Mişcarea, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 178-200)
1919-09-20 / nr. 193
i *• ANUL XIîl No. 193 Când scriem aceste rânduri este probabil că Consiliul Suprem discută chestiunile ridicate de România prin întâmpinarea ce a trimis-o Conferinţei de pace. La aceste discuţiuni va participa şi d. Lloyd George care actualmente se află la Paris. In aşteptarea rezultatului acestor deliberări—cari vor putea fi considerate ca defintivă pentru România numai în cazul când Conferinţa Păcei ce va socoti datoare^să revie asupra stipulaţiunilor cari lovesc demnitatea şi interesele ei—ne oprim asupra unei comunicări telegrafice din Paris în care se rezumă cele ce se scrie în presa franceză cu privire la atitudinea Americei faţă de România. Cam sunt motivele acestei atitudini, nu se spune. Telegrama din Paris arată numai că „delegaţiunea americană de pace manifestează o atitudine cu desăvârşire ostilă faţă de România“. Această ostilitate nu este înţeleasă nici în cercurile politice franceze iar unele ziare populare şi de importanţa mondială din capitala Franţei, care se ocupă Americei faţă de România, rătesc pe politicianii americani în frunte cu guvernul din Washington de politică pur financiară“. Ziarele franceze cari pun astfel această chestiune, o documentează arătând că America manifesta o deosebită simpatie faţă de noul stat Iugoslav pentru motivul că „noua republică a slavilor de sud a tolerat ca terenul lor să fie exploatat de capitaliştii americani, înregistrăm totul cu titlu de document, întrucât noi nu cunoaştem un singur motiv serios came să fie impus Americei să adopte o atitudine ostilă faţă de România, de atitudinea învine PARTIDUL ŢĂRĂNESC — Este o adevărată rătăcire.— De câtva timp, unii pescuitori în apă tulbure încearcă să înfiinţeze un aşa zis partid ţărănesc. Aceasta este o adevărată rătăcire. Intr’adevăr, un partid ţărănesc ar însemna un partid de clasă. După cum n’ar avea rost un partid orăşenesc, aşa nu poate avea rost unul ţărănesc. Partidele politice trebuesc sa fie instrumente ale intereselor naţionale şi mijloace pentru deslegarea multiplelor probleme de ordin general. Acest lucru nu-l pot face partidele de clasă, deoarece acestea reprezentând nevoi şi interese unilaterale, vor urmări numai satisfacerea acestora, cu excluderea celorlalte clase, ajungând fatal la desbinare, ură, agitaţii şi nesiguranţă. Şi ce voeşte acest partid ? Ridicarea morală şi materială a ţăranimei prin chemarea ei la trebile publice şi prin împărţire de pământ? Dar celelalte cum rămân ? Unde este armonia socială dintre clase, condiţiunea esenţială a ordinei şi liniştei într’un stat ? Partidul naţional-liberal a luptat şi luptă pentru consolidarea ţerănimei, reuşind să o cheme la viaţa politică şi sâ-i dea pământ suficient. Partidul ţerănesc nu are nici o raţiune de a fi, întrucât marele reforme astăzi realizate, au fost preconizate şi aplicate de partidul naţional-liberal. Dacă acest partid doreşte cu adevărat emanciparea morală şi materială a ţăranimei, nu pe drumuri laterale ar trebui să lucreze, ci laolaltă cu acei cari au dat un puternic început de realizare a acestui ţel. Altfel se acreditează şi mai mult convingerea că partizanii lui sunt numai sămănători de dezbinare, ceia ce nu poate fi decât vătămător pentru ţară. CITIŢI IN PAGINA a II-a ULTIMILE STIRI TELEGRAFICE Din iniţiativa „Societăţii Scriitorilor Români“ s-a oficiat un parastas în satul Nanov, locul naşterei scriitorului I. Chiru-Nanov. Acest merituos scriitor care a fost premiat de Academie a murit la Iaşi de tifos exantematic în timpul refugiului şi se află înmormântat la cimitirul Eternităţii, unde deasemenea doarme somnul veciniciei şi Delavrancea. Amintind acest fapt, am dori să sugerăm S. S. R ideia de a lua iniţiativa ridicărei unor monumente pe mormintele acestor două scriitori pe care nu trebuie să-i dăm uitărei!...