" situațiilor încercînd să motiveze (și să atragă) trimiterea de comedie cu care călăto­rește filmul. Ce aflăm totuși? Că, exista pe la 1815 un morar (Florian-Manfred Krug) care a participat cu mult cu­raj la luptele împotriva lui Napole­on, jertfindu-și întreaga avere pen­tru a-și înzestra compania. După ter­minarea războiului, inimosul morar (ex - căpitan) pleacă la Viena pen­tru a solicita suma de bani ce i se cuvenea drept despăgubire. Drumul plin de peripeții, confecționat pen­tru a pune în evidență multiplele ca­lități ale căpitanului, este lung dar plin de promisiuni. La capătul său, Florian cunoaște pe frumoasa Josephine, voluntară și ex­­ducesă de Guastalla. Din nou aven­turi, încăierări, surprize, și trusou complet de comedie cu final lumi­nos și cel lipsit de nori. Toată lumea e veselă, petrece, cîn­­tecul e o prezență statornică, imagi­­n­ea aduce cadru după cadru flori de toate culorile și fețe pline de zîmbet. Pütem să fim triști ? înțelegem și am fost obișnuiți cu astfel de filme care nu-și propun nimic și nu-și fac pretenții. Nu rîdem pentru că sîntem spectatori pasio­nați și cunoaștem versurile poeziilor cu gag-uri izbutite și inteligent lu­crate, așa încît involuntar le compa­răm și le căutăm motivarea. Dacă to­tuși rezistăm e pentru că ne plac cu­lorile deschise și ne impresionează efortul vizibil cu care se caută din fiecare scenă declanșarea rîsului. Dar e cumplit de greu după Kea­ton, Sennet, Linder, Lloyd, frații Marx, Chaplin, Fernandel, de Funds, Bourvil și atîția alții să rîdem sin­cer... O. TRAIAN SPORT - SPORT Răsfoind calendarul competițional pe anul 1971 Recent a fost definitivat de către C.J.E.F.S. Vrancea „Calendarul com­­petițional pe anul 1971“, amplu pro­gram ce cuprinde pe ramuri de sport, toate concursurile pe echipe și indi­vidual la care vor lua parte sportivii județului nostru. Ne propunem ca în rândurile care urmează să prezen­tăm cititorilor noștri, competițiile care vor avea loc în perioada de iarnă­ — lunile ianuarie și februarie.­­ La atletism, alergătorii și sări­torii vrînceni vor participa la Brăila, în zilele de 17 ianuarie și 14 februa­rie, la primele două etape ale Cam­pionatului divizionar interjudețean de sală, avînd ca parteneri de întrecere sportivii din județele Buzău, Brăila, Vaslui și Tulcea. Etapa III-a, organi­zată de către­ forul sportiv județean la Focșani, fiind programată pentru ziua de 14 martie a.c. I . La baschet, joc sportiv cu des­fășurare normală și în sezonul rece, s-au programat diferite întreceri, din­tre care amintim etapa pe municipiu a campionatului municipal la copii și juniori (m+s) cana se va desfășura între 11 și 24 ianuarie și se va bucu­ra, desigur, de o participare largă a micilor baschetbaliști din școlile mu­nicipiului. Echipele Liceelor Al. I. Cuza și Unirea, angrenate în Campio­natul republican divizionar al școlari­lor și juniorilor vor participa la Si­biu în zilele de 7, 14 ,21, 28 februa­rie, la meciurile programate în ca­drul turului III (sală) al respectivului campionat. C La box, sportul „nobil" pugiliș­­tii antrenorului C. Hogaș, vor susține întîlniri bilaterale cu echipe din Ga­lați și Buzău. Datele la care vor a­­vea loc aceste gale sunt 17 ianuarie (Focșani), 24 ianuarie (Galați), și Buzău (7 februarie), Focșani (14 fe­bruarie). Campionatul republican in­dividual al seniorilor își va „con­suma" etapa pe oraș în urma între­cerilor programate în perioada 22— 28 februarie. • Și cum fotbalul se va afla în tensiunea pregătirilor pentru retur, perioada de iarnă cuprinzînd numai jocuri amicale, treceri la gimnastică, disciplină sportivă tipică desfășurării în sală, la care se prevede organiza­rea în orașul Panciu (1 februarie) a etapei județene din cadrul campiona­tului republican pe echipe al școlilor generale. Surprinzîndu-ne faptul că federa­țiile respective de judo și lupte nu s-au gîndit ce fac sportivii din­ jude­țe în aceste două luni, consemnăm că la popice (deși nu există în județ nici un teren acoperit) urmează a a­­vea loc între 1 februarie — 1 aprilie etapa pe localitate a campionatului republican de calificare pe echipe (returul). • La sportul minții, șahiștii din județ, care sîn­t angrenați actualmente în etapa pe asociații, se vor întrece, începînd de­ în 1 februarie, în cadrul etapei pe oraș (optimi de finală). Pînă la 28 februarie se va termina concursul de șah al elevilor­­— eta­pa pe localitate, iar la sate „Cupa tineretului", tot pînă la aceeași dată. Va cuprinde întreceri pe grupe de comune. Vor avea astfel loc (dispunind de o largă participare) veritabile „mara­­toane“ șahiste în cadrul etapelor pe oraș și județ ale concursurilor dota­te cu trofeele „Cupa Unirii” și „Cupa 16 Februarie". Finala primei competiții va avea loc la Focșani la 24 ianuarie, iar etapa județeană a „Cupei 16 Februarie" la Mărășești, în ziua de 14 februarie.