Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-04-08 / nr. 536
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------! ANUL IV NR. 536 JOI 8 APRILIE 1971 4 pagini - 30 bani afta it In intimplanarea gloriosului semicentenar Depășiti substanțiale la confecții textile Introducerea de noi dispozitive In scopul perfecționării fluxurilor de fabricație, asigurarea ritmică a locurilor de muncă și întărirea controlului interfazic au constituit pentru colectivul de muncă al Fabricii de confecții preocupări permanente în perioada trimestrului încheiat, preocupări ce au dus la realizarea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate. Cifrele înscrise în tabloul realizărilor sunt concludente. Planul producției globale a fost depășit cu 1202 000 lei, iar al producției marfă cu 2 361 000 lei. In același timp productivitatea muncii pe salariat a sporit cu 340 lei, iar livrările către beneficiarii externi au fost depășite cu 169 000 lei valută. Produse peste plan Alături de unitățile industriale ale județului, succese importante înregistrează și Unitățile cooperației meșteșugărești. Datele statistice de la sfîrșitul trimestrului 1 reliefează realizări importante ale colectivului de muncă de la cooperativa »Sporul“. Ca urmare a unei mai bune operativități în execuția comenzilor și a prospectării pieței cu noi produse, valoarea producției marfă a fost depășită cu 152 000 lei, iar încasările de la populație cu 757 000 lei. Sporuri considerabile s-au înregistrat și la indicatorii livrări de mărfuri către fondul pieței și desfacere, valoarea acestora ridicîndu-se la 217 000 lei și respectiv 116 000 lei. IN POMICULTURA Măsuri urgente pentru recuperarea lucrărilor restante Primăvara, după executarea tratamentelor de iarnă împotriva bolilor și dăunătorilor, pomicultorii trec la aplicarea tăierilor de formare și fructificare, administrarea îngrășămintelor chimice și organice, precum și completarea golurilor și înființarea de noi plantații în masiv, utilizînd terenurile în pantă, erodate și slab productive. — Aplicînd toate lucrările la timp, ne-a spus tehnicianul Nicolae Olaru, de la ferma pomicolă a I.A.S. Focșani, reușim să avem producții superioare. In 1968 am ocupat locul doi pe țară la producția de fructe, iar un an mai tîrziu ne-am clasat pe primul loc. în 1970, cu toate condițiile climaterice deosebite, producția medie pe pom a fost de 48 kilograme. Hotăriți să ne menținem titlul cîștigat, am fertilizat suprafața cu 400 kilograme de azotat la hectar, iar în plantațiile din anul IV, am administrat îngrășăminte organice. In plantația de 96 hectare aflată pe rod, tăierile sunt încheiate. La toate acestea se adaugă executa Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a II-a) RAZE LA STEMA PATRIEI COMBINATUL PETROCHIMIC BRAZI. La cooperativa agricolă Mărășești GRIJĂ SPORITĂ PENTRU SOARTA RECOLTEI — Așadar, tovarășe președinte, astăzi încheiați însămiințarea culturilor din prima epocă. Inginerul Liviu Cîmpeanu încuviințează cu o mișcare scurtă a capului. Veșnic „în alertă“, preocupat de dimineață și pînă seara de rezolvarea unor multitudini de probleme de care răspunde în dubla calitate de președinte și inginer al cooperativei agricole Mărășești, îmi dau seama, cu toată amabilitatea de care dă dovadă, că abia așteaptă să încheiem discuția pentru a ajunge la Cosmești, unde se însămînțează ultimele suprafețe cu borceag. Ii propun un interviu „blitz“ la care subscrie ! — Socotiți că în acest an, pe toată durata campaniei, mecanizatorii se vor înscrie în graficul de lucru, că , perioada optimă de însămințare pentru fiecare cultură va fi respectată ? — Dacă în primele zile, din cauza terenului umed, nu s-a putut lucra la întreaga capacitate, imediat după zvîntarea lui, au fost recuperate întîrzierile. Tractoarele