* Stagiunea teatrului naţional din Iaşi se va deschide cu „Chemarea Codrului“ de G. Ciumandi. * In editura librăriei „Socec“ vor apare în curând: „Cyrano de Bergerac“ a lui Edmond Rostand în minunata versiune a poetului M. Codreanu şi o nouă ediţiune a clasicelor sale sonete intitulate „Statui“ cari sunt complect epuizate. Iată o ştire de domeniul pur al poesiei româneşti. * Punându-se o placă amintitoare pe faţada odăei unde a locuit marele poet francez Verlaine, un ziarist avu ideia să întrebe pe vecinii lui Verlaine, ce părere au despre dânsul. Răspunsurile au fost dezastruoase . O cucoană întrebată dacă era în vizită cu Verlaine, a răspuns ca bărbatul ei niciodată n’ar fi primit să cunoască ea pe un asemenea om. O altă vecină îl căina: „Păcat de omul ista. Dacă n’ar fi fost un bețiv, poate că s’ar fi ales ceva de capul lui“. Bieții oameni mari! Chestia Minorităţilor Această chestiune întrucât se referă la România—aşa cum figurează în tratatul pe care guvernul d-lui Brătianu a refuzat a-l semna— este viu comentată în presa franceză. Cunoscutul scriitor francez d. Gustave Hervé publică în „La Victoire“ un articol intitulat pur şi simplu „Umilirea României“ în care dupăce enumera, serviciile pe care România le-a adus Aliaţilor, arată cât de nedrept se arată acum Conferinţa Păcei faţă de ea. D-l Hervé trecând la clauza cu privire la minorităţi scrie textual în ce privşte problema evreiască : „S’ar fi putut găsi o formulă mai puţin ofensatoare şi mai puţin jignitoare pentru suveranitatea naţională a României, obţinând totuşi egalitatea civilă şi politică a evreilor pe care guvernul român nici nu se gândeşte a o refuza. Punând însă astfel pe evreii români sub protecţia Marilor Puteri, dându-se impresia că se recunoaşte evreii din România ca o naţiune înlăuntrul naţiunei române, nu se va da oare un nou alement antisemitismului român?“ Aceste reflecţii ale marelui scritor francez arată cât de neportrivită este clauza respectivă prevăzută în tratat. In aceiaşi chestiune intervine şi ziarul „L’Echo de Paris1 care scrie textual: „Politica abstractă pe care o urmează Conferinţa, de pace evidenţiază încă odatâ urmările ei funeste. S’ar părea că e o politică excelentă ca să salvgardezi drepturile minorităţilor contra oricărei împilări; când însă treci de la o teorie la practică îţi dai abia seamă că instituind un control pentru a apăra aceste drepturi, votam nu numai intereselor statelor interesate, cărora le violezi independenţa şi le stânjineşti opera de asimilaţiune, ci şi ale minorităţilor însăşi, pe care le izolezi astfel de blocul naţional şi le expui duşmăniilor şi răzbunărilor. Contrastul dintre adevărul abstract şi unitatea politică este atât de evident, că nici nu s’a încercat măcar a extinde la Marile Puteri măsurile dictate pentru cele mici. Oare s’ar încumeta americanii să admită un statut special pentru supuşii lor de origină germană sau engleză un reglement internaţional pentru chestiunea Irlanidei sau aceia a Egiptului ?“ Iată alte argumente logice cari pledează deasemnea pentru dreapta cauză a României care fost silită de însăși Conferința Pace să refuze a semna tratatul de pace. Ammttoid tß Becistmc mmstxsrm «I$m4 fes Astesi- Piața Bksii'ifl 6. agewtRi* «te țH&acV zte. SAMBATA 20 SEPTEMBRIE 1999 Apsrezitatfc St* DwecfiM&sa «nari comitet de Redacție BRRtjRgm Qi ț ■xssrzzzs. PS .t VZS ___ . JmsJ Vw^ ——«3 ^iBEEr(38^d@^cSalil^a8B@68®i9 Reorganizarea serviciului tehnic al Comunei Se ştie că guvernul d-lui I. Brătianu printr’un decret-lege a destinat laşului suma de 4.000.000 lei din care s’a şi mandatat jumătate, un milion fiind ridicat de cătră d. inginer M. Welt și un altul urmând a fi trimis in curând. Această sumă totală va fi întrebuinţată în mod exclusiv pentru repararea oraşului. Intr’una din şedinţele comisiunei interimare d. C. Crupenschi a