Milcovul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 997-1075)

1972-11-08 / nr. 1029

ANUL V — NR. 1029 MIERCURI 8 NOIEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani IN CINISIM ANIVERSARII RmJBUCII In toate domeniile de activitate EFORTURI SUSȚINUTE___ PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A SARCINILOR I La Fabrica de confecții Focșani O valoroasă acțiune educativă: „Să trăim și să muncim în chip socialist" — Biroul grupei sindicale de la T.E.S.A. — ne spunea tovarășa Alexandrina Mocanu, președinta comitetului sindical pe întreprin­dere de la Fabrica de confecții Focșani — a făcut această valo­roasă propunere : „lansăm chema­rea , să muncim și trăim în chip socialist". Da­tă fiind valoarea e­­ducativă deosebită pe care a ex­prima conținutul ei, comitetul sin­dical a hotărît declanșarea acțiunii la nivel de fabrică. „La îndeplinirea măsurilor adop­tate de partid — se arată în textul chemării — pe linia îmbunătățirii activității politico-ideologice in rîndul tuturor oamenilor muncii, sindicatele sînt chemate să-și a­­ducă în mod nemijlocit aportul. Ele trebuie să militeze activ ca fie­­care salariat să înțeleagă că a-și aduce din plin contribuția la bu­nul mers al întreprinderii este o datorie nu numai față de propria noastră conștiință, dar și față de întregul nostru popor, față de cauza construcției socialiste". Urmărind a ilustra cît mai fidel aceste înalte cerințe, chemarea și-a propus ca „fiecare salariat să militeze pentru educarea tuturor oamenilor muncii în spiritul eticii și echității socialiste, îndeplinirea exemplară a sarcinilor profesion­ale prin folosirea integrală a timpului de lucru și a întregului potențial creator, a executării la termen și de calitate superioară a tuturor lucrărilor, antrenarea întregului colectiv în întrecere și militarea ca fiecare salariat să se apropie de nivelul realizărilor celor mai buni profesioniști. In vederea cul­tivării și dezvoltării trăsăturilor moral-cetățenești proprii omului societății noastre, membrii grupe­lor de si­ndicat vor participa cu regularitate la acțiunile întreprin­se pe linie politică și cultural-edu­cativă, vor lua parte la cursurile de perfecționare profesională". De la lansarea chemării au trecut peste patru luni. Ancheta de față își propune, succint, să evidenți­eze eficiența acestei acțiuni, venită Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) Toți ca unul pentru refacerea drumurilor forestiere Din informațiile pe care ni le-a furnizat tovarășul Dumitru Hornea, secretarul comitetului de partid de la U.E.S.S- Focșani, duminică, peste 160 de salariați ai acestei unități au întreprins o acțiune de muncă patriotică pentru refacerea căilor de acces calamitate de ploile abundente ale acestei toamne. Ca urmare a eforturilor de­puse in diferite puncte de lu­cru, participanții la această vastă acțiune au executat 200 snopi fascine pentru șantierul Purcelu. 6 ml drenuri, au con­solidat 10 ml poduri, nivelînd și 300 mp platforme în șantiere­­le Arva, Pîrîul Țapului, Gîrbo­­va și Cenaru. De asemenea, pe șantierele de exploatare Chinu și Pîrîul Negru s-au săpat 100 mc pămînt, nivelîndu-se platformă de 300 mp. Tot o o platformă de 300 mp au mai ni­velat și cei care au acționat pe raza șantierul de exploatare Cremeneț, iar la Arva s-au exe­cutat drenuri pe o lungime de 30 de metri, nivelîndu-se o platformă de peste 90 mp. Acțiunea infc­iată de comu­niștii de la U.ET.S. Focșani con­tinuă. Rezultate remarcabile încadrîndu-se în ritmul ge­neral al impulsionării activității economice sub lozinca : CIN­CINALUL ÎNAINTE DE TER­MEN, muncitorii, inginerii, teh­nicienii de la Autobaza de trans­porturi auto Adj­ud au realizat pe luna octombrie a.c. o pro­ducție globală, exprimată în tone/kilometri convenționali, în procent de 106,5 la sută, iar cumulat de la începutul anului pină în prezent procentul de realizare este de 102,7 la sută, în mod deosebit s-au eviden­țiat muncitorii de la coloana nr. 1 Adjud-călători. Această coloană, condusă