Milcovul, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1307-1384)

1973-11-08 / nr. 1339

MILCOVUL nr. 1339 . H !*nt"v< »;».sm.1!­ "!*■" .."..i—mui. i­i . ii Lumea cărților • Pavel Ștefan — „Obiec­tivul fundamental al în­trecerii socialiste — îndeplini­rea cincinalului înainte de termen“ (Editura politică, colecția — Probleme ale organizării și con­ducerii activității politice și eco­­nomico-sociale). Autorul, plecînd de la premi­sa că întrecerea socialistă — ex­presie a noilor relații socialiste existente în societate — a e­­xercitat și exercită un rol dinamizator în mobilizarea oa­menilor muncii în realizarea sar­cinilor de producție, promovarea progresului tehnic, continua per­fecționare a activității economi­ce și sociale, precizează că a­­ceastă largă mișcare exprimă de fapt, tendința permanentă a oa­menilor muncii spre perfecționa­re și autodepășire, dorința lor de a fi mereu în frunte, mai produc­tivi. In acest context se afirmă: „Uniunea generală a sindicatelor din România, uniunile pe ramuri de producție, toate sindicatele consideră ca o obligație a lor fun­damentală, de a-și spori a­­portul pentru crearea condițiilor necesare valorificării integrale a spiritului de emulație și creativi­tate al colectivelor de oameni ai munccii. 9 Ion Trăistaru — „Implicațiile revoluției tehnico-științifice asupra dezvoltării forțelor de producție“ (Editura politică , colecția — Fă­urirea societății socialiste multi­lateral dezvoltate). Cele două capitole ale lucrării semnalate —­ intitulat > „Revolu­ția tehnico-științifică, proces fun­damental al dezvoltării de producție in societatea forțelor con­temporană și Revoluția tehnico­­științifică și schimbarea structu­rilor științifice, tehnice și econo­mice“ — vin să sublinieze ideea că „revoluția tehnică reprezintă procesul de științifică transfor­mări esențiale, calitative și structurale, care se petrec extrem de rapid în domeniul tehnicii și științei în epoca contemporană și care determină profunde schim­bări în conținutul și structura forțelor de producție, in ansam­blul lor, în viața economică și socială“. 9 Gheorghe Marinescu — Flo­­rea Ceaușescu — „Munca organi­zațiilor de partid din C.A.P. pen­tru dezvoltarea conștiinței socia­liste a țărănimii“. (Editura poli­tică. Colecția : Probleme ale or­ganizării și conducerii activității politice și economico-sociale). Precind de la faptul că agricul­turii le revine un rol important în înfăptuirea politicii economice a partidului, autorii țin să evi­dențieze, popularizînd realizări din cadrul județului Ilfov, sarci­nile de mare răspundere ce revin comuniștilor din unitățile a­­gricole. .Prin rolul lor politic conducă­tor, organizațiile de partid din co­operativele agricole de producție, ca și toate celelalte organizații de partid, se spune în analiza de față, răspunderea principală pen­tru dezvoltarea conștiinței socia­liste a oamenilor muncii in mij­locul cărora își desfășoară acti­vitatea, pentru educarea lor în spiritul moralei și echității socia­liste, pentru înfăptuirea politicii partidului“. 9 Dr. Ion Babici — dr. Gh. I. Ioniță —­­Tradiții de solidarita­te internaționalistă ale Partidului Comunist Român“ (Editura politi­că , Colecția : File de istorie). Arătînd că încă de la începu­turile sale, mișcarea muncitoreas­că din România și-a afirmat ata­șamentul profund față de ideile internaționalismului proletar, ea închegîndu-se și dezvoltîndu-se ca detașament activ al mișcării muncitorești internaționale, auto­rii trec în revistă o serie de le­gături întreținute cu organizații muncitorești naționale și interna­ționale, cu conducători revoluțio­nari din diferite țări. De la Dimitrie Dobrescu, Ion Cernătescu, Gheorghe Roșniță, Constantin