Mişcarea, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 178-200)

1919-09-20 / nr. 193

i *• ANUL XIîl No. 193 Când scriem aceste rânduri este probabil că Consiliul Suprem dis­cută chestiunile ridicate de România prin întâmpinarea ce a trimis-o Con­ferinţei de pace. La aceste discu­­ţiuni va participa şi d. Lloyd Geor­ge care actualmente se află la Paris. In aşteptarea rezultatului acestor deliberări—cari vor putea fi consi­derate ca defintivă pentru România numai în cazul când Conferinţa Pă­­cei ce va socoti datoare^să revie a­­supra stipulaţiunilor cari lovesc dem­nitatea şi interesele ei—ne oprim a­­supra unei comunicări telegrafice din Paris în care se rezumă cele ce se scrie în presa franceză cu privire la atitudinea Am­ericei faţă de Ro­mânia. Cam­ sunt motivele acestei atitu­dini, nu se spune. Telegrama din Paris arată numai că „delegaţiunea americană de pace manifestează o atitudine cu desăvârşire ostilă faţă de România“. Această ostilitate nu este înţelea­să nici în cercurile politice franceze iar unele ziare populare şi de impor­tanţa mondială din capitala Fran­ţei, care­ se ocupă Am­ericei faţă de România, rătesc pe politicianii americani în frunte cu guvernul din Washington de politică pur financiară“. Ziarele franceze cari pun astfel această chestiune, o documentează arătând că America manifesta o de­osebită simpatie faţă de noul stat Iugo­slav pentru motivul că „noua republică a slavilor de sud a tole­rat ca terenul lor să fie exploatat de capitaliştii americani, înregistrăm totul cu titlu de do­cument, întru­cât noi nu cunoaştem un singur motiv serios came să fie impus Am­ericei să adopte o atitu­­dine ostilă faţă de România, de atitudinea învine­ PARTIDUL ŢĂRĂNESC — Este o adevărată rătăcire.— De câtva timp, unii pescuitori în apă tulbure încearcă să înfiinţeze un aşa zis partid ţărănesc. Aceasta este o adevărată rătăcire. Intr’adevăr, un partid ţărănesc ar în­semna un partid de clasă. După cum n’ar avea rost un partid orăşenesc, aşa nu poate avea rost unul ţărănesc. Partidele politice trebuesc sa fie in­strumente ale intereselor naţionale şi mij­loace pentru deslegarea multiplelor pro­bleme de ordin general. Acest lucru nu-l pot face partidele de clasă, de­oare­ce acestea reprezentând nevoi şi interese unilaterale, vor urmări numai satisfacerea acestora, cu exclu­derea celorlalte clase, ajungând fatal la desbinare, ură, agitaţii şi nesiguranţă. Şi ce voeşte acest partid ? Ridicarea morală şi materială a ţăranimei prin che­marea ei la trebile publice şi prin îm­părţire de pământ? Dar celelalte cum rămân ? Unde este armonia socială dintre clase, condiţiunea esenţială a ordinei şi liniştei într’un stat ? Partidul naţional-liberal a luptat şi luptă pentru consolidarea ţerănimei, reu­şind să o cheme la viaţa politică şi sâ-i dea pământ suficient. Partidul ţerănesc nu are nici o raţi­une de a fi, întru­cât marele reforme astăzi realizate, au fost preconizate şi aplicate de partidul naţional-liberal. Dacă acest partid doreşte cu adevărat emanciparea morală şi materială a ţă­ranimei, nu pe drumuri laterale ar tre­bui să lucreze, ci laolaltă cu acei cari­ au dat un puternic început de realizare a acestui ţel. Altfel se acreditează şi mai mult con­vingerea că partizanii lui