Milcovul, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1385-1460)

1974-03-28 / nr. 1457

K I 'c*i%k\Z&r ­ ANUL VII — NR. 1 457 JOI 28 MARTIE 1974 4 pagini — 30 bani Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C. C. al P. C. R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al Întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organe­lor de partid și de stat, elimi­narea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noas­tră, simplificarea structurii or­ganizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adop­tate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor di­n Statut cu privire la rolul Comite­tului Executiv — organul care a­­sigură conducerea întregii acti­vități între plenare — înlăturîn­­du-se unele neajunsuri, fisme și suprapuneri care parale­s-au manifestat în această Aceste măsuri vor duce, direcție, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Execu­tiv în conducerea întregii acti­vități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Per­manent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sec­toare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unita­ră a lor, eliminîndu-se paralelis­me și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăți­re de fond a activității de con­ducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răs­punderii în muncă a cadrelor de partid și de stat in toate sectoarele de activitate. Măsuri­le organizatorice luate vor tre­bui să fie urmate de înțelege­rea, de către fiecare activist, de partid și de stat, a faptului că în funcția sau iu funcțiile încredin­țate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un Înalt spi­rit de răspundere, pentru înfăp­tuirea neabătută a liniei gene­rale a partidului, pentru reali­zarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate a­­cestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creș­terea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că for­mele organizatorice nu sunt sta­bilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de orga­nizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a struc­turii organizatorice și a meto­delor de muncă este o necesita­te și o sarcină permanentă, în­totdeauna să pornim de la im­perativul de a asigura unirea în cet mai bune condițiuni a e­­forturilor partidului și statului nostru ,ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării, în ce privește modificarea Con­stituției, așa după cum s-a ară­tat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și prac­ticilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utili­tatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor parti­dului în diferite sectoare de ac­tivitate. în ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schim­barea a fost determinată de a­­probarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesita­tea de a realiza o mai bună cu­prindere a muncii în toate sec­toarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea ple­narei Comitetului Central de recomanda Marii Adunări Națio­a­nale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, între­gul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialis­mului și comunismului în patria noastră, intereselor bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la reali­zarea politicii de dezvoltare mul­tilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale inter­naționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării în­tre națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retri­buirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cind ex­perimentăm noul sistem de retri­buție. în toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri; de a­­ceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbu­nătățiri principiale care au modi­ficat in mod radical proiectul, în­ primul rînd, în proiect se propune să renunțăm, la noțiu­nea de salarizare și să introdu­cem o noțiune nouă, care să o­­glindească noile relații de pro­ducție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ținind seama că no­țiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de pro­ducție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private a­­supra mijloacelor de producție, în țara noastră — ca în toate tarile socialiste — oamenii mun­cii au devenit, după cum e cu­noscut, stăpini pe mijloacele de producție, statornicind noi rela­ții de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în mă­sura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglin­dească schimbările revoluționa­re petrecute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oame­nilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producă­tori ai tuturor bunurilor m­ale. Introducerea noțiunii mare­de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practi­că. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități în­vechite privind poziția față de proprietatea obștească, față­ de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații din­­tre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie­ la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloa­celor de producție, producătorii bunurilor materiale,­­ oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea venitu­rilor lor directe depinde de a­­sigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continuie a forțelor de produc­ție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă­­ este problema centrală a fiecărui co­lectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fie­cărui cetățean al patriei noas­tre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retri­buire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploa­tarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Por­nind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calita­tea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este