arătat că pavarea se va face cu granit—cu excepţiunea unor străzi principale—, în toamna curentă urmând a se face reparaţiunile provizorii, iar campania cea mare să înceapă din primăvară. Cu prilejul unor discuţiuni ce au avut loc în sinul comisiunei interimare d. C. Crupenschi a mai anunţat complecta reorganizare a serviciilor tehnice comunale. Pentru a sigura comunei admirabilele servicii ale d-lui inginer M. Welt, actualul director al serviciului de apă, administraţia comunală a luat hotărârea de a-l pune în fruntea serviciilor tecnice, care vor fi conduse de specialişti. Astfel după arătările d-lui C. Crupenschi se vor crea următoarele servicii speciale: serviciul tecnic propriu zis pentru clădiri, serviciul eclerajului, serviciul întreţinerea străzilor şi serviciul de apă. Toate aceste servicii vor fi puse sub conducerea unor arhitecţi şi ingineri specialişti cari la rândul lor vor fi puşi sub direcţiunea generală a d-lui M. Welt. Astfel divizat în patru ramuri esenţiale, serviciul tehnic va putea funcţiona în condiţiuni mult mai bune, descongestionând aglomeraţiunea actuală, pentru ca Iaşul să se poată reface în condiţiuni mai bune şi sub o direcţiune capitală ca acea de care în atâtea ocaziuni a dat dovadă de inginer M. Welt. La acest spectacol s-a adunat boerimea de pe moşiile învecinate şi multe familii boereşti din Iaşi. „Spectatori, orchestră, actori începură toţi să râdă cu hohote nemaipomenite. O mătuşă a mea Cucoana Sofia Carp venită anume de la moşia Ţiganaşi avea darul de a râde aşa de tare încât tremura casa, iar un alt spectator Iancu Caţichi venit din Iaşi avea un râs bolnăvicios: râdea până la leşin!" Astfel a prins tot mai mult dragostea de arta şi limba românească datorită celor dintăi apostoli ai culturei naţionale. D-nii Iacob Negruzzi şi T. T. Burada cari au trăit la aceste minunate începuturi şi manifestări artistice cu caracter naţional le evocă cu legitimă admiraţiune —şi de aceia socotim noi că sărbătorirea primului centenar se cuvine a fi făcută cu tot fastul şi coloritul acelei epoci. ARALD PABERI 31 FAPTE Din trecutul laşului Publiciştii ieşeni asociindu-se la propunerea d-lui T. T. Burada ca sa se serbătorească primul centenar de când s’a jucat pentru prima dată în limba românească pastorala lui Gh. Asaki „Mirtul şiHloe‘% credem interesant a răsfoi pagini din trecutul laşului pentru a aminti o epocă care astăzi apare nu numai frumoasă dar aureolată de nimbul renaşterei artei şi culturei româneşti. Dl T. T. Burada în „Istoria Teatrului din Moldova" ne precizează faptul că în seara de 27 Decembrie 1816 s’a jucat în casele Hatmanului Costachi Ghica din fața AntropoTTeî, pasîorăianul Asatrî dTh'Iirdetii^' nul Mitropolitului Veniamin Costache, a autorului şi a hatmanului Ghica, de cătră fiica acestuia d-na Şubin, prinţul Ghica şi Costache Sturdza, primii interpreţi. In urmă după încercările atât de reuşite, s’a jucat teatru în casele boerului Grigore Krupenski, devenite mai târziu casele boerului Talpan, situate cam în apropiere de vechea primărie, unde se află astăzi teatrul naţional. Intr’o serie de „Amintiri din copilărie“ de Jacob Negruzzi arată că „cel dintăi local în care s’a adăpostit Teatrul Naţional din Iaşi au fost casele doctorului Pereţ situate într’un colţ al pieţei unde s’a ridicat Teatrul Naţional“. in urmă teatrul s’a mutat „în Podul Verde“ (acum str. Carol) în altă casă particulară“ pe locul unde se află acuma palatul Universităţii, casă care fusese proprietatea lui Mihai Sturdza, „care a trecut-o Statului Moldovei. Fostul director al „Convorbirilor Literare“ povesteşte în „amintirile“ sale impresii de la primele piese ce le-a văzut pe scena teatrului vechiu, în care se jucau mai cu seamă piesele originale cu caracter naţional ale lui Matei Milie, Alecsandri, Negruzzi, etc. Iată bunăoară cum s’a reprezentat „Nunta Ţărănească“ pe la începutul anului 1848: Alecu Leonescu jucat de însuşi Vasile Aîecsandri; Chir Gaîtanis : Matei Milie ; Moş Păcală: Costache Negruzzi; Ilencuţa : Didiţa Mavrocordat; Frunză: I. Ghica-Brigadir tatăl fraţilor Alexandru, Grigore şi Emil fost miniştri plenipotenţiari. In absenţa lui Matei Millo din Iaşi, rolul său fusese ţinut de însuşi d. Iacob Negruzzi, care mai arată că una din piesele lui Alecsandri „Creditorii“ a fost jucată „la moşia mea părintească Trifeştii-Vechi numită Hermeziu“ care a fost interpretată de diletanţii: D-na Sterian, Dura Bibiri, Alecu Hermeziu, Pantazi Curt, şi de Constantin, Leon şi Iacov Negruzzi, toţi sub conducerea şi registratul artistului Luchian. „România trebuie să ştie că dacă ar fi depins numai de Franţa, ar fi obţinut acum soluţia naţională pe care o reclamă relativ la regimul minorităţilor“. „LE GAULOIS“ Petrolul României In legătură cu cele ce scriem în primul nostru articol de astăzi, relevăm următorul pasagiu dintr’un articol publicat de ziarul „Le Journal“ cu privire la chestiunea minorităţilor: „Protecţiunea minorităţilor nu e decât un pretext. Americanii caută ceartă monarhiei dunărene, pentru că aceasta din urmă a refuzat să lase să i se acapareze petrolul de către Standard On Trust și pentru că grozav ar vrea unii să aibă prilejul să blocheze un stat care poate arunca un milion tone de grâu în drumul exporturilor transatlantice“. — D-nii membri ai clubului naţional-liberal sunt rugaţi a se întruni în fiecare zi la orele 5 juni. în saloanele clubului. — La alegerile I pentru Constituanta României Mari votaţi pe candidaţii partidului Naţional-Liberal din Iaşi cari sunt: Pentru Cameră : D-nii G. G. Mârzescu, Preotul I. Gotcu, Th. Vasiliu fost deputat, I. Dodon învăţător, Eugen Herovanu fost deputat, V. Matei sătean, şi Const. G. Toma avocat, fost ajutor de primar. Pentru Senat: Din C. B. Penescu, doctor M. Manicatide foşti senatori şi Ath. Ath. Gheorgiu fost deputat. — Inteligenţa „Evenimentului“ o să ajungă de pomină! Aşa, ziarul d-lui Grecianu crede că face operă de oposant relevând consfătuirile ce le au candidaţii noştri cu cetăţenii şi încercând să ridiculizeze pe acei cetăţeni cari n’au fericirea să stea în Piaţa Utilici şi nici să frecventeze tripoul de la clubul conservator. Da, candidaţii noştri au luat şi iau contact zilnic cu cetăţenii alegători pe care „Evenimentul“ cu un aer de dispreţ îi tratează mahalagii,şi dacă „Evenimentul“ doreşte informaţii precise în această privinţă, i le putem servi cu plăcere. Ar avea cu chipul acesta un îndoit avantaj; în primul loc n’ar mai scrie invenţii idioate şi în acelaş timp ar avea prilejul să afle care este părerea „cetăţenilor de la mahala“ asupra politicei d-lui Take Ionescu şi a corifeilor de la clubul conservator. Şi în cele din urmă este mai interesant să stai de vorbă cu căţiva cetăţeni cinstiţi dar nevoiaşi, ascultându-le păsurile, decât să asişti la o partidă de poker a intelectualului Nicu Pastia, sau aristocratului Zavalide... — Mâine Vineri , curent, se va face un parastas la ora 10 din, la cimitirul „Eternitatea“ pentru împlinirea unui an de la moartea duiosului pod Gh. Botez Gordon. In portul Brăila a sosit vaporul „Transvaal“ care a adus 6500 tone zahar (6.600.000 kig.) De asemenea la Salina au sosit 660 vagoane zahar adus de Banca Marmorasch- Blank, cumpărat cu 1 leu 93 l. kilogramul. Ministerul de Industrie şi Comerţ a primit şi el o mare cantitate de zahar. — Ministerul de industrie a făcut cunoscut d-lui C. Crupenschi, că pune la dispoziţia comunei zece vagoane zahar, cu 7 lei chilogramul. Aceasta ar însemna că această cantitate de zahar, s’ar putea da în consumaţiune cu maximum 8 lei. kilogramul. D-l Crupenschi, preşedintele comisiei interimare, va rezolva această chestiune. Delegaţia debitanților de tutun din localitate, care a luat parte la întrunidin Bucureşti, s’a