de comunis­tul Ion Bîgiu, și-a depășit pla­nul la toți indicatorii lună de lună, realizînd o producție globală de 102,1 la sută. Numai în luna octombrie a­c, realizări­le la tone transportate ating ci­fra de 131,9 la sută, la tone km 100,8 la sută, la călători km 226 la sută și la tone km conven­ționali 101,3 la sută. Pentru a stimula în continu­are aceste rezultate, conduce­rea Autobazei de transporturi auto Adjud a propus pentru premiere din fond ministerial trei șoferi harnici și cu compor­tări deosebite : Ion G. Muduli­­că care, lucrând pe o basculan­tă, și-a depășit sarcinile de plan pe trimestrul In­ 1972 în procent de 25 la sută, Petrea Benedic, care a realizat planul pe același trimestru în procent de 120 la sută pe un camion cu sistem de basculare, și Mihai Bușilă, care, pe un autobuz­­călători, a realizat un venit de 87 258 lei. Un milion lei peste plan Lucrătorii Cooperativei de consum „Progresul" Adjud, întîmpină a XXV-a aniversare a Republicii cu noi realizări în majoritatea sectoarelor de ac­tivitate. Astfel, la achiziții pla­nul pe luna octombrie a fost îndeplinit în procent de 101 la sută, iar la prestații de servi­cii în proporție de 108 la sută. Cu o eficiență sporită se pre­zintă secția de croitorie, 115 la sută, hotelul „Domnești" 300 la sută, sectorul de coafură, 240 la sută, secția de închirieri de obiecte casnice care rea­lzea­­ză planul valoric în procent de 387 la sută, sectorul de zidărie cu un procent de 125 la sută. De remarcat este și faptul că pe luna octombrie cooperativa de consum din Adjud realizea­ză planul de aprovizionare cu circa un milon în plus față de plan, evidențiindu-se sectoare­le alimentar și industrial, cu realizări de 118 la sută și res­pectiv 124 la sută. Ioan GHEORGHIU, corespondent Timpul probabil Astăzi, vreme schimbătoare, cu cerul variabil. Vîntul va sufla po­trivit din nord — nord-vest, tem­peraturile minime vor oscila între 0 și 5 grade Celsius, iar maximele între 10 și 15 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vreme schimbătoare, cu cerul noros. Se vor semnala precipitații sub for­­mă de burniță. Vîntul va sufla slab, pină la potrivit; temperatu­­rile minime vor fi cuprinse între 0 și 5 grade Celsius, iar maximele între 9 și 14 grade Celsius. In campania de recoltare din aceste zile timpul pierdut trebuie recuperat • Mobilizarea tuturor forțelor • Creșterea ritmului zilnic de lucru • Urgentarea transportului produselor din cîmp Se grăbește culesul, dar transportul producției crește într-un ritm și mai rapid Pe raza consiliului intercoope­­ratist Sihlea eforturile principale In aceste zile sînt orientate la recoltatul porumbului, transportul producției spre adăposturi și eli­berarea terenului în vederea exe­cutării arăturilor pentru însă­­mînțările din primăvară. De la Dumitru­­­ Bănulescu, dispecer în cadrul S.M.A. Sihlea, aflăm că­­ pînă acum suprafața cu porumb recoltată este de aproape 3 000 hectare, reprezentind peste 70 la sută din suprafața în cultură. După cum se poate observa, procentul de realizare la acțiunea de recoltare a porumbului nu este semnificativă dacă ne gîndim la perioada calendaristică în care ne aflăm. Totuși nu putem trece cu vederea eforturile pe care coope­ratorii, mecanizatorii și specialiș­tii din unitățile agricole coope­ratiste, ce fac parte din acest consiliu, le-au depus și le depun în continuare pentru efectuarea lucrării in condițiile deosebite ale acestei toamne, ale căror efecte, aici, se resimt cel mai mult. Astfel, pe măsură ce tere­nul a devenit accesibil întregului arsenal de utilaje, mijloace de producție și chiar bra­țe de mun­că ritmul de lucru a sporit de la o zi la alta. Numai în prima zi din această s-au recoltat săptămînă, de pildă, peste 100 hectare, obținîndu-se o producție, de a­­proape 370 tone porumb boa­be. Și pentru ca transportul recoltei din cîmp să nu rămînă prea mult In urma culesului, în aceeași zi s-a reușit ca prin mobilizarea a 345 atelaje, 32 autocamioane și 42 remorci să fie depozitată