Milcovul, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1307-1384)
1973-11-08 / nr. 1339
MILCOVUL nr. 1339 . H !*nt"v< »;».sm.1! "!*■" .."..i—mui. ii . ii Lumea cărților • Pavel Ștefan — „Obiectivul fundamental al întrecerii socialiste — îndeplinirea cincinalului înainte de termen“ (Editura politică, colecția — Probleme ale organizării și conducerii activității politice și economico-sociale). Autorul, plecînd de la premisa că întrecerea socialistă — expresie a noilor relații socialiste existente în societate — a exercitat și exercită un rol dinamizator în mobilizarea oamenilor muncii în realizarea sarcinilor de producție, promovarea progresului tehnic, continua perfecționare a activității economice și sociale, precizează că această largă mișcare exprimă de fapt, tendința permanentă a oamenilor muncii spre perfecționare și autodepășire, dorința lor de a fi mereu în frunte, mai productivi. In acest context se afirmă: „Uniunea generală a sindicatelor din România, uniunile pe ramuri de producție, toate sindicatele consideră ca o obligație a lor fundamentală, de a-și spori aportul pentru crearea condițiilor necesare valorificării integrale a spiritului de emulație și creativitate al colectivelor de oameni ai munccii. 9 Ion Trăistaru — „Implicațiile revoluției tehnico-științifice asupra dezvoltării forțelor de producție“ (Editura politică , colecția — Făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate). Cele două capitole ale lucrării semnalate — intitulat > „Revoluția tehnico-științifică, proces fundamental al dezvoltării de producție in societatea forțelor contemporană și Revoluția tehnicoștiințifică și schimbarea structurilor științifice, tehnice și economice“ — vin să sublinieze ideea că „revoluția tehnică reprezintă procesul de științifică transformări esențiale, calitative și structurale, care se petrec extrem de rapid în domeniul tehnicii și științei în epoca contemporană și care determină profunde schimbări în conținutul și structura forțelor de producție, in ansamblul lor, în viața economică și socială“. 9 Gheorghe Marinescu — Florea Ceaușescu — „Munca organizațiilor de partid din C.A.P. pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a țărănimii“. (Editura politică. Colecția : Probleme ale organizării și conducerii activității politice și economico-sociale). Precind de la faptul că agriculturii le revine un rol important în înfăptuirea politicii economice a partidului, autorii țin să evidențieze, popularizînd realizări din cadrul județului Ilfov, sarcinile de mare răspundere ce revin comuniștilor din unitățile agricole. .Prin rolul lor politic conducător, organizațiile de partid din cooperativele agricole de producție, ca și toate celelalte organizații de partid, se spune în analiza de față, răspunderea principală pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii in mijlocul cărora își desfășoară activitatea, pentru educarea lor în spiritul moralei și echității socialiste, pentru înfăptuirea politicii partidului“. 9 Dr. Ion Babici — dr. Gh. I. Ioniță —Tradiții de solidaritate internaționalistă ale Partidului Comunist Român“ (Editura politică , Colecția : File de istorie). Arătînd că încă de la începuturile sale, mișcarea muncitorească din România și-a afirmat atașamentul profund față de ideile internaționalismului proletar, ea închegîndu-se și dezvoltîndu-se ca detașament activ al mișcării muncitorești internaționale, autorii trec în revistă o serie de legături întreținute cu organizații muncitorești naționale și internaționale, cu conducători revoluționari din diferite țări. De la Dimitrie Dobrescu, Ion Cernătescu, Gheorghe Roșniță, Constantin