sînt bine reparate, utilajul e corespunzător. tît — Ce culturi din epoca nuau fost însăniințate ? — Mai întîi, 15 hectare de mazăre, apoi 30 hectare cu borceag, 20 cu ovăz și 20 cu lucernă în cultură ascunsă. — Fertilizarea ? — Mult mai bună ca în alți ani. Tot terenul care a fost pregătit din toamnă a fost fertilizat. Acum, în primăvară, am fertilizat suplimentar, cu azotat de amoniu și uree, 95 la sută din suprafața cu grâu, tot terenul pentru floarea-soarelui și cartofi și o parte însemnată din V Emil GONCIU (Gont. în pag. a II.a) Tăieri de fructificare în livada C.A.P. Soveja. .Intr-o perioadă relativ scurtă, farmacista dirigintă Mariana Terzi de la Farmacia nr. 65 din Ciorăști și asistenta Maria Pîrlică s-au făcut vinovate de delapidarea sumei de 65 000 lei, numeroase abuzuri în serviciu în dauna avutului obștesc, al cetățenilor, cărora le vindeau medicamente de uz veterinar introduse în unitate prin mijloace frauduloase etc. etc. Revizorul contabil Ioan Andrei se face vinovat de neglijență in serviciu...“ (din rechizitoriul procurorului). Prezentate succint, acestea sunt faptele. După ce a isprăvit de efectuat revizia — prin aprilie 1970 — revizorul Ioan Andrei de la Centrofarm Galați, se îndrepta grăbit spre gară. Nu era mulțumit. Avea inima îndoită. Depistase inițial o lipsă de aproximativ Regrete tardive in umbra Codului penal 14 000 lei. De la această sumă, refăcînd calculele — in timp ce farmacistele „descopereau” alte medicamente pe care le treceau pe dinaintea revizorului — s-a ajuns la 8 000 lei; în cele din urmă, au mai fost „descoperite“ unele substanțe (care mai fuseseră o dată înregistrate), așa incit lipsa a fost redusă, artificial, la neglijabila sumă de 457 lei, foarte lesne de acoperit. Toate aceste „amănunte” îl tulburau acum un chip supărător. La cei aproape cincizeci de ani ai săi, revizorul avea experiență... Era conștient de faptul că asemenea lipsuri, mai devreme sau mai tîrziu, vor fi descoperite. Desigur, exista posibilitatea ca ele să fie parțial acoperite intre timp. Dar farmacistele cheltuiau sume de bani care depășeau cu mult salariile. Și revizorul știa asta, fusese prevenit înainte de rea reviziei! Ce le începedouă, afișau un lux exorbitant, existența lor venea de multe ori în impact cu normele morale. înainte de plecare, le-a spus : „Nu știu de ce, dar nu sînt deloc sigur de acest inventar. Ceva nu este in regulă...“ Intr-adevăr, nu era. Evoluția ulterioară a faptelor, a dovedit-o cu prisosință. Totuși, și aceste vagi „scrupule de sau poate, mai conștiință” curînd, teama — i-au fost adormite un timp de cei cîțiva litri de vin și găina pe care o femeie i le-a adus în gară. „De la domnișoarele farmaciste — i-a spus: Pentru bunăvoința dv.“. Bunăvoință? Fără îndoială că aici termenul nu exprimă nici pe departe sensul real al celor întîmplate. Bunăvoința manifestată în acest caz este echivalentă cu o primă de încurajare dată celor două farmaciste, care au continuat să delapideze, ducînd aceeași viață costisitoare. De altfel, pentru ilustrarea afirmațiilor, putem uita și o cifră. Din aprilie și pînă în octombrie, de pildă, acestea au sustras 50 000 lei, în plus au intrat în legătură cu un individ necinstit, Gheorghe Gavrilă, de la I.A.S. Măicănești, care s-a oferit să le procure medicamente de uz veterinar cu jumătate de preț. Explicațiile revizorului frizează ridicolul. După ce a ajuns acasă, mai avea unele... presimțiri. — Pentru că n-am fost suficient de vigilent cînd am făcut revizia, mi-am dat o amendă... gîndindu-mă și la găina primită... (sic !). Intr-adevăr, a plătit ca amendă „respectabila” sumă de... 25 lei. In paranteză fie spus, cele relatate de revizor nu concordă întocmai cu realitatea. Ca să fie oarecum acoperit, s-a gîndit să le aplice și farmacistelor o amendă de 25 lei pentru „neregulile“ depistate. Expediază o scrisoare în care se aduce la cunoștință „asprul” său verdict. Dar n-a primit nici un răspuns deoarece „contravenientele“ se plimbau pe litoral cu banii furați. Peste cîteva luni, în ac Ion ȚIGANAȘ, procuror șef-adjunct al Procuraturii județene Vrancea Mircea LAZAR (Conf. în pag. a II-a) PE MARGINEA RECENTEI ANALIZE DE LA I.J.C.M. VRANCEA Cauzele slabei călită!