sunt numai să­­mănători de dezbinare, ceia ce nu poate fi decât vătămător pentru ţară. CITIŢI IN PAGINA a II-a ULTIMILE STIRI TELE­GRAFICE Din iniţiativa „Societăţii Scriitorilor Ro­mâni“ s-a oficiat un parastas în satul Na­­nov, locul naşterei scriitorului I. Ch­iru-Na­­nov. Acest merituos scriitor care a fost premiat de Academie a murit la Iaşi de tifos exan­­tematic în timpul refugiului şi se află în­mormântat la cimitirul Eternităţii, unde de­­asemenea doarme somnul veciniciei şi Dela­­vrancea. Amintind acest fapt, am dori să sugerăm S. S. R ideia de a lua iniţiativa ridicărei unor monumente pe mormintele acestor două scriitori pe care nu trebuie să-i dăm uită­­rei!...* Stagiunea teatrului naţional din Iaşi se­ va deschide cu „Chemarea Codrului“ de G. Ciu­m­­an­di. * In editura librăriei „Socec“ vor apare în curând: „Cyrano de Bergerac“ a lui Ed­mond Rostand în minunata versiune a poe­tului M. Codreanu şi o nouă ediţiune a cla­sicelor sale sonete intitulate „Statui“ cari sunt complect epuizate. Iată o ştire de domeniul pur al poesiei româneşti. * Punându-se o placă amintitoare pe faţa­da odăei unde a locuit marele poet francez Verlaine, un ziarist avu ideia să întrebe pe vecinii lui Verlaine, ce părere au despre dânsul. Răspunsurile au fost dezastruoase . O cucoană întrebată dacă era în vizită cu Verlaine, a răspuns ca bărbatul ei nici­odată n’ar fi primit să cunoască ea pe un asemenea om. O altă vecină îl căina: „Pă­cat de omul ista. Dacă n’ar fi fost un be­țiv, poate că s’ar fi ales ceva de capul lui“. Bieții oameni mari! Chestia Minorităţilor Această chestiune întru­cât se referă la România—aşa cum figu­rează în tratatul pe care guvernul d-lui Brătianu a refuzat a-l semna— este viu comentată în presa franceză. Cunoscutul scriitor francez d. Gustave Hervé publică în „La Vic­­toire“ un articol intitulat pur şi simplu „Umilirea României“ în care după­­ce enumera, serviciile pe care Ro­mânia le-a adus Aliaţilor, arată cât de nedrept se arată acum Confe­rinţa Păcei faţă de ea. D-l Hervé trecând la clauza cu privire la minorităţi scrie textual în ce privşte problema evreiască : „S’ar fi putut găsi o formulă mai pu­ţin ofensatoare şi mai puţin jignitoare pentru suveranitatea naţională a Româ­niei, obţinând totuşi egalitatea civilă şi politică a evreilor pe care guvernul ro­mân nici nu se gândeşte a o refuza. Pu­nând însă astfel pe evreii români sub protecţia Marilor Puteri, dându-se im­presia că se recunoaşte evreii din Ro­mânia ca o naţiune înlăuntrul naţiunei române, nu se va da oare un nou al­ement antisemitismului român?“ Aceste reflecţii ale marelui scritor francez arată cât de neportrivită este clauza respectivă prevăzută în tratat. In aceiaşi chestiune intervine şi ziarul „L’Echo de Paris1 care scrie textual: „Politica abstractă pe care o urmează Conferinţa, de pace evidenţiază încă o­­datâ urmările ei funeste. S’ar părea că e o politică excelentă ca să salvgardezi drepturile minorităţilor contra oricărei împilări; când însă treci de la o teorie la practică îţi dai abia seamă că insti­tuind un control pentru a apăra aceste drepturi, votam nu numai intereselor sta­telor interesate, cărora le violezi inde­pendenţa şi le stânjineşti opera de asi­­milaţiune, ci şi ale minorităţilor însăşi, pe care le izolezi astfel de blocul naţio­nal şi le expui duşmăniilor şi răzbună­rilor. Contrastul dintre adevărul abstract şi unitatea politică este atât de evident, că nici nu s’a încercat măcar a extinde la Marile Puteri măsurile dictate pentru cele mici. Oare s’ar încumeta americanii să ad­mită un statut special pentru supuşii lor de origină germană sau engleză un re­glement internaţional pentru chestiunea Irl­anidei sau aceia a Egiptului ?