Haralambie ș.a., participanți la bătălia pentru triumful idealurilor Comunei din Paris, și pina la întîlnirile directe sau notațiile de corespondență ale lui Engels cu unii militanți socialiști români (V.I. Lenin spunea că: .Spaniolii, românii, rușii care trebuiau să-și chibzuiască și să-și măsoare primii lor pași (...) se adresau pentru sfaturi lui Frederich Engels“) sunt trecute în evidentă nume, situații ce argumentează tema propusă. In etapa actuală, de valorificare superioară a tradițiilor îndelungate internaționaliste ale mișcării muncitorești și democratice din țara noastră, ale partidului comunist, se subliniază contribuția excepțională a tovarășului Nicolae Ceaușescu la dezvoltarea acestei politici internaționaliste. Contribuția secretarului general reprezintă o permanență, ea cunoaște noi și puternice rezonante în conștiința de sine a poporului și in sfera vieții politice internaționale. T. S. SCRISORI • SCRISORI A SCRISORI Ecaterina Pavel practică un comerț sui-generis Ecaterina Pavel, gestionara raionului de librărie la Margazinul universal din comuna Suraia, obișnuiește — după cum ne scrie Zamfir Avram — să rețină clienților datoriile pe care le au alți cetățeni față de dînsa. Așa spre exemplu, semnatarul scrisorii ne relatează că în ziua de 25 octombrie a.c., gestionara mai sus menționată s-a oprit în față de costul unui pachet plus de țigări încă opt lei. La întrebările justificate, pe care le pune și ni le adresează Zamși fir Avram, nu putem răspunde decit că la acest raion se aplică o practică ilegală în ceea ce privește comerțul nostru. Singurii care trebuie să dispună prevederile legale sunt cei ce răspund de bunul mers al comerțului cooperatist, bineînțeles după ce se vor lămuri asupra acestui sistem comercial sui-generis și a sesizărilor existente. Proiect pentru spații de parcare a autoturismelor Un grup de locatari blocurilor A2 și C din cartieairul Focșani-sud ne relatează că numeroși proprietari de autoturisme, obișnuiesc să-și parcheze mașinile în spațiul verde dintre cele două blocuri, în lipsa unui loc special amenajat. Dimineața, încep plăcerile celor ce locuiesc în vecinătatea acestui original garaj : motoare care se încălzesc, capete care sunt trîntite, rateuri și demarări cu motoarele ambalate la maximum... Toate încercările de conciliere cu locatarii „motorizați“ au dat greș. De aceea, semnatarii scrisorii ne roagă să propunem edililor municipiului amenajarea în acest cartier a unui spațiu de parcare a autoturismelor și să impună păstrarea liniștii. Firesc, după opinia noastră. Să vedem cât de prompt vor reacționa cei vizați. De altfel, ziarul tvu a publicat un material noiîn care se cerea crearea unui asemenea spațiu de parcare. Din păcate pînă acum nu s-a întreprins nimic. Adresați-vă conducerii cooperativei T Voinea Simbotin din Bălești, ne-a sesizat faptul că la atelierul de blănărie de pe strada Mare a Unirii ,aparținînd cooperativei „Sporul“ din Focșani, pieile aduse de clienți sau alte căi decit cele firești, dispărînd , pentru totdeauna, sau în cel mai rău caz fiind înlocuite prin altele inferioare calitativ. Cercetările noastre și ale conducerii cooperativei au confirmat cele relatate de dumneavoastră. Fostul gestionar al unității, Neculai Mihăilă, a fost destituit și obligat să plătească pagubele produse. In ceea ce vă privește, tovarășe Simbotin, pentru a reintra în drepturile firești, adresați-vă conducerii cooperativei „Sporul“. Sperăm că la împlinirea unui an de la efectuarea benzii, unitatea va reuși casă termine cojocul cu pricina. Rubrică redactată de R. ȘERBAN Meniuri invariabile (Urmare din pag. 1) cere »ouă. Noi, de unde să le