—nu numai depistate, ci și înlăturate! Să ne imaginăm următoarea secvență I pe stradă, în rînd cu alți trecători, pășește un cetățean... Face cîțiva pași și aruncă pe trotuar un pumn cu bani. Mai face cîțiva pași și mai aruncă un pumn cu bani. Risipitor este puțin spus ! Cineva însă ar putea justifica „banii lui, treaba lui”... Și, cu toate acestea, ipoteza imaginată am intîlnit-o materializată la unele șantiere aparținînd întreprinderii de construcții-montaj — Vrancea unde, datorită unei calități necorespunzătoare a unor lucrări, se pierd zeci și sute de mii de lei. Ne aflam in una din zilele trecute la o consfătuire organizată de constructor pe tema calității lucrărilor. Erau prezenți și beneficiarii unor lucrări executate de I.J.C.M. Vrancea și avînd în vedere neajunsurile semnalate pe unele șantiere eram siguri că vom afla multe de la aceștia, și chiar ne propusesem să începem materialul cu aprecierile făcute de ei. Dar nu am aflat nimic. In cele aproape trei ore de analiză a situației existente pe șantiere, beneficiarii nu și-au adus nici o contribuție la îmbunătățirea situației. Ce am făcut ? Au tăcut: Am apreciat în schimb modul obiectiv, realist in care au analizat situația constructorii, criticile aduse de organul C.T.C. unor șefi de formații de lucru, propunerile făcute pentru îmbunătățirea calității lucrărilor. S-a insistat mai întîi asupra neajunsurilor existente pe șantierele de locuințe. Aici detașarea de aspectul mediocrității s-a făcut anevoios, ea fiind estompată de frecvența anomaliilor existente. Concret i la cvartalul de locuințe Focșani-Sud monolitizarea planșeelor prefabricate s-a făcut incorect, s-au constatat diafragme strînse, zidării necorespunzătoare. Deficiențe s-au depistat și la instalații, în special la centrala termică, unde nu s-a respectat proiectul, montîndu-se conducte subdimensionate, în timp ce izolarea acestora și a rezervoarelor s-a executat necorespunzător. Urmarea ? Centrala nu funcționează, la capacitatea proiectată, iar apartamentele nu se încălzesc corespunzător. Să ne oprim și la șantierul de locuințe Bahne. Și aici s-au întîlnit betoane segregate, armături strîmbate, zidării cu rosturile goale, izolații termice cu umiditate, mozaicuri nefisate, ciupite și nefrecate și multe alte deficiențe care au atras după sine numeroase reclamații din partea locatarilor. Unele dintre aceste anomalii de execuție s-au constatat și la locuințele proprietate personală din strada Ștefan cel Mare. Aici finisajele s-au executat necorespunzător, iar la ora actuală instalațiile sanitare curg, degradînd tencuielile și zugrăvelile. Din păcate, astfel de deficiențe nu sînt singulare. Și la alte obiective,ele au fost frecvente, cum ar fi la școala cu 16 săli de clasă, atelierul de vopsitorie, locuințe Mărășești, Odobești și Panciu, Hotel turistic Focșani, Moara comercială și internatele Focșani Desigur, în mare parte, aceste anomalii au fost depistate și înlăturate din timp. Totuși remedierea lor a însemnat bani cheltuiți suplimentar, urcarea nejustificată a prețului de cost și, implicit, întîrzierea ii predarea unor obiective. Cine a plătit lucrările suplimentare necesare ca urmare a execuției necorespunzătoare a unor părți din obiective ? Chiar dacă pe alocuri lipsa de responsabilitate a unor maiștri sau șefi de echipă a fost plătită cu penalizări și