Haralambie ș.a., parti­cipanți la bătălia pentru triumful idealurilor Comunei din Paris, și pina la întîlnirile directe sau no­tațiile de corespondență ale lui Engels cu unii militanți socialiști români (V.I. Lenin spunea că: .Spaniolii, românii, rușii care tre­buiau să-și chibzuiască și să-și mă­soare primii lor pași (...) se adre­sau pentru sfaturi lui Frederich Engels“) sunt trecute în evidentă nume, situații ce argumentează tema propusă. In etapa actuală, de valorificare superioară a tra­dițiilor îndelungate internaționa­liste ale mișcării muncitorești și democratice din țara noastră, ale partidului comunist, se subliniază contribuția excepțională a tova­rășului Nicolae Ceaușescu la dez­voltarea acestei politici interna­ționaliste. Contribuția secretaru­lui general reprezintă o perma­nență, ea cunoaște noi și puter­nice rezonante în conștiința de sine a poporului și in sfera vie­ții politice internaționale. T. S. SCRISORI • SCRISORI A SCRISORI Ecaterina Pavel practică un comerț sui-generis Ecaterina Pavel, gestionara raionului de librărie la Mar­gazinul universal din comuna Suraia, obișnuiește — după cum ne scrie Zamfir Avram — să rețină clienților datoriile pe care le au alți cetățeni față de dînsa. Așa spre exemplu, semnatarul scrisorii ne rela­tează că în ziua de 25 octom­brie a.c., gestionara mai sus menționată s-a oprit în față de costul unui pachet plus de țigări încă opt lei. La între­bările justificate, pe care le pune și ni le adresează Zam­și fir Avram, nu putem răspun­de decit că la acest raion se aplică o practică ilegală în ceea ce privește comerțul nos­tru. Singurii care trebuie să dispună prevederile legale sunt cei ce răspund de bunul mers al comerțului coopera­tist, bineînțeles după ce se vor lămuri asupra acestui sis­tem comercial sui-generis și a sesizărilor existente. Proiect pentru spații de parcare a autoturismelor Un grup de locatari blocurilor A­2 și C din cartie­ai­rul Focșani-sud ne relatează că numeroși proprietari de autoturisme, obișnuiesc să-și parcheze mașinile în spațiul verde dintre cele două blocuri, în lipsa unui loc special ame­najat. Dimineața, încep plă­cerile celor ce locuiesc în ve­cinătatea acestui original ga­raj : motoare care se încăl­zesc, capete care sunt trîntite, rateuri și demarări cu motoa­rele ambalate la maximum... Toate încercările de concili­ere cu locatarii „motorizați“ au dat greș. De aceea, sem­natarii scrisorii ne roagă să propunem edililor municipiului amenajarea în acest cartier a unui spațiu de parcare a au­toturismelor și să impună păs­trarea liniștii. Firesc, după o­­pinia noastră. Să vedem cât de prompt vor reacționa cei vizați. De altfel, ziarul tvu a publicat un material noi­în care se cerea crearea unui a­­semenea spațiu de parcare. Din păcate pînă acum nu s-a în­treprins nimic. Adresați-vă conducerii cooperativei T Voinea Simbotin din Bălești, ne-a sesizat faptul că la ate­lierul de blănărie de pe stra­da Mare a Unirii ,aparținînd cooperativei „Sporul“ din Focșani, pieile aduse de cli­enți sau alte căi decit cele firești, dispărînd , pentru tot­deauna, sau în cel mai rău caz fiind înlocuite prin alte­le inferioare calitativ. Cercetările noastre și ale conducerii cooperativei au confirmat cele relatate de dumneavoastră. Fostul gestio­nar al unității, Neculai Mihăi­­lă, a fost destituit și obligat să plătească pagubele produ­se. In ceea ce vă privește, to­varășe Simbotin, pentru a re­intra în drepturile firești, a­­dresați-vă conducerii coope­rativei „Sporul“. Sperăm că la împlinirea u­­nui an de la efectuarea benzii, unitatea va reuși ca­să termine cojocul cu pricina. Rubrică redactată de R. ȘERBAN Meniuri invariabile (Urmare din pag. 1) cere »ouă. Noi, de