dăm, dacă undeva mărfurile ne sînt condiționate? Vrei un butoi cu brinză — ia și unul cu hamsii... — Și cred că nu numai cantina noastră se află în impas — continuă Nicolae Modreanu. Așa că ar fi timpul ca cineva să-și pună în sfîrșit întrebareai oare în aceste cantine, aprovizionarea trebuie in continuare lăsată la voia sorții ? I Aceste întrebări le-am preluat, și le-am transmis celor in drept să le rezolve, deoarece situația acestei cantine ni s-a părut cu totul aparte... Iată însă ce ne răspunde Steluța Dumitru, dispecer la Direcția comercială . — Fiecare șef de cantină — desigur de acord cu comitetul de conducere și celelalte organe tutelare — are dreptul și totodată datoria de a elabora o notă de comandă pentru produsele necesare, cu care se prezintă aici, la Direcția comercială, și pe baza căreia i se dă repartiție pentru un anumit centru de aprovizionare. Repartiția se eliberează pentru prine, conserve, paste făinoase- zahăr, ulei etc. Doar rădăcinoasele și celelalte legume de sezon rămîn să și le procure singuri. Cred insă, că aceasta nu este o problemă — mai cu seamă anul acesta, caracteristic prin bogăția sa... Așadar, nu „lipsa repartiției" constituie cauza monotoniei meniului la Cimpineanca, ci însăși proasta gospodărire a cantinei ! De altfel, situația „cămărilor goale" nu este deloc generală, cum probabil cred cei din conducerea unității amintite , ne-o confirmă Emanoil Murgoci, inspector comercial al municpiului Focșani . — In afară de aprovizionarea Casei de copii, cu școală ajutătoare — care nu are asigurată, în prezent cantitatea de cartofi pentru iarnă — toate celelalte unități de consum au depozitele pline, achizițiile lor realizîndu-se în proporție de 80 la sută. Dar, vreau să subliniez că completarea aprovizionării pentru acestor unități în vederea sezonului rece, avem nevoie intr-adevăr și de sprijinul real al I.J.S.F., să ne ajute în problema obținerii unor cantități de cartofi și rădăcinoase fără rabat la calitate. — Ce părere aveți despre condiționarea livrării mărfurilor, observată de tovarășii de la Cimpineanca ? —■ Hotărît, este o încălcare a legii. Cantina I.I.C.M., șeful cantinei, Vasile Gheorghe, are de toate în depozit. In schimb... » — Cu vesela o ducem mai prost. Cei de la depozitele Direcției comerciale județene, cînd m-am dus acolo cu nota de comandă pentru a-mi procura drîmuri și farfurii noi, mi-au zis să vin trimestrul următor, că pe cel in curs și-au îndeplinit planul !... ... Acesta ar fi un aspect al problemei. Altul, la fel de important, este modul cum organele tutelare ale cantinelor, cele sanitare și cele comerciale se preocupă de buna servire de calitatea mîncării. Aceste preși ocupări, din păcate, nu rămin întotdeauna la cea mai înaltă cotă a exigenței. Suntem tot la S.M.A. Cimpineanca. In momentul in care au auzit că ne interesăm de cantina lor, muncitorii s-au adunat încetișor. — E bună mîncarea, tovarășe Dumbravă ? — E bună, că-i caldă și-i a noastră... Atît — răspunde mecanicul Cornel Dumbravă, s-a Aflăm că în repetate rînduri semnalul conducerii întreprinderii inconsistența felurilor de mîncare, lipsa de variație a meniului: cartofi, cartofi, mazăre, cartofi... Șeful cantinei, Dumitru Nanu, le spunea muncitorilor că nu găsește și nu-i dă nimeni alimente (?!). O scuză care nu cîntărește prea mult — deoarece atît listele de meniuri consultate de noi și discuțiile cu oamenii, cit și cele aflate la Direcția comercială, arată că ceea ce conduce la nemulțumiri este modul de preparare a mîncării nicidecum imposibilitatea aprovizizionării. — Carne ? ? O bucată de slănină, aic-i carnea exclamă Vasile Costandache. Eu am fost și în