prezentat şi d-lui Teodorescu, directorul general al monopolurilor statului. D. Teodorescu a declarat că se vor aduce curând mari îmbunătăţiri în vânzarea produselor regiei. — Ministerul de instrucţie a comunicat azi telegrafic direcţinei şcoalelor secundare, că examenul de capacitate, pentru clasele 4 şi 8 are a se ţine în ziua de 26 octombrie. — Direcţiunea 2-a Regională a C. F. R. Iaşi, aduce la cunosştinţa că în ziua de 16 Octombrie 1929 orele 15 (3 p. m.) se va ţine la acea direcţiune în str. Vasile Conta No. 9, concurs pentru ocuparea locurilor de copişti ; concursul va consista din executarea uneia sau mai multor lucrări practice de natura celor ce candidaţii vor avea să execute în serviciu. — In cursul săptămânei viitoare, va avea loc în localitate întrunirea tuturor sindicatelor agricole din Moldova, Bucovina şi Basarabia. Se va proceda la constituirea uniunei sindicatelor. Candidaţii sau candidatele pănă în ajunul zilei concursului la Direcţiune (Biroul Pt.) o cerere însorită de extract după actul de naştere, certificat că are cel puţin 4 clase secundare şi act de naţionalitate, că este român sau naturalizat. Candidaţii trebue să prezinte şi act doveditor că au satisfăcut Lgea recrutării. Candidatele vor trebui să aibă cel puţin 18 ani şi cel mult 40, iar candidaţii 21 ani şi cel mult 40. — Din lipsa momentană de combustibil, câteva zile Băile comunale vor funcţiona numai de la orele 9—12 a. m. — înscrierile în şcoll pregătitoare de maestre şi maeştri de gimnastică de pe lângă Societatea de gimnastică, sport şi muzică din localitate, au început la 15 Septembre a. c. înscrierile se fac zilnic între orele 9—12 a. m., la cancelaria şcoalei. Cei ce doresc să urmeze această şcoală vor prezenta odată cu cererea de înscriere certificatul de studii, de bună purtare şi actul de naştere. Cursurile secţiunilor de băeţi şi fete vor începe la 15 octombre a. c. . Toţi părinţii copiilor din reionul şcoalei „P. Poni“ precum şi toate persoanele care se interesează de bunul mers al şcoalei, sunt rugate cu inzistenţă a lua parte la întrunirea ce va avea loc Duminică 21 c., ora 10 dimineaţă în localul şcoalei din strada Păcurari, pentru alegerea comitetului şcolar. Duminecă 21 a. c., ora 4 p. m. va avea loc la şcoala de băeţi „Carol I“ din strada Toma Cozma adunarea generală a cetăţenilor de toate categoriile pentru a alege comitetul şcolar al şcolii. Sunt rugaţi a lua parte toţi părinţii copiilor, elevi ai şcolii şi celelalte persoane care deşi n’au nici o legătură cu şcoala, dar o iubesc şi doresc, ca ea să prospereze tot mai mult. — Duminică 21 a lunei (8 Septembrie stil vechi) se va serba hramul bisericei Talpalari. Serviciul religios va fi oficiat de părintele Tincoca, parohul bisericei. — Din cauza împrejurărilor, congresul Camerelor de comerţ, ce urmează a se ţine la Bucureşti a fost amânat pentru 16, 17 şi 18 Noembrie. — D. Al. Gheorghiu-Donaru a fost numit consilier tehnic pe lângă directoratul de industrie şi comerţ din Basarabia. — „Garda Conştiinţei Naţionale“ din România, cu sediul în Iaşi, str. V. Alexandri No. 3, invită pe toți bunii români să se întrunească in seara de Joi 18 Septembrie era 8 fix, când au de discutat o mulţime de chestiuni de foarte mare importanţă românească. — Congresul economic se va ţine la Bucureşti în ziua de 16 Noembrie. — D. I. Carpuz a fost numit administrator de plasă al plăşei Falciu din acest judeţ. — Consiliul de admiristraţie al teatrului Naţional compus din d-nii G. Ibrăileanu, Gh. Scobai şi P. Petrone a hotărât în unanimitate suspedarea pe 6 luni a d-nei şi a lui Braborescu dacă până Sâmbătă nu se vor presenta la repetiţii. * — De la 15 Septembrie a. c. s’a reluat schimbul corespondenţei poştală de toate felurile simplă și recomandată fără ramburs între România şi Polonia scrisă în aceleași limbi ca pentru Germania şi Austria.