“ Iată alte argumente logice cari pledează deasemnea pentru dreapta cauză a României care fost silită de însăși Conferința Pace­ să refuze a semna tratatul de pace. Ammttoid tß Becistmc mmstxsrm «I$m4 fes Astesi- Piața Bksii'ifl 6. agewtRi* «te țH&acV­ zte. SAMBATA 20 SEPTEMBRIE 1999 Apsre­zitatfc St* DwecfiM&sa «nari comitet de Redacție BRRtjRgm Qi ț ■xssrzzzs. PS .­­t VZS ___ . JmsJ Vw^ ——«3 ^iBEEr(38^d@^cSalil^a8B@68®i9 Reorganizarea serviciului tehnic al Comunei Se ştie că guvernul d-lui I. Brătianu printr’un decret-lege a destinat laşului suma de 4.000.000 lei din care s’a şi mandatat jumătate, un milion fiind ridi­cat de cătră d. inginer M. Welt și un altul urmând a fi trimis in curând. Această sum­ă totală va fi întrebuin­ţată în mod exclusiv pentru repararea oraşului. Intr’una din şedinţele comisiu­­nei interimare d. C. Crupenschi a ară­tat că pavarea se va face cu granit—cu excepţiunea unor străzi principale—, în toamna curentă urmând a se face repa­­raţiunile provizorii, iar campania cea mare să înceapă din primăvară. Cu prilejul unor discuţiuni ce au avut loc în sinul comisiunei interimare d. C. Crupenschi a mai anunţat com­plecta reorganizare a serviciilor tehnice comunale. Pentru a sigura comunei admirabilele servicii ale d-lui inginer M. Welt, actua­lul director al serviciului de apă, admi­nistraţia comunală a luat hotărârea de a-l pune în fruntea serviciilor tecnice, care vor fi conduse de specialişti. Astfel după arătările d-lui C. Cru­penschi se vor crea următoarele servicii speciale: serviciul tecnic propriu zis pen­tru clădiri, serviciul eclerajului, serviciul întreţinerea străzilor şi serviciul de apă. Toate aceste servicii vor fi puse sub conducerea unor arhitecţi şi ingineri spe­cialişti cari la rândul lor vor fi puşi sub direcţiunea generală a d-lui M. Welt. Astfel divizat în patru ramuri esen­ţiale, serviciul tehnic va putea funcţiona în condiţiuni mult m­a­i bune, des­congestionând aglomeraţiunea actuală, pentru ca Iaşul să se poată reface în condiţiuni mai bune şi sub o direcţiune capitală ca acea de care în atâtea oca­­ziuni a dat dovadă de inginer M. Welt. La acest spectacol s-a adunat boerimea de pe moşiile învecinate şi multe familii boereşti din Iaşi. „Spectatori, orchestră, actori începură toţi să râdă cu hohote nemai­pomenite. O mătuşă a mea Cucoana Sofia Carp ve­nită anume de la moşia Ţiganaşi avea da­rul de a râde aşa de tare încât tremura casa, iar un alt spectator Iancu Caţichi venit din Iaşi avea un râs bolnăvicios: râdea până la leşin!" Astfel a prins tot mai mult dragostea de arta şi limba românească datorită ce­lor dintăi apostoli ai culturei naţionale. D-nii Iacob Negruzzi şi T. T. Burada cari au trăit la aceste minunate începu­­turi şi manifestări artistice cu caracter naţional le evocă cu legitimă