comitetul de conducere a cantinei... Noi avem aici o crescătorie de porci din care se tot taie, în contul meselor noastre. Dar eu n-am fost chemat decit de vreo două ori la sacrificare... în farfuriile noastre nu decit slănini •, porcii ăștia ajunge ar avea numai grăsime ? — Realitatea este că mîncarea e foarte slabă, tovarășa intervine Nicolae Chirilă, gestionar piese și organizator de grupă sindicală. u se întrunesc caloriile respective. De pine, cîteodată, nu te poți apropia de vede ce-i. Calitatea alimentelor cumpărate nu pare să preocupe pe nimeni! Am fost în comitetul de conducere a cantinei și știu, am asistat de multe ori la achiziții. Cîteodată alimentele sînt stricate liert, brînza de la mămăliguță era râncezită... Iată, așadar, că nu lipsa unor alimente este principala cauză a nemulțumirii celor ce mănîncă la cantina S.M.A. Cimpineanca ! Avem speranța că, în cel maii scurt timp, conducerea întreprinderii va lua măsurile necesare pentru reglementarea situației. De asemenea, sperăm într-o mai consistentă activitate de îndrumare și control, asupra acestor cantine de întreprindere, a organelor noastre județene, centrul sanitar antiepidemic, Direcția comercială județeană, obligate să contribuie cu mai eficient la funcționarea ireproșabilă a acestei unități de consum colectiv. In ziarul nostru nr. 1321 — de joi 18 octombrie a.c., intr-un articol intitulat „O întrebare pe adresa organelor locale de partid și de stat din Golești: Ce faceți pentru redresarea agriculturii, pentru îndreptarea anomaliilor existente ? — prezentam, alături de unele neajunsuri semnalate tot mai frecvent în activitatea economică a C.A.P. Golești și insuficienta preocupare a Comitetului de partid a comunei suburbane Golești in ceea ce privește îndrumarea și controlul muncii politico-organizatorice din cadrul unității agricole cooperatiste. Am primit de la comitetul sus amintit, un răspuns în care sunt prezentate la început aspecte (de regulă pozitive) din activitatea economică a C.A.P. Nimic rău în a se prezenta rezultatele bune. Dar sunt ele, oare pe măsură a vă mulțumi, tovarăși de la Golești ? Desigur că nu, întrucit în răspunsul primit, după încercări de „îndulcire" a adevărului se afirmă : „Pentru redresarea situației economice a C.A.P. Golești, Comitetul comunal de partid va analiza cu tot simțul de răspundere situația existentă in C.A.P., în scopul luării unor măsuri corespunzătoare , pe baza posibilităților umane și materiale (urmînd) să întreprindem o serie de activități, care să contribuie la obținerea de venituri mai mari și care să satisfacă atit nevoile generale cît și ale membrilor cooperatori“... Socotim ca strict necesară efectuarea analizei pînă la data desfășurării adunării activului comunal de partid, pentru ca atunci dezbaterile să poată avea o serioasă bază de referință, pentru ca adunarea să decidă, fără echivoc, ce trebuie întreprins cu responsabilitate ca în 1974, în activitatea economică din C.A.P. să se producă revirimentul cam de mult așteptat. Semnatarul răspunsului, tovarășul Ioan P. Ioan, ne prezintă citeva din măsurile imediate stabilite pentru terminarea unor activități din cadrul cooperativei agricole de producție. Este vorba, printre altele, de predarea la fondul de stat a întregii cantități de porumb planificat ; completarea efectivului de ovine prin procurarea a 200 capete și asigurarea întregii cantități de furaje necesare pentru perioada de iarnă; înființarea unei secții de construcții cu profil de tîmplărie, dulgherie, zidărie și fierărie , plantarea cu răchită a unor suprafețe de teren, procurarea unei mașini și a unui tractor etc. Iată deci că s-au stabilit