unde să le dăm, dacă undeva mărfurile ne sînt condiționate? Vrei un butoi cu brinză — ia și unul cu hamsii... — Și cred că nu numai canti­na noastră se află în impas — continuă Nicolae Modreanu. Așa că ar fi timpul ca cineva să-și pună în sfîrșit întrebareai oare în aceste cantine, aprovizionarea trebuie in continuare lăsată la voia sorții ? I Aceste întrebări le-am preluat, și le-am transmis celor in drept să le rezolve, deoarece situația acestei cantine ni­ s-a părut cu totul aparte... Iată însă ce ne răspunde Steluța Dumitru, dispe­cer la Direcția comercială . — Fiecare șef de cantină — desigur de acord cu comitetul de conducere și celelalte organe tu­telare — are dreptul și totodată datoria de a elabora o notă de comandă pentru produsele nece­sare, cu care se prezintă aici, la Direcția comercială, și pe baza căreia i se dă repartiție pentru un anumit centru de aprovizio­nare. Repartiția se eliberează pentru prine, conserve, paste fă­inoase- zahăr, ulei etc. Doar ră­­dăcinoasele și celelalte legume de sezon rămîn să și le procu­re singuri. Cred insă, că aceasta nu este o problemă — mai cu seamă anul acesta, caracteristic prin bogăția sa... Așadar, nu „lipsa repartiției" constituie cauza monotoniei me­niului la Cimpineanca, ci însăși proasta gospodărire a cantinei ! De altfel, situația „cămărilor goa­le" nu este deloc generală, cum probabil cred cei din conduce­rea unității amintite , ne-o con­firmă Emanoil Murgoci, inspec­tor comercial al municpiului Foc­șani . — In afară de aprovizionarea Casei de copii, cu școală ajută­toare — care nu are asigurată, în prezent cantitatea de cartofi pentru iarnă — toate celelalte unități de consum au depozitele pline, achizițiile lor realizîndu-se în proporție de 80 la sută. Dar, vreau să subliniez că completarea aprovizionării pentru aces­tor unități în vederea sezonului rece, avem nevoie intr-adevăr și de sprijinul real al I.J.S.F., să ne ajute în problema obținerii u­­nor cantități de cartofi și rădăci­­noase fără rabat la calitate. — Ce părere aveți despre con­diționarea livrării mărfurilor, ob­servată de tovarășii de la Cim­pineanca ? —■ Hotărît, este o încălcare a legii. Cantina I.I.C.M., șeful canti­nei, Vasile Gheorghe, are de toate în depozit. In schimb... » — Cu vesela o ducem mai prost. Cei de la depozitele Direcției co­merciale județene, cînd m-am dus acolo cu nota de comandă pentru a-mi procura d­rîmuri și farfurii noi, mi-au zis să vin trimestrul următor, că pe cel in curs și-au îndeplinit planul !... ... Acesta ar fi un aspect al problemei. Altul, la fel de im­portant, este modul cum organe­le tutelare ale cantinelor, cele sanitare și cele comerciale se preocupă de buna servire de calitatea mîncării. Aceste pre­și ocupări, din păcate, nu rămin întotdeauna la cea mai înaltă cotă a exigenței. Suntem­ tot la S.M.A. Cimpi­neanca. In momentul in care au auzit că ne interesăm de canti­na lor, muncitorii s-au adunat încetișor. — E bună mîncarea, tovarășe Dumbravă ? — E bună, că-i caldă și-i a noastră... Atît — răspunde meca­nicul Cornel Dumbravă, s-a Aflăm că în repetate rînduri semnalul conducerii între­prinderii inconsistența felurilor de mîncare, lipsa de variație a meniului: cartofi, cartofi, mază­re, cartofi... Șeful cantinei, Du­mitru Nanu, le spunea muncito­rilor că nu găsește și nu-i dă ni­meni alimente (?!). O scuză ca­re nu cîntărește prea mult — deoarece atît listele de meniuri consultate de noi și discuțiile cu oamenii, cit și cele aflate la Di­recția comercială, arată că ceea ce conduce la nemulțumiri este mo­dul de preparare a mîncării nicidecum imposibilitatea aprovi­zi­zionării. — Carne ? ? O bucată de slă­nină, aic-i carnea­ exclamă Va­sile Costandache. Eu am fost și în