în pătulele unităților și în bazele de recepție o cantitate de 430 tone, cu 60 tone mai mult decît s-a cules în ziua respectivă. Un lăudabil efort al cooperați­­­telor agricole, din raza, consiliu­­lui intercooperatist Sihlea de a se ajunge ca de pe o zi pe alta să nu mai rămînă în cîmp pro­ducție recoltată și netransportată spre adăposturi. S. NICOLAE (Continuare în pag. a IlI-a) AGRICULTURA conducere, organizare, planificare, producție Sub paravanul neglijenței RUGINA ȘI-A GĂSIT MEDIUL PRIELNIC Dacă în gospodărirea materiale­lor pe șantierul Focșa­ni-Sud am întilnit numeroase deficiențe ce se răsfrîng negativ asupra acti­vității financiare în general, am dorit să aflăm cum sunt ele păs­trate în cadrul depozitului, acolo de unde iau drumul șantierelor. Iată-ne, așadar, la depozitul central al I.J.C.M. Vrancea, înso­țiți de șeful depozitului instalații, Dumitru Botez, dăm o printre stivele de materiale rartă fru­mos orînduite, ferite de umidita­tea solului, făcînd dovada simțu­lui gospodăresc la tot pasul. Că tovarășul Dumitru Botez este un bun gospodar ne-am convins vi­­zitînd și magaziile de materiale necesare Instalațiilor electrice și sanitare. Materialele sunt de­pozitate pe dimensiuni, folosin­­du-se chibzuit fiecare porțiune de raft. Ordinea și grija fată de fiecare bun in parte sunt elemente de prim ordin în cadrul acestei magazii. Dar, in antiteză cu cele de mai sus, ne surprinde faptul că 10 ventilatoare și 16 aeroterme, inclusiv ustensilele lor sunt „de­pozitate" sub cerul liber (Foto 1 și 2). Consecințele acestui mod Nicolae LÄDARU, Virgil HUMÄILÄ (Continuare în pag. a IlI-a) M M Constantin Dobre din este de profesie contabil, Focșani absol­vent al unui liceu economic. Dar, întrucit are un trecut (a se citi­ antecedente penale)­, care îl fa­ce incompatibil cu practicarea aces­tei profesii, s-a angajat pe un post de electrician la Fabrica de con­fecții. In plus, din cindi în cînd, ii place să devină și­„fotograf ama­tor. O ultimă asemenea ocazie s-a ivit cu cîtva timp în urmă la Dum­brăveni, cînd D. C. sub înfățișa­rea de fotograf amator volubil, comunicativ a purtat unele discu­ții ce nu aveau nimic comun cu fotografiile. — Deoarece lucrez la Fabrica de confecții — i-a spus unei cu­noștințe — pot garanta angajarea oricui. Trebuie insă un anumit ră­gaz, ca să pot aranja. Și, bineînțe­les, bani... De „posibilitățile­­ sale au aflat, prin intermediul Măriei Puiescu — căci așa se numește cunoștința sa — Petrea Giurcan, Nicu Alexe și Costică Barbu, toți din Dumbră­veni ,ca­re aveau pe cite cineva amator să se angajeze la F.C.F. S-au purtat discuții. Fotograful a­­mator, care se prevala de presu­puse influențe, le-a cerut cile 2 000 lei, ei au oferit doar 1 500. Escrocul­­ îl numim astfel întrucit de la această dată ceea ce făcea devenise escrocherie) a luat banii, a repetat promisiunile. Dar, au survenit... greutăți : angajările pu­teau fi facilitate, de efectuarea u­­nei mutații in municipiul Focșani. Iar el, omul „cinstit și corect“ nu ie-a promis că va aranja și aceas­tă problemă. In acest moment se ivește o binevoitoare (vă rugăm să citiți, profitoare), Marghioala Hanu, din Focșani. — Aveți nevoie de mutații ? Se face ! Peste cîteva zile, viitoarea gaz­dă s-a prezentat la miliție și a declarat că are spațiu disponibil pentru trei persoane. — Cit ați primit pentru că ați facilitat efectuarea mutației celor trei ? ne-am interesat. — Cite 500 lei pentru fiecare. Dar să știți, ei mi-au oferit. Eu nu le-am cerut nimic. „Angajările" au rămas, se-nțele­­ge, in acest stadiu . Constantin Dobre nu se bucura de o „influen­ță" nicăieri, și-apoi — nu se știe de azi, de ieri — angajările nu se fac nicăieri prin intermediul unor traficanți de influență, ci pe baza unor aptitudini reale. In cele din urmă credulii, plic­tisiți de promisiunile lui C. E. s-a­u hotărît să reclame organelor un drept. Acestea sunt, pe scurt, fap­tele. Un vis sordid a încercat și reușit să inducă în eroare cu ne­a rușinare mai mulți