citeva modalități concrete de impulsionare a activității din C.A.P. Urmează ca transformarea în practică a acestor măsuri să se realizeze in timp optim. Nu ni se prezintă nimic, despre măsurile vizind îmbunătățirea muncii politico-organizatorice și de educație în rîndul membrilor cooperatori, despre modul cum se va asigura în Golești, continua creștere a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Trecînd peste aceste „amănunte“ deloc minore, socotim totuși că poziția Comitetului comunal de partid este îndeobște cea normală , una de evaluare a propriilor carențe in conducerea și controlul muncii politice și economice din C.A.P., existind și indicii care conferă garanția că în perioada următoare va spori atenția față de destinele unității economice din Golești. Nicolae DRULEA H 1111 Y A CXTl’AA'&TATYTT ' XaA». SEAJJN ÂLUILI V/JJdJL JLv/ jkY rY» A. 0ÜYTY TT» J&KJLJ ZIAR viăUi „o Întrebare pe adresa organelor locale DE PARTID ȘI DE STAT DIN GOLEȘTI“ DESFACEREA MĂRFURILOR (Urmare din pag. I) Gh. Tilibașa, și nici cei ce ar fi trebuit să le mai fie cîteodată și altfel de musafiri, ci cumpărătorii. Cit despre aprovizionarea cu articole de confecții, încălțăminte și tricotaje pentru iarnă ni se oferă doar niște ciubote de cauciuc și citeva perechi de bocanci, niște quasi-paltoane (desigur, nu din stofă), alte realizări ale creatorilor de modele de o.. jumătate de deceniu și... mobilă. „Mobilă nu prea multă, că nu o cumpără lumea din Boghești“ — au și picat scuzele. Numai că ele s-au lipit ca nuca de... perete, căci la destulă vedere se afla expus un ditamai recamierul, ce „închinase“ de peste doi ani cîțiva metri pătrați din suprafața magazinului. Că prezenta niște defecțiuni de-ți era mai mare mila și... sila să le mai observi, acestea nu erau decit semne ale „grijii“ celor ce-l aveau (ori poate l-au avut și alții) în primire. (Și la Răcoasa, o... recuzită similară. Decorul — un bufet de 1294 lei), iar „stagiunea“... la o a treia toamnă). Nici la magazinul mixt din satul Rădăcinești n-am putut respira atmosferă mai demnă de intențiile noastre de cumpărători. La figurat, dacă vreți, căci la propriu ee era pur și simplu infestată de un stăruitor miros de rozătoare. Ca printr-o surprinzătoare coincidență, la magazinul sătesc din Varnița (comuna Răcoasa), gestionarul Vasile Gh. Vulpoi, ne-a vorbit și el de absența unor produse alimentare de strictă necesitate. La Varnița nu e lumină electrică. Și atunci gospodinele folosesc pentru iluminat lămpi. Lămpile însă au și ele „dichisurile“ lor. Ne-am convins vrînd să cumpărăm și noi una. „Da, se poate“, bazin nr. 5, sticlă nr. 8, iar fitil nr. 11. Să te tot luminezi! Cearceafurile se pot trage la mașină numai cu ață neagră, iar în loc de apă de colonie, folosiți și uleiul de nucă, dacă nu pătează! Totuși, petele erau prea evidente și prea persistente. Situația cu rechizitele școlare o arăta cu vîrf și îndesat. Nu se găseau radiere, stilouri pentru școlari, caiete de desen format mic etc. Căci din toate acestea nu se găsea nimic trecut nici în notele de comandă. Deoarece era duminică, de mult după-amiază, n-am putut lua cunoștință de interiorul magazinului universal din Homocea. Vitrina în schimb suplinea orice altă posibilitate de a da relații. Și ne-am notat pantofi și sandale pentru copii și de damă pentru lunile mai-august și praf depozitat, din timpul tot atîtor luni. La bufetul din satul Tănăsoaia, clienți nu prea erau, nu erau nici chifle (era o pîine tare ca piatra). Temperatura de aproape zero grade, o țeavă degradată și prin urmare apă picurînd vrînd parcă să te îndemne la a servi dintre vinurile toamnei doar o „Perlă“ de 3/4 1 costind 20 lei. „Ce caută asta aici ?