comitetul de conducere a can­tinei... Noi avem aici o crescă­torie de porci din care se tot taie, în contul meselor noastre. Dar eu n-am fost chemat decit de vreo două ori la sacrificare... în farfuriile noastre nu decit slănini •, porcii ăștia ajunge ar avea numai grăsime ? — Realitatea este că mîncarea e foarte slabă, tovarășa­ inter­vine Nicolae Chirilă, gestionar piese și organizator de grupă sindicală. u se întrunesc calo­riile respective. De pi­­ne, cîteo­­dată, nu te poți apropia de ve­d­e ce-i. Calitatea alimentelor cumpărate nu pare să preocupe pe nimeni! Am fost în comite­tul de conducere a cantinei și știu, am asistat de multe ori la achiziții. Cîteodată alimentele sînt stricate l­iert, brînza de la mămăliguță era râncezită... Iată, așadar, că nu lipsa unor alimente este principala cauză a nemulțumirii c­elor ce mănîncă la cantina S.M.A. Cimpineanca ! Avem speranța că, în cel maii scurt timp, conducerea întreprin­derii va lua măsurile necesare pentru reglementarea situației. De asemenea, sperăm într-o mai con­sistentă activitate de îndrumare și control, asupra acestor cantine de întreprindere, a organelor noastre județene, centrul sanitar antiepidemic, Direcția comercială județeană, obligate să contribuie cu­ mai eficient la funcționarea ireproșabilă a acestei unități de consum colectiv. In ziarul nostru nr. 1­321 — de joi 18 octombrie a.c., intr-un articol intitulat „O întrebare pe adresa organelor locale de partid și de stat din Golești: Ce faceți pentru redresarea agriculturii, pentru îndreptarea anomaliilor e­­xistente ? — prezentam, alături de unele neajunsuri semnalate tot mai frecvent în activitatea econo­mică a C.A.P. Golești și insufici­enta preocupare a Comitetului de partid a comunei suburbane Go­lești in ceea ce privește îndruma­rea și controlul muncii politico-or­­ganizatorice din cadrul unității agricole cooperatiste. Am primit de la comitetul sus amintit, un răspuns în care sunt prezentate la început aspecte (de regulă pozitive) din activitatea economică a C.A.P. Nimic rău în a se prezenta rezultatele bune. Dar sunt ele, oare­ pe măsură a vă mulțumi, tovarăși de la Go­lești ? Desigur că nu, întrucit în răspunsul primit, după încercări de „îndulcire" a adevărului se afirmă : „Pentru redresarea situa­ției economice a C.A.P. Golești, Comitetul comunal de partid va analiza cu tot simțul de răspun­dere situația existentă in C.A.P., în scopul luării unor măsuri co­respunzătoare , pe baza posibili­tăților umane și materiale (ur­­mînd) să întreprindem o serie de activități, care să contribuie la obținerea de venituri mai mari și care să satisfacă atit nevoile ge­nerale cît și ale membrilor coo­peratori“... Socotim ca strict necesară efec­tuarea analizei pînă la data des­fășurării adunării activului comu­nal de partid, pentru ca atunci dezbaterile să poată avea o seri­oasă bază de referință, pentru ca adunarea să decidă, fără echivoc, ce trebuie întreprins cu respon­sabilitate ca în 1974, în activita­tea economică din C.A.P. să se producă revirimentul cam de mult așteptat. Semnatarul răspunsului, tovară­șul Ioan P. Ioan, ne prezintă ci­­teva din măsurile imediate­ stabi­lite pentru terminarea unor ac­tivități din cadrul cooperativei agricole de producție. Este vorba, printre altele, de predarea la fon­dul de stat a întregii cantități de porumb planificat ; completarea efectivului de ovine prin procu­rarea a 200 capete și asigurarea întregii cantități de furaje nece­sare pentru perioada de iarnă; înființarea unei secții de con­strucții cu profil de tîmplărie, dulgherie, zidărie și fierărie , plantarea cu răchită a unor su­prafețe de teren, procurarea u­­nei mașini și a unui tractor etc. Iată deci că s-au stabilit