admiraţiune —şi de aceia socotim noi că sărbătorirea primului centenar se cuvine a fi făcută cu tot fastul şi coloritul acelei epoci. ARALD PABERI 31 FAPTE Din trecutul laşului Publiciştii ieşeni asociindu-se la propu­nerea d-lui T. T. Burada ca sa se serbă­­torească primul centenar de când s’a ju­cat pentru prima dată în limba româneas­că pastorala lui Gh. Asaki „Mirtul şiHloe‘% credem interesant a răsfoi pagini din tre­cutul laşului pentru a aminti o epocă care astăzi apare nu numai frumoasă dar aure­olată de nimbul renaşterei artei şi cultu­­rei româneşti. Dl T. T. Burada în „Istoria Teatrului din Moldova" ne precizează faptul că în seara de 27 Decembrie 1816 s’a jucat în casele Hatmanului Costachi Ghica din fața AntropoTTeî, pasîorăianul­ Asatrî dTh'Iirdetii^' nul Mitropolitului Veniamin Costache, a autorului şi a hatmanului Ghica, de cătră fiica acestuia d-na Şubin, prinţul Ghica şi Costache Sturdza, primii interpreţi. In urmă după încercările atât de reuşite, s’a jucat teatru în casele boerului Grigo­­re Krupenski, devenite mai târziu casele boerului Talpan, situate cam în apropiere de vechea primărie, unde se află astăzi teatrul naţional. Intr’o serie de „Amintiri din copilărie“ de Jacob Negruzzi arată că „cel dintăi lo­cal în care s’a adăpostit Teatrul Naţional din Iaşi au fost casele doctorului Pereţ situate într’un colţ al pieţei unde s’a ri­dicat Teatrul Naţional“. in urmă teatrul s’a mutat „în Podul Verde“ (acum str. Ca­rol) în altă casă particulară“ pe locul un­de se află acuma palatul Universităţii, casă care fusese proprietatea lui Mihai Sturdza, „care a trecut-o Statului Moldo­vei. Fostul director al „Convorbirilor Lite­rare“ povesteşte în „amintirile“ sale im­presii de la primele piese ce le-a văzut pe scena teatrului vechiu, în care se jucau mai cu seamă piesele originale cu caracter naţional ale lui Matei Milie, Alecsandri, Negruzzi, etc. Iată bunăoară cum s’a reprezentat „Nun­ta Ţărănească“ pe la începutul anului 1848: Alecu Leonescu jucat de însuşi Vasile A­­îecsandri; Chir Gaîtanis : Matei Milie ; Moş Păcală: Costache Negruzzi; Ilencuţa : Di­­diţa Mavrocordat; Frunză: I. Ghica-Briga­­dir tatăl fraţilor Alexandru, Grigore şi Emil fost miniştri plenipotenţiari. In absenţa lui Matei Millo din Iaşi, ro­lul său fusese ţinut de însuşi d. Iacob Ne­gruzzi, care mai arată că una din piesele lui Alecsandri „Creditorii“ a fost jucată „la moşia mea părintească Trifeştii-Vechi numită Hermeziu“ care a fost interpretată de diletanţii: D-na Sterian, Dura Bibiri, Alecu Hermeziu, Pantazi Curt, şi de Con­stantin, Leon şi Iacov Negruzzi, toţi sub conducerea şi registratul artistului Lu­­chian. „România trebuie să ştie că dacă ar fi depins numai de Franţa, ar fi obţinut acum soluţia naţională pe care o reclamă relativ la regimul minorităţilor“. „LE GAULOIS“ Petrolul României In legătură cu cele ce scriem în primul nostru articol de as­tăzi, relevăm următorul pasa­giu dintr’un articol publicat de ziarul „Le Journal“ cu privire la chestiunea minorităţilor: „Protecţiunea minorităţilor nu e de­cât un pretext. America­nii caută ceartă monarhiei du­nărene, pentru că aceasta din urmă a refuzat să lase să i se acapareze petrolul de către Standard On­ Trust și pentru că grozav ar vrea unii să aibă