“, s-a „mirat“ de față cu noi președintele Marcu Tănase. Perla perlelor o întîlnim însă la bufetul din Corbița : bucată de pastramă, de o săptămînă, invadată de un strat gros de mucegai“. Ni s-ar putea replica din partea factorilor de răspundere ai U.J.C.C. Vrancea că notele de comenzi nu sunt întocmite la timp, corespunzător cerințelor reale ale cumpărătorilor. Iată însă că la Dumitrești magazinul cooperației de consum oferă cetățenilor doar... rafturi goale, în ciuda nenumăratelor solicitări expediate celor care sunt obligați, potrivit statelor de plată, să se preocupe de aprovizionarea ritmică, abundentă a rețelei comerciale sătești. Numai în sectorul textile lipsesc sifonul, ciocul, stofele groase de iarnă, pături diferite, paltoane femei ș.a. Și un alt fapt, aproape incredibil : de peste patru luni de zile în toate magazinele comunei nu se mai găsește sarea măcinată ! Ultima notă de comandă (nr. 134 din 27 octombrie a.c.) este onorată doar cu... patru articole : conserve de vită, pate de ficat, costiță cu fasole și fasole verde. Absentează însă produse alimentare de strictă necesitate : zahărul tos, uleiul îmbuteliat, cafeaua, margarina, untul de masă, sarea fină, bomboanele de ciocolată, marmelada, biscuiții. ...Și exemplificările ar putea continua. Ele nu sunt niște spicuiri căutate înadins. O pot recunoaște și însoțitorii noștri care — ca și noi — și-au pus citeva întrebări. Iată-le: 1. „Oare prin aceste comune (Boghești, Tănăsoaia, Corbița, Răcoasa, Dumitrești nu există organe sanitare de control ?“ Oare gospodinelor le place să se reîntoarcă acasă cu sacoșa goală ? 3. „Cum se face că, nu departe de însăși sediile de reședință ale comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, la numai doi pași, nimeni de pe acolo nu observă și acest lucru ?“ 4. „Dar controlul obștesc ce face ?“ 5. „Dar... dar... ș.a.m.d. (memento) (televiziune) JOI S NOIEMBRIE 1973 9.00 Curs de limba engleză. Lecția 64 (reluare). 9.30 Curs de limba germană. Lecția 66 (reluare). 10.00 TELEX. 10.05 Cărți și idei (reluare). 10.25 Telecinemateca (reluare). 11.55 Publicitate. 12.00 TELEJURNAL. 16.00—17.00 TELEȘCOALA. O Album. Casa memorială Otilia Cazimir (Televiziune școlară completivă). Fizică (anul III). Acțiunea cîmpului magnetic asupra particulelor aflate în mișcare. (Televiziune dirijată). O Științe sociale. Consultații (Televiziune școlară completivă) . Trăsăturile societății socialiste multilateral dezvoltate . Eficiența economică . Teoria leninistă a cunoașterii. 17.30 Emisiune In limba maghiară. 18.30 TELEX. 18.35 DIN ȚÂRILE SOCIALISTE. 18.45 ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI. O Etic și politic. O Salariul social. O Timpul în lumina cuceririlor științei contemporane. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 DE SERI. Creionașul fermecat. 19.30 TELEJURNAL. CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN. 1973 — AN HOTARITOR. 20.00 Cîntecul săptămînii. La noi. 20.05 Publicitate. 20.10 SEARA PENTRU TINERET. „Turneul emblemelor“ itinerar patriotic pentru tineret , avanpremieră la un mare concurs organizat de C.C. — U.T.C. și Radioteleviziunea Română. 20.20 Oțelul poartă semnătura noastră — reportaj despre vîrstele șantierului național al tineretului de la Oțelăria din Tîrgoviște. 20.32 „Din mit și dor țesut-am vers“* poezii de George Coșbuc, Alexandru Philippide, Lucian Blaga, Nina Cassian, în interpretarea unor studenți de la Institutul de teatru. 20.40 „De sîmbătă pînă luni“ — telefoileton de Anca Fusariu. 