citeva modalități concrete de impulsio­nare a activității din C.A.P. Ur­mează ca transformarea în prac­tică a acestor măsuri să se reali­zeze in timp optim. Nu ni se prezintă nimic, despre măsurile vizind îmbunătățirea muncii po­­litico-organizatorice și de educa­ție în rîndul membrilor coopera­tori, despre modul cum se va asi­gura în Golești, continua creștere a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Trecînd peste aceste „amănunte“ deloc minore, socotim totuși că poziția Comitetului comunal de partid este îndeobște cea norma­lă , una de evaluare a propriilor carențe in conducerea și contro­lul muncii politice și economice din C.A.P., existind și indicii care conferă garanția că în perioada­­ următoare va spori atenția față de destinele unității economice din Golești. Nicolae DRULEA H 1111 Y A CXTl’AA'&T­A­T­YTT ' XaA». SEAJJN ÂLUILI V/JJdJL JLv/­­ jk­Y rY» A. 0ÜYTY TT» J&KJLJ ZIAR viăUi „o Întrebare pe adresa organelor locale DE PARTID ȘI DE STAT DIN GOLEȘTI“ DESFACEREA MĂRFURILOR (Urmare din pag. I) Gh. Tilibașa, și nici cei ce ar fi trebuit să le mai fie cîteodată și altfel de musafiri, ci cumpără­torii. Cit despre aprovizionarea cu articole de confecții, încălță­minte și tricotaje pentru iarnă ni se oferă doar niște ciubote de cauciuc și citeva perechi de bo­canci, niște quasi-paltoane (desi­gur, nu din stofă), alte realizări ale creatorilor de modele de o.. jumătate de deceniu și... mobilă. „Mobilă nu prea multă, că nu o cumpără lumea din Boghești“ — au și picat scuzele. Numai că ele s-au lipit ca nuca de... perete, căci la destulă vedere se afla expus un ditamai recamierul, ce „închinase“ de peste doi ani cîți­­va metri pătrați din suprafața ma­gazinului. Că prezenta niște de­fecțiuni de-ți era mai mare mila și... sila să le mai observi, a­­cestea nu erau decit semne ale „grijii“ celor ce-l aveau (ori poa­te l-au avut și alții) în primire. (Și la Răcoasa, o... recuzită simi­lară. Decorul — un bufet de 1­294 lei), iar „stagiunea“... la o a treia toamnă). Nici la magazinul mixt din sa­tul Rădăcinești n-am putut respira atmosferă mai demnă de intenți­ile noastre de cumpărători. La figurat, dacă vreți, căci la propriu ee era pur și simplu infestată de un stăruitor miros de rozătoare. Ca printr-o surprinzătoare co­incidență, la magazinul sătesc din Varnița (comuna Răcoasa), ges­tionarul Vasile Gh. Vulpoi, ne-a vorbit și el de absența unor pro­duse alimentare de strictă necesi­tate. La Varnița nu e lumină e­­lectrică. Și atunci gospodinele fo­losesc pentru iluminat lămpi. Lămpile însă au și ele „dichisu­rile“ lor. Ne-am convins vrînd să cumpărăm și noi una. „Da, se poate“, bazin nr. 5, sticlă nr. 8, iar fitil­ nr. 11. Să te tot luminezi! Cearceafurile se pot trage la ma­șină numai cu ață neagră, iar în loc de apă de colonie, folosiți și uleiul de nucă, dacă nu pătează­! Totuși, petele erau prea evidente și prea persistente. Situația cu rechizitele școlare o arăta cu vîrf și îndesat. Nu se găseau ra­diere, stilouri pentru școlari, ca­iete de desen format mic etc. Căci din toate acestea nu se gă­sea nimic trecut nici în notele de comandă. Deoarece era duminică, de mult după-amiază, n-am putut lua cunoștință de interiorul magazi­nului universal din Homocea. Vi­trina în schimb suplinea orice al­tă posibilitate de a da relații. Și ne-am notat­ pantofi și sandale pentru copii și de damă pentru lunile mai-august și praf depozi­tat, din timpul tot atîtor luni. La bufetul din satul Tănăsoaia, cli­enți nu prea erau, nu erau nici chifle (era o pîine tare ca pia­tra). Temperatura de aproape zero grade, o țeavă degradată și prin urmare apă picurînd vrînd parcă să te îndemne la a servi dintre vinurile toamnei doar o „Perlă“ de 3/4 1 costind 20 lei. „Ce ca­ută asta aici ?