prilejul să blocheze un stat ca­re poate arunca un milion tone de grâu în drumul exporturilor transatlantice“. — D-nii membri ai clubului naţional-liberal sunt rugaţi a se întruni în fiecare zi la orele 5 juni. în saloanele clubului. — La alegerile I pentru Constitu­anta României Mari votaţi pe can­didaţii partidului Naţional-Liberal din Iaşi cari sunt: Pentru Cameră : D-nii G. G. Mâr­­zescu, Preotul I. Gotcu, Th. Vasiliu fost deputat, I. Dodon învăţător, Eugen Herovanu fost deputat, V. Matei sătean, şi Const. G. Tom­a avocat, fost ajutor de primar. Pentru Senat: Din C. B. Penescu, doctor M. Manicatide foşti senatori şi Ath. Ath. Gheorgiu fost deputat. — Inteligenţa „Evenimentului“ o să ajungă de pomină! A­şa, ziarul d-lui Grecianu crede că face operă de oposant relevând consfă­tuirile ce le au candidaţii noştri cu ce­tăţenii şi încercând să ridiculizeze pe a­­cei cetăţeni cari n’au fericirea să stea în Piaţa Utilici şi nici să frecventeze tri­­poul de la clubul conservator. Da, candidaţii noştri au luat şi iau contact zilnic cu cetăţenii alegători pe care „Evenimentul“ cu un aer de dispreţ îi tratează mahalagii,şi dacă „Eveni­mentul“ doreşte informaţii precise în a­­ceastă privinţă, i le putem servi cu plă­cere. Ar avea cu chipul acesta un îndoit a­­vantaj; în primul loc n’ar mai scrie in­venţii idioate şi în acelaş timp ar avea prilejul să afle care este părerea „cetă­ţenilor de la mahala“ asupra politicei d-lui Take Ionescu şi a corifeilor de la clubul conservator. Şi în cele din urmă este mai interesant să stai de vorbă cu căţi­va cetăţeni cinstiţi dar nevoiaşi, ascultându-le păsurile, de­cât să asişti la o partidă de poker a intelectualului Nicu Pastia, sau aristo­cratului Zavalide... — Mâine Vineri , curent, se va face un parastas la ora 10 din, la cimitirul „Eternitatea“ pentru împlinirea unui an de la moartea duiosului pod Gh. Botez Gordon.­­ In portul Brăila a sosit vaporul „Transvaal“ care a adus 6500 tone zahar (6.600.000 kig.) De asemenea la Salina au sosit 660 vagoane zahar adus de Banca Marmo­ra­sch- Blank, cumpărat cu 1 leu 93 l. kilogramul. Ministerul de Industrie şi Comerţ a primit şi el o mare cantitate de zahar. — Ministerul de industrie a făcut cu­noscut d-lui C. Crupenschi, că pune la dispoziţia comunei zece vagoane zahar, cu 7 lei chilogramul. Aceasta ar însemna că această cantitate de zahar, s’ar putea da în consumaţiune cu maximum 8 lei. kilogramul. D-l Crupenschi, preşedintele comisiei interimare, va rezolva această chestiune.­­ Delegaţia debitanților de tutun din localitate, care a luat pa­rte la întruni­­din Bucureşti, s’a prezentat şi d-lui Teo­­dorescu, directorul general al monopo­lurilor statului. D. Teodorescu a declarat că se vor aduce curând mari îmbunătăţiri în vân­zarea produselor regiei. — Ministerul de instrucţie a comuni­cat azi telegrafic direcţinei şcoalelor secundare, că examenul de capacitate, pentru clasele 4 şi 8 are a se ţine în ziua de 26 octombrie. — Direcţiunea 2-a Regională a C. F. R. Iaşi, aduce la cunosştinţa că în ziua de 1­6 Octombrie 1929 orele 15 (3 p. m.) se va ţine la acea direcţiune în str. Va­sile Conta No. 9, concurs pentru ocu­parea locurilor de copişti ; concursul va consista din executarea­ uneia sau mai multor lucrări practice