oameni, specu­­lîndu-le naivitatea generată de mentalități desuete. Se cuvine să subliniem că vorbele sale erau I MIRCEA P. GRIGORAȘ (Continuare în pag. a II a, Un escroc și... mintea cea de pe urmă a unor creduli ÎN PAGINA A III-A UN ORGANISM „EXPERIMEN­TAL“ DE „CENTRALIZARE ȘI CULEGERE A DATELOR"... ÎN PAGINA A 11-A A SPORT B OCHIUL MAGIC ÎN FRONTUL VIERI­ ­I de adevărată primăvară. Primăvară pe străzile odobeș­­tene, primăvară în inimile celor 32 de tineri ce se în­dreaptă plini de voioșie spre clădirea spitalului. Pentru ei, proaspăt absol­venți ai facultăților de medi­cină din Iași, Cluj, București, repartizați în cadrul celor 8 spitale teritoriale vrîncene această zi înseamnă începutul unei nobile cariere închinată zi și noapte salvării vieții o­­mului. Primirea călduroasă ce li se face îi emoționează. Au ținut să fie prezenți la acest eveni­ment medicii Mircea Burlacu, director și Haralambie Dră­­ghici, inspector, din partea Di­recției sanitare, directorii spi­talelor teritoriale din Adjud, Panciu, Focșani, Vidra, Cotești, Mărășești, Măicănești, cît și o mare parte a corpului medi­cal ce activează în cadrul spi­talului odobeștean în frunte cu directorul Dumitru Ștefă­­nescu. Urarea de „bun venit“ le este adresată de medicul Mir­cea Burlacu. „Sîntem convinși, spune vor­bitorul că fiecare dintre dum­neavoastră își va face cu cinste datoria neprecupețind nici un efort spre a reda cît mai grabnic celor suferinzi cei , mai prețios lucru, sănă­tatea“. In numele tinerilor medi­­ciniști răspunde medicul Elvira Mihăilă. Profund emoționată, rostește : „Este prima zi din îndelun­gata activitate ce ne așteaptă pusă permanent în slujba vieții. Vom căuta să ne ară­tăm demni de încrederea ce ni se acordă, să facem dova­da bunei noastre pregătiri“. Se vizitează apoi pe rînd saloanele de pediatrie, chi­rurgie, interne, obstetrică-gi­­necologie. Tineri medici stau de vorbă cu pacienții, se in­teresează îndeaproape de e­­voluția bolii, urmăresc trata­mentul prescris. După încheierea semnificative întîlniri acestei între tînăra generație de medici, ce a făcut primul pas în noua carieră, și medicii cu expe­riență și practică îndelunga­tă, are loc despărțirea: înso­țiți de directorii spitalelor, tinerii absolvenții pornesc spre viitoarele lor locuri de muncă. Noiembrie 4, zi de adevă­rată primăvară. Pe meleagu­rile vrîncene, în frontul apă­rării vieții au mai intrat 32 de luptători. Emil GONCIU §­amănuntul cotidian Știți ce se irosește?... Mergeți odată, (dacă nu stați la bloc) tn apartamentul vreunei cunoștințe, veți auzi „glasul" perpetuu al conducte­lor de apă potabilă. Zilnic, tone de apă se irosesc în mai fie­care bloc din cartierele Focșaniului. Și, nu numai aici! Nu se știu oare însemnatele chelttuieli care se fac in captarea, tratarea, transportul și distribuția acesteia, proces care presupune deja pierderi inevitabile pe care le amplificăm și noi cu sau fără știință ? Cu alte cuvinte, admitem risipa, în loc să punem cu hotărîre stavilă propriei neglijențe sau ignoranței vecinului !... Duminică, la secția 1—lemn a I.I.L. Focșani lumina a ars tot timpul zilei, în toate secțiile de producție. Adesea, vedem pe străzile localităților urbane, pe ulițele satelor, cum lăm­pile își trimit incandescența, la „concurență" cu lumina solară. Aceste veritabile „scurt-circuite" care mai există în consu­mul de energie electrică se cer grabnic stîrpite. Ultimele date statistice arată că reducerea în acest an, cu doar 1 la sută a consumului național de energie electrică ar duce la econo­misirea unei cantități de lignit transportabile cu ajutorul unui tren cu 60 000 vagoane, precum și cruțarea a circa 130 mi­lioane mc gaze. Cantități fantastice la a căror consumare în va fi contribuita și noi în mod direct sau indirect. Exemplele pot continua. Putem fiecare. în cotidianul nostru să facem front comun contra unui dușman comun : risipa, sub orice formă s-ar manifesta aceasta. Pentru că, știți ce se irosește de fapt ? MUNCA NOASTRĂ, AVUȚIA NOASTRĂ. N. D.

Next