“, s-a „mirat“ de față cu noi președintele Marcu Tănase. Perla perlelor o întîlnim însă la bufetul din Corbița : bucată de pastramă, de o săptămî­­­­nă, invadată de un strat gros de mucegai“. Ni s-ar putea replica din partea factorilor de răspundere ai U.J.C.C. Vrancea că notele de comenzi nu sunt întocmite la timp, corespunzător cerințelor reale ale cumpărătorilor. Iată însă că la Dumitrești magazinul cooperației de consum oferă cetățenilor doar... rafturi goale, în ciuda nenumăra­telor solicitări expediate celor care sunt obligați, potrivit state­lor de plată, să se preocupe de aprovizionarea ritmică, abunden­tă a rețelei comerciale sătești. Numai în sectorul textile lipsesc sifonul, ciocul, stofele groase de iarnă, pături diferite, paltoane femei ș.a. Și un alt fapt, aproape incredibil : de peste patru luni de zile în toate magazinele comu­nei nu se mai găsește sarea mă­cinată ! Ultima notă de comandă (nr. 134 din 27 octombrie a.c.) es­te onorată doar cu... patru arti­cole : conserve de vită, pate de ficat, costiță cu fasole și fasole verde. Absentează însă produse a­­limentare de strictă necesitate : zahărul tos, uleiul îmbuteliat, ca­feaua, margarina, untul de masă, sarea fină, bomboanele de cioco­lată, marmelada, biscuiții. ...Și exemplificările ar putea continua. Ele nu sunt niște spicuiri căutate înadins. O pot recunoaște și însoțitorii noștri care — ca și noi — și-au pus citeva întrebări. Iată-le: 1. „Oare prin aceste co­mune (Boghești, Tănăsoaia, Corbi­ța, Răcoasa, Dumitrești nu există organe sanitare de control ?“ Oare gospodinelor le place să se reîn­toarcă acasă cu sacoșa goală ? 3. „Cum se face că, nu departe de însăși sediile de reședință ale co­mitetelor executive ale consili­ilor populare comunale, la numai doi pași, nimeni de pe acolo nu observă și acest lucru ?“ 4. „Dar controlul obștesc ce face ?“ 5. „Dar... dar... ș.a.m.d. (memento) (televiziune) JOI S NOIEMBRIE 1973 9.00 Curs d­e limba engleză. Lecția 64 (reluare). 9.30 Curs de limba germană. Lecția 66 (reluare). 10.00 TELEX. 10.05 Cărți și idei (reluare). 10.25 Telecinemateca (reluare). 11.55 Publicitate. 12.00 TELEJURNAL. 16.00—17.00 TELEȘCOALA. O Album. Casa memorială Oti­lia Cazimir (Televiziune școla­ră completivă).­­ Fizică (anul III). Acțiunea cîmpului magnetic asupra par­ticulelor aflate în mișcare. (Te­leviziune dirijată). O Științe sociale. Consultații (Televiziune școlară completi­vă) . Trăsăturile societății so­cialiste multilateral dezvoltate . Eficiența economică . Teoria leninistă a cunoașterii. 17.30 Emisiune In limba maghiară. 18.30 TELEX. 18.35 DIN ȚÂRILE SOCIALISTE. 18.45 ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI. O Etic și politic. O Salariul social. O Timpul în lumina cuceririlor științei contemporane. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 DE SERI. Creionașul fer­mecat. 19.30 TELEJURNAL.­­ CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN. 1973 — AN HOTARI­­TOR. 20.00 Cîntecul săptămînii. La noi. 20.05 Publicitate. 20.10 SEARA PENTRU TINERET. „Turneul emblemelor“ itinerar patriotic pentru tineret , avan­premieră la un mare concurs organizat de C.C. — U.T.C. și Radioteleviziunea Română. 20.20 Oțelul poartă semnătura noas­tră — reportaj despre vîrstele șantierului național al tinere­tului de la Oțelăria din Tîrgo­­viște. 20.32 „Din mit și dor țesut-am vers“* poezii de George Coșbuc, Ale­xandru Philippide, Lucian Bla­­ga, Nina Cassian, în interpreta­rea unor studenți de la Insti­tutul de teatru. 20.40 „De sîmbătă pînă luni“ — te­lefoileton de Anca Fusariu. 