sancțiuni, cea mai mare parte a remedierilor a fost suportată de întreprindere. Dar nu numai iresponsabilitatea unor oameni a influențat asupra calității anumitor lucrări. Iată, bunăoară, ce spunea, în cadrul consfătuirii, inginerul Lucian Văcăreanu, șeful șantierului 2 I — Mulți ani partea lor de vină pentru execuția necorespunzătoare a unor lucrări, dar este tot atît de adevărat că nici calitatea unor materiale nu este la nivelul cerințelor. Deși se pre Nicolae LADARU, S. ISTRATI (Continuare in pag. a II-a) LA ȚIFEȘTI Front larg de muncă patriotică •--- Duminică dimineața, la fel ca și în multe alte localități ale județului, la Țifești a avut loc o largă acțiune de muncă patriotică. Cei peste 350 de cetățeni care au răspuns prezent la chemarea deputaților și comitetului executiv al consiliului popular comunal, au transportat 160 mp de balast din albia rîului Șușița pentru repararea străzilor, au plantat peste 900 puieți de plop de-a lungul șoselelor, iar cei din satul Clipicești au terminat construcția drumului de la secția de vinificație pînă in satul Vităneștii de Sus. Din rîndul harnicilor gospodari s-au evidențiat cetățenii și deputații din circumscripțiile nr. 12,13 și 19, printre care Marița Diaconu, Costică Știrbu, Petre Silvestru, Gheorghe Munteanu și Ruxandra Ursu. Locuitorii din Țifești sînt hotărîți să continue aceste acțiuni pentru a situa comuna lor pe un loc fruntaș în întrecerea patriotică pentru înfrumusețare și bună gospodărire. # MEMENTO # Ochiul magic # MEDICINA PENTRU FIECARE • Foileton I VACANȚA - ȘCOALĂ LA ALTE DIMENSIUNI E2S333 S3 >z \ Buna servire ! 1 ! are ticltț doar pe jumătate!! Fiecăruia dintre noi s-a întîmplat să poposească cîteva ore într-o gară oarecare așteptînd trenul proxim. Atunci ne-am dat seama că o stație C.F.R. este, de fapt, un mic univers care trebuie să pună permanent la dispoziția pasagerilor o gamă nebănuit de largă de servicii de utilitate publică. De modul în care toate aceste servicii răspund solicitărilor, depinde confortul călătoriei, gradul de oboseală pe care-l suportăm, capacitatea noastră de a rezolva la sfîrșitul drumului diferite obligații de serviciu. Iată motivele pentru care zilele trecute am întreprins un nou raid pe această temă în C.F.R. Focșani și stațiile Mărășești. In ambele gări se face simțită preocuparea pentru a asigura călătorului un nivel sporit de confort, de ospitalitate. Din păcate însă, se pare că aceste preocupări sunt numai de suprafață. Așa Radu VORNICU (Gent. în pag. a II-a) îl SHDDDEB&B33 I UN ASPECT... Zilele trecute un foarte asiduu căutător de cărți rare îmi spunea : „Mă interesează în mod deosebit viața și opera lui I. Ciocîrlan. Știu foarte puține lucruri despre acest prozator. Doar atît : că a fost învățător în Focșani că la bătrînețe un foarte distins spirit critic ]-a atacat pe nedrept, că prozatorul Constantin Apostol a fost elevul său...“ Soluția colegială pe care i-am sugerat-o a fost... descurajantă : „Caută la Biblioteca municipală...“ Zic că a fost descurajantă nu pentru faptul în sine, poate. Ci... pentru un aspect [ serviciul bibliografic al bibliotecii nu a întocmit încă, pînă în prezent, o bibliografie exhaustivă a culturii, artei, științei și literaturii vrîncene. Nu există, deci, un instrument de lucru total în aceste sectoare. Ba, mai mult, destule lucrări — atît la fondul documentar cît și la cel curent — aparținînd autorilor vrînceni, nu pot fi întîlnite în rafturile amintite. Reamintim, pe această cale, că Pimen Constantinescu a publicat, cu decenii în urmă, o bibliografie a presei focșănene. Așadar, există un punct de pornire de foarte solidă bază științifică. Continuarea acestei bibliografii, pe laturi extinse, este sugerată chiar de numele și lucrarea amintită... O. L, % % Íl Ís fi fi <1J: I IIIIIIII