ne­mijlocit legat de producția gene­rală, de bunurile materiale pe ca­re le producem, de produsul so­cial, de venitul național, de ra­portul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondu­rile generale de care dispunem în­­tr-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează in proiectul de le­ge prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între venituri­le mari și veniturile mici, reali­zarea u­nei retribuții mai echita­bile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la Li­nul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta ara­tă preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congre­­lui al X-lea, ale Conferinței Nați­onale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între venitu­rile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­­tenție deosebită creșterii mai pu­ternice a veniturilor mici. în mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea u­­nui raport mai echitabil între ve­nituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespun­zătoare a veniturilor mari dar intr-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea ve­niturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de acti­vitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretu­lui, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, ca­re să-i permită să pășească în via­ță în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplifi­carea, față de primul proiect, treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a coin­teresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în di­ferite ramuri, la o diferențiere destul de însemnată între salari­ile mici și cele mari. O diferenți­ere mai mare nu cred că este in­dicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesita­tea de a păstra raportul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor Diferențierea nu se poate mari, face prin menținerea la un nivel scă­zut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — a­­ceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acor­dului în toate sectoarele de ac­tivitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe ba­za realizării producției fizice, ve­niturile să crească nelimitat, ca rezultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care cîști­­gă de două ori mai mult decât alții din aceeași categorie. Posi­bilitatea cointeresării, pe baza ob­ținerii unei producții suplimenta­re există în toate ramurile de ac­tivitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și in sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livrată. Aceasta este, re­almente, un stimulent foarte pu­ternic. Primind pentru fiecare to­nă o anumită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate in raport de producțiile suplimen­tare. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat pla­nul, în primele luni ale acestui an s-a­­ obținut, după cite știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire pre­vede o serie de stimulente mate­riale directe, legate de producție, în această categorie intră și sis­temul de premiere și celelalte for­me pe care le cunoașteți. De a­­ceea, aș aprecia că în forma ac­tuală, în ce privește principiile și nivelele, proiectul este corespun­zător și putem să-l adoptăm ca a­­tare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioa­ră. Se pune, însă, întrebarea: ce să facem cu celelalte categorii? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus? O nivelare în­tre diferitele domenii de activita­te nu se poate realiza­ Trecerea categoriilor de jos la cele de sus (Continuare In pag. a III-a) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT ín ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Pa­latul Republicii, ședința Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, preșe­dintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modi­ficarea Constituției Republicii Socialiste Româ­nia, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c. și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adu­nări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alege­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, ca preșe­dinte al Republicii Socialiste România. Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, ple­nara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei , modificările la Constituția Repu­blicii Socialiste România, adop­tate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consi­liului Național al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pa­nă, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste., După cum vă este cunoscut —­ a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c., propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însem­nătate deosebită pentru dezvol­tarea în continuare a întregii vieți politice, economice și so­ciale din patria noastră. In le­gătură cu această istorică hotă­­rîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Națio­nale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cit și pe planul relațiilor internaționale pune în mod fi­resc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă ci­ mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății socialiste ro­mânești. Astăzi în jurul orei posturile noastre de radio 11,15, și televiziune vor transmite di­rect de la Palatul Marii Adu­nări Naționale ședința sole­mnă consacrată alegerii Preșe­dintelui Republicii Socialiste România. în vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. apreciat ca fiind necesară insti­­­tuirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de pre­ședinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cit, și în relațiile internaționale. în unanimitate, Plenara Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție d­e Președinte al Republicii Socia­liste România pe secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a na­țiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calitățile ce­le mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcă­rat pentru cauza socialismului și comunismului în patria noas­tră, pentru libertatea și neatîr­­narea României, pentru solida­ritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare aie lumii. . Acestea sunt și motivele pen­tru care­­ propun susținerea de către Consiliul Național al Fron­tului Unității Socialiste a candi­daturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidu­lui și statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Repu­blicii Socialiste România, în cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefă­­nescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministrul pentru proble­mele tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Miron Nico­­lescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, președinta Comitetului județean al femeilor — Galați, Richard Winter, pre­ședintele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai" din Ploiești, Tincu Anton, președin­tele Cooperativei­­ agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Constantin Dăscălescu, președintele Consiliului județean Galați al F.U.S. Participanții la dezbateri — reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țărănimii și intelec­tualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani și de alte naționalități — au susținut cu înflăcărare candidatura to­varășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de preșe­dinte al Republicii Socialiste România, și-au manifestat încă o dată, și cu acest prilej, sim­țămintele de dragoste, stimă, pre­țuire față de secretarul general al Partidului Comunist Român, în cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității labo­­rioase, plină de pasiune și dă­ruire, a conducătorului partidu­lui și statului nostru pusă în slujba edificării societății soci­aliste multilateral dezvoltate, înfloririi patriei și fericirii po­­­porului, cauzei socialismului și păcii în lume, subliniind că via­ța și munca celui care conduce cu înțelepciune destinele națiu­nii române întruchipează un stră­lucit exemplu pentru toți oame­nii muncii din patria noastră. De numele tovarășului Nicolae Ceaușescu s — au subliniat vorbi­torii — sînt indisolubil legate marile realizări obținute de Ro­mânia socialistă în­ construcția vieții noi pe pămîntul patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizație, și bunăstării întregului popor, înal­a­tul prestigiu de care se bucură țara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Na­țional al Frontului Unității So­cialiste a hotărît în unanimitate să-și însușească propunerile a­­doptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîndul său, a decis să recomande Marii A­­dunări Naționale legiferarea lor.­­Continuare în pag. a III-al PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ce înseamnă, în sens socialist, Străoane-azi „Poarta" dinspre Panciu către Cîmpurile lui Moș Ion Roată și către Soveja mioritică și urarea — de a fi bine venit pe Valea Șușiței, se află prin excelență la Străoane. Revăzînd localitatea oricine constată că aici hărnicia s-a dorit dintotdeauna la loc de frunte. Chiar și în îndepăr­tatele timpuri vitrege, cînd latul ținea locul cimentului, spiritul gospodăresc își exprima valențe­le. Dar avea și Străoane — îna­inte­­ de 1944, tristețea oropsirii, și neajunsurilor­ generale și de­ a­­ceea vîrstele mai tinere își ex­primă recunoștința față de auto­rii tuturor schimbărilor către bi­ne, către mai bine. — Din întreaga vîrstă jubilia­ră, 22 i-am trăit aici în dimensi­unile pomiviticole ale acestor me­leaguri, ne mărturisește tovară­șul Boris Laiu, secretar al comi­tetului comunal de partid și primar al localității, îi cunosc bine pe­ străoneni, am toate mo­tivele să le prețuiesc năzuințe­le, calitățile civice, firea foarte sinceră patronată de dorința de a da comunei înfățișare pitoreas­că, urbană. Pot , afirma, uzitînd doar de cîteva dintre multele do­vezi, că Străoane a adus aici orașul, armonizînd viața civili­zată cu farmecul local. Primarul,­­ ceilalți interlocutori, ne-au îndreptat privirile asupra unui proiect-tip de locuință străoneană cu șapte încăperi, a­­desea admirată în peisajul co­munei.­­ Numai într-un an, în 1973, o singură echipă de constructori a cooperativei agricole de pro­ducție, condusă de un foarte vrednic brigadier, de Costică Zamfir, a avut de înălțat­ 12 ca­se, ceea ce înseamnă luna și lo­cuința. Spusele aparțin tovarășului Anton Olaru, președintele C.A.P. Străoane. Și pentru că de peste 13 ani, deținînd funcții de răs­pundere în această unitate a inimilor înfrățite, Anton ne relatează, iată ce am Olaru mai consemnat: — Cel mai bogat an (de cînd e ’ cooperativa agricola) nu s-au hotărît nici bunăvoința cerului, nici mila pamîntului, ci acordul global generalizat în 1973. Există la noi numeroși cooperatori care Aurel STANCIU (Continuare in pag. a III-a) Pe șantierul Fabricii de nutrețuri combinate Focșani, ultima lună a trimestrului I consemnea­ză ritmuri dinamice de execuție pentru recupe­rarea restanțelor din ianuarie și februarie. Or­ganizarea lucrului continuu, prin lărgirea schim­burilor este o măsură a cărei materializare a sporit substanțial realizările: începută cu 2 zile in avans, glisarea la grupul 3 de celule s-a desfășurat ritmic, astfel că la finele lunii silo­zul va fi t eiminat, realizîndu-se numai la a­­c­eastă lucrare aproximativ 1 500 000 lei. Dintre c­onstri­ctorii a căror rezultate întrec cu mult sarcina stabilită, am reținut numele maistrului­­ G­heorghe Mohonea, fierar betoniștilor Ștefan Blejul și Costache Gegea, dulgherilor Constan­tin Popa și Ștefan Ocheșel, precum și a betoniș­tilor Constantin Angheluță și Constantin Drăgă­­nescu. 1944—1974

Next