20.47 Acolo unde ne așteaptă oamenii — reportaj despre munca entuziastă a tinerilor specialiști repartizați în comuna Pădureni, județul Cluj. 21.05 „La țintă“ — miniaturi satirice cu brigada artistică de agitație a Școlii populare de artă din București. 21.20 Steaua fără nume — concurs pentru tineri interpreți de muzică ușoară. Prezintă Sânzeana Pop. Concurente : Goran Cristina — Cîmpina, Corbu Violeta — Drobeta-Turnu Severin, Oancea Mihaela — Tîrgoviște (etapa I). 22.15 24 de ore. ( radio) JOI 8 NOIEMBRIE 1973 BUCUREȘTI - PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05 Melodii în zori de zi. 5.20 Dragi mi-s cîntecul și jocul. 5.40 Jurnal agrar. 5.50 Muzică ușoară. 6.00—8.08 RADIOPROGRAMUL DIMINEȚII. 1.08 Matineu muzical — preludii la opere. 8.25 Moment poetic: Silviu Rusu. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.30 ODA LIMBII ROMANE. O Comori ale limbii noastre . Crizanteme — tabletă de Tudor Arghezi O Cronica limbii, de prof. univ. dr. Pompiliu Dumitrașcu O De patrie, vorbește-mi (lirică actuală) O Cum e corect. La microfon acad. Al. Graur O De vorbă cu ascultătorii emisiunii. 9.50 Muzică ușoară. 10.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 înflorim republica cântece de muncă. 12.00 Discul zilei — Engelbert Humperdinck. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Compozitorul săptămânii — Wolfgang Amadeus Mozart. 14.40 Interpreți de muzică populară — Nelu Orian. 15.00 Buletin de știri. 15.05 TRIBUNA RADIO. 15.15 Muzică de estradă. 15.40 Formații participante la concursul coral interjudețean „Cîntare patriei“. 16.00 Radiojurnal. 16.15. Melodii populare cu Ion Copil și Sașa Bizgu. 16.30 Știința la zi. 16.35 Muzică ușoară de Temistocle Popa. 17.00 ANTENA TINERETULUI. 18.00 ORELE SERII. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 CONSEMNĂRI. 20.50 Jocuri populare. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. Ion Vinea. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—5.001 Estrada nocturnă. RADIO — IAȘI 6.00 Radiomatineu. Buletin de știri. 6.15 Actualitatea In agricultură. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Cîntare României Socialiste! 8.00 închiderea emisiunii. 17.00 Cotidian sonor. 18.00 Dumbrava minunată. 18.10 Amatori la microfon. 18.30 Preocupări cetățenești. 18.40 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Crai și suflet românesc. 19.20 Din liedurile lui Johannes Brahms. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.00 Teatru la microfon. „Profesorul de franceză“, de T. Mușatescu. 21.30 Program de madrigale. 21.40 Selecțiuni din opereta „Cele trei valsuri", de Oscar Strauss. 22.00 Radiojurnal și Sport. 22.30 Soliști și formații de muzică ușoară. 23.00 închiderea emisiunii (~cinema ) JOI 8 NOIEMBRIE 197SA Cinema „UNIREA* Focșani — „Infailibilul Raffles". Orele : 14.45, 16.45, 18.45, 20.45. Telefon : 1 12 04. , Cinema „UNIREA* n Focșani — „Distratul“. , Cinema „POPULAR“ Adjud» „Conspirația“. , Cinema „LUMINA* Mărășești ~ „Fuga“. 1 Cinema „POPULAR" Panciu — „Țara Sălbatică“. Cinema „VICTORIA* Odobești —„Acea pisică blestemată“. muze*T3 MUZEUL DE ISTORIE — FOCșani : orele 10—18 ; luni închis. MUZEUL DE ȘT. NATURII - FOCȘANI: orele 10—18; luni închis. MUZEUL ORĂȘENESC - PANCIU 5 orele 10—18 ; luni închis. MUZEUL ORĂȘENESC — ADJUD orele 10—18 ; luni închis. mausoleul marașești - orele I 10—18 : luni închis. MAUSOLEUL mAraști - orele 10—18 : luni închis. MAUSOLEUL FOCȘANI — orele I 10—18 : luni închis. MAUSOLEUL SOVEJA - orele I 10-18 : luni închis. CASA MEMORIALA „AL. VLAHUTA ” DRAGOSLOVENI : orele 10-18 : luni închis. CASA MEMORIALA „ION ROATA— CIMPURI : orele 10—18 luni Închis. O nouă tehnologie ■S (Urmare din pag. 1) acțiune scarificatorul •— un utilaj cu alura unei greble care mobilizează platforma drumului pentru a permite o bună împănare între piatra veche și cea nouă. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că un IFRON, după ce execută o anumită operație, merge pe o platformă unde i se schimbă rapid dispozitivul. In acest timp, cel de-al doilea IFRON execută o operație, astfel Incit nu pot exista practic timpi morți. Cu ajutorul unor cupe speciale, montate pe autoîncărcătoare se transportă și împrăștie in continuare balast, realizîndu-se reprofilarea platformei drumului și mai ales „bombamentul“ specific cu ajutorul unei lame adaptată la IFRON. Pe lîngă faptul că se execută foarte repede, eliminîndu-se prin mecanizare eforturile fizice — fapt ce conduce la creșterea productivității muncii —, cheltuielile pentru un kilometru de drum reparat capital se reduc de 10 ori. Se înregistrează astfel însemnate economii, în condițiile realizării unui drum de bună calitate cu o portanță ridicată. Acțiunea — înscriindu-se într-un ciclu avînd drept scop extinderea în sectorul forestier a mecanizării tuturor operațiunilor ce se execută în prezent manual, realizîndu-se pe această cale posibilități de sporire a producției pentru devansarea cincinalului — a fost deosebit de instructivă. Am reținut și citeva impresii ale unor participanți: Gheorghe Bărbărău, picher, districtul Putna : „Ceea ce am văzut aici ne este de un real folos. Pot spune că noua tehnologie vine mult în ajutorul nostru, ușurindu-ne munca“. Dumitru Mititelu, picher, districtul Putna: „Avantajele noii tehnologii sunt evidente, iar schimbul de experiență organizat astăzi a reușit pe deplin să ne convingă de necesitatea aplicării grabnice a reparațiilor mecanizate". Dumitru Borcăiaș, pichor, districtul Dumitrești : „Un drum reparat prin noua tehnologie arată altfel, timpul se scurtează. Vom trece cu de curînd la aplicarea noii metode pe care am urmărit-o aici". Ion Chitroceanu, picher,districtul Soveja: „Ceea ce ni s-a demonstrat a fost foarte instructiv, avantajele tehnico-economice ale mecanizării operațiunilor de întreținere a drumurilor recomandînd cu bune rezultate metoda. Vom trece cut mai grabnic la aplicarea ei". joi 8 noiembrie 1973 Știri sportive de peste hotare BELGRAD 7 (Agerpres). Turneul internațional de șah de la Novi Sad s-a încheiat cu victoria marelui maestru sovietic Anatoli Levi, cu 12 puncte din 15 posibile. Pe locul doi s-a clasat marele maestru iugoslav Milan Matulovici, iar locul trei a revenit maestrului român Victor Ciocîltea, care s-a comportat bine în acest concurs, avînd un finiș remarcabil (trei victorii consecutive). In penultima rundă, Victor Ciocîltea l-a învins pe mirele maestru iugoslav Janosevici, iar în ultima rundă a cîștigat la Jovici. Totalizînd 10,5 puncte din 15 posibile, Victor Ciocîltea a îndeplinit norma pentru acordarea titlului de mare maestru internațional. MOSCOVA 7 (Agerpres). Finala Campionatului internațional feroviar de fotbal se va disputa între echipele Lokomotiv Moscova și Lokomotiv Plovdiv. În meciul retur al semifinalelor, Lokomotiv Moscova a întrecut cu scorul de 3-1 (2-1) pe Rapid București, care cîștigase primul joc cu 3-2. In partida de la Moscova, pentru gazde au marcat Malinin (2) și Zudin, în timp ce golul oaspeților a fost înscris de Neagu. COPENHAGA Z (Agerpres). — un meci retur pentru optimile de finală ale „Cupei campionilor europeni“ la fotbal, echipa Celtic din Glasgow a învins cu 1-0 (1-0) formația daneză Vejle. In aceeași competiție, echipa iugoslavă Steaua Roșie Belgrad a eliminat formația engleză F.C. Liverpool, învingători pe teren propriu cu 2-1, fotbaliștii iugoslavi au cîștigat cu același scor și in deplasare. V or~ y