de natura celor ce candidaţii vor avea să execute în serviciu. — In cursul săptămânei viitoare, va avea loc în localitate întrunirea tuturor sindicatelor agricole din Moldova, Bu­covina şi Basarabia. Se va proceda la constituirea uniunei sindicatelor. Candidaţii sau candidatele pănă în a­­junul zilei concursului la Direcţiune (Bi­roul Pt.) o cerere însorită de extract după actul de naştere, certificat că are cel puţin 4 clase­ secundare şi act de na­ţionalitate, că este român sau naturali­zat. Candidaţii trebue să prezinte şi act doveditor că au satisfăcut Lgea recru­­tării. Candidatele vor trebui să aibă cel pu­ţin 18 ani şi cel mult 40, iar candidaţii 21 ani şi cel mult 40. — Din lipsa momentană de combus­tibil, câteva zile Băile comunale vor func­ţiona numai de la orele 9—12 a. m. — înscrierile în şcol­l pregătitoare de maestre şi maeştri de gimnastică de pe lângă Societatea de gimnastică, sport şi muzică din localitate, au început la 15 Septembre a. c. înscrierile se fac zilnic între orele 9—12 a. m., la cancelaria şcoalei. Cei ce doresc să urmeze această şcoală vor prezenta odată cu cererea de înscri­ere certificatul de studii, de bună pur­tare şi actul de naştere. Cursurile secţiunilor de băeţi şi fete vor începe la 15 octombre a. c. . Toţi părinţii copiilor din reionul şcoalei „P. Poni“ precum şi toate per­soanele care se interesează de bunul mers al şcoalei, sunt rugate cu inzistenţă a lua parte la întrunirea ce va avea loc Duminică 21 c., ora 10 dimineaţă în lo­calul şcoalei din strada Păcurari, pentru alegerea comitetului şcolar.­­ Duminecă 21 a. c., ora 4 p. m. va avea loc la şcoala de­ băeţi „Carol I“ din strada Tom­a Cozma adunarea generală a cetăţenilor de toate categoriile pentru a alege comitetul şcolar al şcolii. Sunt rugaţi a lua parte toţi părinţii copiilor, elevi ai şcolii şi celelalte per­soane care de­şi n­’au nici o legătură cu şcoala, dar o iubesc şi doresc, ca ea să prospereze tot mai mult. — Duminică 21 a lunei (8 Septembrie stil vechi) se va serba hramul bisericei Talpalari. Serviciul religios va fi oficiat de părintele Tincoca, parohul bisericei. — Din cauza împrejurărilor, congre­sul Camerelor de comerţ, ce urmează a se ţine la Bucureşti a fost amânat pen­tru 16, 17 şi 18 Noembrie. — D. Al. Gheorghiu-Donaru a fost numit consilier tehnic pe lângă directo­ratul de industrie şi comerţ din Basara­bia. — „Garda Conştiinţei Naţionale“ din România, cu sediul în­ Iaşi, str. V. A­­lexandri No. 3, invită pe­ toți bunii ro­mâni să se întrunească in seara de Joi 18 Septembrie era 8 fix, când au de dis­cutat o mulţime de chestiuni de foarte mare importanţă românească. — Congresul economic se va ţine la Bucureşti în ziua de 16 Noembrie. — D. I. Carpuz a fost nu­mit adminis­trator de plasă al plăşei Falciu din a­­cest judeţ. — Consiliul de admir­istraţie al teatru­lui Naţional compus din d-nii G. Ibrăi­­leanu, Gh. Scobai şi P. Petrone a hotă­rât în unanimitate susp­e­darea pe 6 luni a d-nei şi a lui Braborescu dacă până Sâmbătă nu se vor presenta la repe­tiţii. * — De la 15 Septembrie a. c. s’a re­luat schimbul corespondenţei poştală de toate felurile simplă și recomandată fără ramburs între România şi Polonia scri­să în aceleași limbi ca pentru Germa­nia şi Austria.

Next