Milcovul, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1385-1460)
1974-03-28 / nr. 1457
K I 'c*i%k\Z&r ANUL VII — NR. 1 457 JOI 28 MARTIE 1974 4 pagini — 30 bani Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C. C. al P. C. R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al Întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, fisme și suprapuneri care parales-au manifestat în această Aceste măsuri vor duce, direcție, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat in toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de către fiecare activist, de partid și de stat, a faptului că în funcția sau iu funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un Înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cet mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statului nostru ,ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării, în ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor partidului în diferite sectoare de activitate. în ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea plenarei Comitetului Central de recomanda Marii Adunări Națioanale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, intereselor bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cind experimentăm noul sistem de retribuție. în toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri; de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat in mod radical proiectul, în primul rînd, în proiect se propune să renunțăm, la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ținind seama că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de producție, în țara noastră — ca în toate tarile socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpini pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor male. Introducerea noțiunii marede retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continuie a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează in proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la Linul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congrelui al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. în mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari dar intr-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplificarea, față de primul proiect, treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferențiere destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor Diferențierea nu se poate mari, face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care cîștigă de două ori mai mult decât alții din aceeași categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obținerii unei producții suplimentare există în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și in sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livrată. Aceasta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate in raport de producțiile suplimentare. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obținut, după cite știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producție, în această categorie intră și sistemul de premiere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma actuală, în ce privește principiile și nivelele, proiectul este corespunzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea: ce să facem cu celelalte categorii? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus? O nivelare între diferitele domenii de activitate nu se poate realiza Trecerea categoriilor de jos la cele de sus (Continuare In pag. a III-a) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT ín ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c. și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei , modificările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste., După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c., propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cit și pe planul relațiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă ci mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății socialiste românești. Astăzi în jurul orei posturile noastre de radio 11,15, și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Republicii Socialiste România. în vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. apreciat ca fiind necesară instituirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de președinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cit, și în relațiile internaționale. în unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului și comunismului în patria noastră, pentru libertatea și neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare aie lumii. . Acestea sunt și motivele pentru care propun susținerea de către Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidului și statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Republicii Socialiste România, în cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministrul pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, președinta Comitetului județean al femeilor — Galați, Richard Winter, președintele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai" din Ploiești, Tincu Anton, președintele Cooperativei agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Constantin Dăscălescu, președintele Consiliului județean Galați al F.U.S. Participanții la dezbateri — reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani și de alte naționalități — au susținut cu înflăcărare candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România, și-au manifestat încă o dată, și cu acest prilej, simțămintele de dragoste, stimă, prețuire față de secretarul general al Partidului Comunist Român, în cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității laborioase, plină de pasiune și dăruire, a conducătorului partidului și statului nostru pusă în slujba edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, înfloririi patriei și fericirii poporului, cauzei socialismului și păcii în lume, subliniind că viața și munca celui care conduce cu înțelepciune destinele națiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarășului Nicolae Ceaușescu s — au subliniat vorbitorii — sînt indisolubil legate marile realizări obținute de România socialistă în construcția vieții noi pe pămîntul patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizație, și bunăstării întregului popor, înalatul prestigiu de care se bucură țara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a hotărît în unanimitate să-și însușească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naționale legiferarea lor.Continuare în pag. a III-al PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ce înseamnă, în sens socialist, Străoane-azi „Poarta" dinspre Panciu către Cîmpurile lui Moș Ion Roată și către Soveja mioritică și urarea — de a fi bine venit pe Valea Șușiței, se află prin excelență la Străoane. Revăzînd localitatea oricine constată că aici hărnicia s-a dorit dintotdeauna la loc de frunte. Chiar și în îndepărtatele timpuri vitrege, cînd latul ținea locul cimentului, spiritul gospodăresc își exprima valențele. Dar avea și Străoane — înainte de 1944, tristețea oropsirii, și neajunsurilor generale și de aceea vîrstele mai tinere își exprimă recunoștința față de autorii tuturor schimbărilor către bine, către mai bine. — Din întreaga vîrstă jubiliară, 22 i-am trăit aici în dimensiunile pomiviticole ale acestor meleaguri, ne mărturisește tovarășul Boris Laiu, secretar al comitetului comunal de partid și primar al localității, îi cunosc bine pe străoneni, am toate motivele să le prețuiesc năzuințele, calitățile civice, firea foarte sinceră patronată de dorința de a da comunei înfățișare pitorească, urbană. Pot , afirma, uzitînd doar de cîteva dintre multele dovezi, că Străoane a adus aici orașul, armonizînd viața civilizată cu farmecul local. Primarul, ceilalți interlocutori, ne-au îndreptat privirile asupra unui proiect-tip de locuință străoneană cu șapte încăperi, adesea admirată în peisajul comunei. Numai într-un an, în 1973, o singură echipă de constructori a cooperativei agricole de producție, condusă de un foarte vrednic brigadier, de Costică Zamfir, a avut de înălțat 12 case, ceea ce înseamnă luna și locuința. Spusele aparțin tovarășului Anton Olaru, președintele C.A.P. Străoane. Și pentru că de peste 13 ani, deținînd funcții de răspundere în această unitate a inimilor înfrățite, Anton ne relatează, iată ce am Olaru mai consemnat: — Cel mai bogat an (de cînd e ’ cooperativa agricola) nu s-au hotărît nici bunăvoința cerului, nici mila pamîntului, ci acordul global generalizat în 1973. Există la noi numeroși cooperatori care Aurel STANCIU (Continuare in pag. a III-a) Pe șantierul Fabricii de nutrețuri combinate Focșani, ultima lună a trimestrului I consemnează ritmuri dinamice de execuție pentru recuperarea restanțelor din ianuarie și februarie. Organizarea lucrului continuu, prin lărgirea schimburilor este o măsură a cărei materializare a sporit substanțial realizările: începută cu 2 zile in avans, glisarea la grupul 3 de celule s-a desfășurat ritmic, astfel că la finele lunii silozul va fi t eiminat, realizîndu-se numai la această lucrare aproximativ 1 500 000 lei. Dintre constrictorii a căror rezultate întrec cu mult sarcina stabilită, am reținut numele maistrului Gheorghe Mohonea, fierar betoniștilor Ștefan Blejul și Costache Gegea, dulgherilor Constantin Popa și Ștefan Ocheșel, precum și a betoniștilor Constantin Angheluță și Constantin Drăgănescu. 1944—1974