­­ Aceleași trofee se vor atribui și la tenis de masă unde, la aceleași date și în aceleași localități, vor avuse loc întrecerile celor mai bune pale­te din județul Vrancea. Cupa tinere­tului de la sate (iarna) programează întreceri pe grupe de comună în fie­care duminică, pînă la 28 februarie. Nu ne rămîne decit ca, în viitor, să prezentăm în paginile noastre re­zultatele acestor competiții, și cu­ mai multe aprecieri pozitive asupra se­riozității cu care au fost acestea pre­gătite, asupra participării largi sportivilor, într-un cuvînt asupra re­a­ușitei depline a acțiunilor sportive preconizate în calendarul competițio­­nal mai sus amintit. . . Nicolae IACODAN MEMENTO • MEMENTO ••MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO cinema MIERCURI 13 IANUARIE Cinema UNIREA Focșani — „Căpita­nul Florian“. 14.45—17.45—20.45. Telefon 1204. Cinema FLACĂRA Focșani — „Marele semn albastru". 15.15—17.15—19.15 —21.15 Telefon 1161. Cinema POPULAR Adjud — „Flacăra olimpică“. Cinema LUMINA Mărășeșt­i — „Mu­mia intervine". Cinema POPULAR Panciu — „Cada­vrul viu". Cinema VICTORIA Odobești — „Ora hotărîtoare". N.R. Ziarul nu-ș i asumă răspunderea pentru eventualele schimbări în pro­gram. Miercuri 33 ianuarie 19TÎ Lei și polei Faptul s-a petrecut în 4 ia­nuarie a.c. în jurul orei 12,30. Executînd un transport de mărfuri la Soveja cu autocami­onul 21-VN-1480 (aparținînd I.J.E.COOP. Vrancea) și urmînd să revină la Panciu „pe gol", conducătorul auto Iorgu Ceam­­buru a luat la întoarcere 14 ce­tățeni. Cu „plinul" buzunarului făcut (deoarece obișnuia la ast­fel de transporturi clandestine „plata înainte­") Ceamburu a pornit-o către Panciu. Din „con­flictul“ vit­eză­ polei, autocamio­nul a fost proiectat într-un șanț. Au fost grav rănite trei din­tre persoanele aflate între că­lătorii clandestini, victimele fi­ind la foarte scurt timp trans­portate cu elicopterul la o cli­nică în București. Starea acestora continuă să fie destul de complicată. Cînd apa nu apare se vede treaba că între alte preocupări, I.G.O. ține neapărat să organizeze și neavenite con­cursuri pe tema : „Cine nu bea apă cîștigă!". Blocul care con­curează cu succes (dacă mai e și acesta un... succes) este cel din strada Karl Marx nr. 24. Ziua, apa nu se ridică pe con­ducte mai sus de nivelul parte­rului. In schimb, noaptea, pînă către ora 6 dimineața, toate in­stalațiile „zbîrnîie" și „sfîrîie", trosnesc și fac din cauza supra­­presiunii un zgomot mult prea favorabil asteniei. In afară de sugestiile diurne : „Spălați-vă ziua cu... Șarul Dor­­nei !“ sau „Pentru ras folosiți sifon­­ sau suc!" ce alte reco­mandări mai socotiți demne de aplicat, tovarăși de la I.G.O. ? de această tragedie... A murit o fată în Adjud . Măn­­dița Hău, din strada Republi­cii nr. 40, elevă în ultima clasă de liceu. A murit poate exact cînd tatăl, Gheorghe Hău se mai vindea ce să mai vîndă din casă pentru excesivele sale chefuri. Cum s-a petrecut această cumplită tragedie ? Părinții se aflau într-un per­manent litigiu, pe seama obi­ectelor din casă pe care el le­­reevalua. Nevasta lui Gheorghe Hău a ascuns butelia de aragaz în beci, pentru a nu fi și­ a­­ceasta dată pe băutură. Femeia n-a mai verificat dacă-i bine închis robinetul buteliei. Gazele a­u emanat în beci. Coborînd, cu un chibrit a­­prins, fata a fost cuprinsă de flăcări. Cu toate intervențiile de la spital, a decedat a doua zi. A murit o fată la Adjud ! Spuneți-i lui Gheorghe Hău că era fiica lui. Poate el nu s-a trezit încă. Mai... reevaluează obiecte! A venit, dar pleacă iar „Proaspăt" întors din cea de-a treia condamnare, Ion Hasan din satul Burca (Comuna Vidra, s-a „profilat“ urgent pe furt de păsări. A­u ochit, în Irești, trei curcani grași, la Ioana boteza­­tu, alți doi la Maftei Neguț. A reușit să vîndă (tot în Irești) patru curcani cu ci­te 60 lei vietatea. Pe-al cinci­lea n-a mai reușit și i-a scurtat zilele, zvîrlindu-1 în apa Vi­­zăutului. Acum urmează recitarea aia cu „Plecat-am... și cu curca­nul..." (nu din Vaslui, din Vi­dra). Rubrică redactată de Aurel STANCIU-MILCOVIN Fufliggnmiri OFICIUL DE CONSTRUCȚII LOCUINȚE PROPRIETATE PERSONALA ’ O. C. L. P. P. Focșani, Str. Mare a Unirii nr. 188 oferi spre vînzare APARTAMENTE LA BLOC în zona Focșani-Sub confort categoria I, a ll-a sau a l­l-a cu una, două, trei și patru camere Avansurile minime necesare se pot constitui cu împrumut acordat de către filiala C. E. C. Focșani TIPARUE1 întreprinderea poligrafică Bacău

Next