20.47 Acolo unde ne așteaptă oamenii — reportaj despre munca en­tuziastă a tinerilor specialiști repartizați în comuna Pădureni, județul Cluj. 21.05 „La țintă“­­ — miniaturi satiri­ce cu brigada artistică de agi­tație a Școlii populare de artă din București. 21.20 Steaua fără nume — concurs pentru tineri interpreți de mu­zică ușoară. Prezintă Sânzeana Pop. Concurente : Goran Cris­tina — Cîmpina, Corbu Violeta — Drobeta-Turnu Severin, Oan­­cea Mihaela — Tîrgoviște (eta­pa I). 22.15 24 de ore. ( radio­­) JOI 8 NOIEMBRIE 1973 BUCUREȘTI - PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05 Melodii în zori de zi. 5.20 Dragi mi-s cîntecul și jocul.­ 5.40 Jurnal agrar. 5.50 Muzică ușoară. 6.00—8.08 RADIOPROGRAMUL DI­MINEȚII. 1.08 Matineu muzical — preludii la opere. 8.25 Moment poetic: Silviu Rusu. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.30 ODA LIMBII ROMANE. O Comori ale limbii noastre . Crizanteme — tabletă de Tu­dor Arghezi O Cronica limbii, de prof. univ. dr. Pompiliu Dumitrașcu O De patrie, vor­­bește-mi (lirică actuală) O Cum e corect. La microfon acad. Al. Graur O De vorbă cu ascultătorii emisiunii. 9.50 Muzică ușoară. 10.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 înflorim republica­­ cântece de muncă. 12.00 Discul zilei — Engelbert Hum­perdinck. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Compozitorul săptămânii — Wolfgang Amadeus Mozart. 14.40 Interpreți de muzică populară — Nelu Orian. 15.00 Buletin de știri. 15.05 TRIBUNA RADIO. 15.15 Muzică de estradă. 15.40 Formații participante la con­cursul coral interjudețean „Cîn­­tare patriei“. 16.00 Radiojurnal. 16.15. Melodii populare cu Ion Copil și Sașa Bizgu. 16.30 Știința la zi. 16.35 Muzică ușoară de Temistocle Popa. 17.00 ANTENA TINERETULUI. 18.00 ORELE SERII. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 CONSEMNĂRI. 20.50 Jocuri populare. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. Ion Vinea. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—5.001 Estrada nocturnă. RADIO — IAȘI 6.00 Radiomatineu. Buletin de știri. 6.15 Actualitatea In agricultură. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Cîntare României Socialiste! 8.00 închiderea emisiunii. 17.00 Cotidian sonor. 18.00 Dumbrava minunată. 18.10 Amatori la microfon. 18.30 Preocupări cetățenești. 18.40 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Crai și suflet românesc. 19.20 Din liedurile lui Johannes Brahms. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.00 Teatru la microfon. „Profeso­rul de franceză“, de T. Mu­­șatescu. 21.30 Program de madrigale. 21.40 Selecțiuni din opereta „Cele trei valsuri", de Oscar Strauss. 22.00 Radiojurnal și Sport. 22.30 Soliști și formații de muzică ușoară. 23.00 închiderea emisiunii (~cinema ) JOI 8 NOIEMBRIE 197S­A Cinema „UNIREA* Focșani — „Infailibilul Raffles". Orele : 14.45, 16.45, 18.45, 20.45. Telefon : 1 12 04. , Cinema „UNIREA*­ n Focșani — „Distratul“. , Cinema „POPULAR“ Adjud­­» „Conspirația“. , Cinema „LUMINA* Mărășești ~ „Fuga“. 1 Cinema „POPULAR" Panciu — „Țara Sălbatică“. Cinema „VICTORIA* Odobești —­­„Acea pisică blestemată“. muze*T3 MUZEUL DE ISTORIE — FOC­­­șani : orele 10—18 ; luni închis. MUZEUL DE ȘT. NATURII - FOC­ȘANI: orele 10—18; luni închis. MUZEUL ORĂȘENESC - PANCIU 5 orele 10—18 ; luni închis. MUZEUL ORĂȘENESC — ADJUD­­ orele 10—18 ; luni închis. mausoleul marașești - orele I 10—18 : luni închis. MAUSOLEUL mAraști - orele­ 10—18 : luni închis. MAUSOLEUL FOCȘANI — orele I 10—18 : luni închis. MAUSOLEUL SOVEJA - orele I 10-18 : luni închis. CASA MEMORIALA „AL. VLAHU­­TA­ ” DRAGOSLOVENI : orele 10-18 : luni închis. CASA MEMORIALA „ION ROATA­­— CIMPURI : orele 10—18­­ luni În­chis. O nouă tehnologie ■S (Urmare din pag. 1) acțiune scarificatorul •— un utilaj cu alura unei greble care mobi­lizează platforma drumului pentru a permite o bună împănare între piatra veche și cea nouă. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că un IFRON, după ce execută o anumită operație, merge pe o platformă unde i se schimbă rapid dispozitivul. In acest timp, cel de-al doilea IFRON execută o o­­perație, astfel Incit nu pot exista practic timpi morți. Cu ajutorul unor cupe speciale, montate pe autoîncărcătoare se transportă și împrăștie in conti­nuare balast, realizîndu-se repro­filarea platformei drumului și mai ales „bombamentul“ specific cu ajutorul unei lame adaptată la IFRON. Pe lîngă faptul că se execută foarte repede, eliminîndu-se prin mecanizare eforturile fizice — fapt ce conduce la creșterea pro­ductivității muncii —, cheltuielile pentru un kilometru de drum re­parat capital se reduc de 10 ori. Se înregistrează astfel­ însemnate economii, în condițiile realizării unui drum de bună calitate cu o portanță ridicată. Acțiunea — înscriindu-se în­­tr-un ciclu avînd drept scop extin­derea în sectorul forestier a me­canizării tuturor operațiunilor ce se execută în prezent manual, realizîndu-se pe această cale po­sibilități de sporire a producției pentru devansarea cincinalului — a fost deosebit de instructivă. Am reținut și citeva impresii ale u­­nor participanți: Gheorghe Bărbărău, picher, dis­trictul Putna : „Ceea ce am văzut aici ne este de un real folos. Pot spune că noua tehnologie vine mult în ajutorul nostru, ușurin­­du-ne munca“. Dumitru Mititelu, picher, dis­trictul Putna: „Avantajele noii tehnologii sunt evidente, iar schimbul de experiență organizat astăzi a reușit pe deplin să ne convingă de necesitatea aplicării grabnice a reparațiilor mecaniza­te". Dumitru Borcăiaș, pichor, dis­trictul Dumitrești : „Un drum re­parat prin noua tehnologie arată altfel, timpul se scurtează. Vom trece cu­ de curînd la aplicarea noii metode pe care am urmărit-o aici". Ion Chitroceanu, picher,­­dis­trictul Soveja: „Ceea ce ni s-a demonstrat a fost foarte instruc­tiv, avantajele tehnico-economice ale mecanizării operațiunilor de întreținere a drumurilor recoman­­dînd cu bune rezultate metoda. Vom trece cut mai grabnic la a­­plicarea ei". joi 8 noiembrie 1973 Știri sportive de peste hotare BELGRAD 7 (Agerpres).­­ Tur­neul internațional de șah de la Novi Sad s-a încheiat cu victoria marelui maestru sovietic Anatoli Levi, cu 12 puncte din 15 posi­bile. Pe locul doi s-a clasat ma­rele maestru iugoslav Milan Ma­­tulovici, iar locul trei a revenit maestrului român Victor Ciocîl­­tea, care s-a comportat bine în acest concurs, avînd un finiș re­marcabil (trei victorii consecuti­ve). In penultima rundă, Victor Ciocîltea l-a învins pe mirele maestru iugoslav Janose­vici, iar în ultima rundă a cîștigat la Jo­­vici. Totalizînd 10,5 puncte din 15 posibile, Victor Ciocîltea a în­deplinit norma pentru acordarea titlului de mare maestru interna­țional. MOSCOVA 7 (Agerpres).­­ Fi­nala Campionatului internațional feroviar de fotbal se va disputa între echipele Lokomotiv Mosco­va și Lokomotiv Plovdiv. În me­ciul retur al semifinalelor, Loko­motiv Moscova a întrecut cu sco­rul de 3-1 (2-1) pe Rapid Bucu­rești, care cîștigase primul joc cu 3-2. In partida de la Moscova, pentru gazde au marcat Malinin (2) și Zu­din, în timp ce golul oas­peților a fost înscris de Neagu. COPENHAGA Z (Agerpres). — un meci retur pentru optimile de finală ale „Cupei campionilor eu­ropeni“ la fotbal, echipa Celtic din Glasgow a învins cu 1-0 (1-0) formația daneză Vejle. In aceeași competiție, echipa iugoslavă Steaua Roșie Belgrad a eliminat formația engleză F.C. Li­verpool, învingători pe teren pro­priu cu 2-1, fotbaliștii iugoslavi au cîștigat cu același scor și in deplasare. V or~ y­

Next