Mişcarea, noiembrie 1919 (Anul 13, nr. 227-252)

1919-11-08 / nr. 234

ANUL XIII Mo. 234 _ ____.A-5 ----- - ' *■' 8 NOEMBRIE 1919 n nu att&r­gggggaa'yaj HETJI sssaasi Candidaţii Partidului Naţional­ Libera­l Rezultatul Alegerilor de la Iaşi Alegerile pentru Adunarea deputaţilor s-au terminat.­­ Rezultatul oficial al alegerilor din circumscripţia electorală a jud. Iaşi urmează să fie comunicat în chiar cursul dimineţei. El este însă cunoscut şi din el avem a trage con­cluziile politice ce ce cuvin faţă de chestiunele externe şi interne, pe temeiul cărora s’a dat lupta electorală. Din 27.0RO alegători,,cărora în mod efectiv s’au distribuit cărţile de alegător, au participat la vot peste 21.000, alegători, adică un procent de 80 la sută, necunoscut în a­­legerile colegiilor restrânse. De­sigur acesta este efectul votului obligator. Acest procent ar fi fost şi mai important dacă nu ne-am fi găsit în timpul mobilizării şi al concentrărilor militare şi dacă în listele electorale nu s-ar fi înscris şi refugiaţii, din timpul răsboiului, care, în momentul de faţă, nu-şi mai au reşedinţă în jud. Iaşi. Din cifra de 21.000 de alegători votanţi avem de înregistrat aproape 6500 voturi anulate şi 15500 voturi solid exprimate. Procentul anulărilor este dat de 25 la sută şi din întregul lui nu se poate trage nici o concluzie cu caracter politic, pentru că în el intră în principal anulările inerente primei aplicaţiuni a nou­lui sistem de votare. Procentul anulărilor cu caracter politic, în sensul indicaţiunilor coaliţiei tachisto-averescane, se reduce astfel la cel mult 12 la sută, ceea ce, desigur, nu este în raport cu propaganda asiduă pe care agenţii coaliţiei, deşi abstinentă, au făcut-o la toate secţiile şi subsecţiile de votare. Condamnarea politicei acestei coa­liţii rezultă nu numai din procentul considerabil de 75 la sută al voturilor exprimate ci din felul în care ele au fost exprimate. In adevăr, împotriva coaliţiei tachisto-averescane, corpul electoral a ţinut să-şi manifeste încrederea numai în acei cari combat politica concesiunelor cu jertfirea drepturilor im­prescriptibile ale neamului, cu jertfirea demnităţei şi neatârnărei statului. In primul loc corpul electoral a ţinut să-şi manifeste încrederea în partidul naţional-liberal, care a întrunit cea mai mare masă electorală şi a căror candidaţi stau ca număr de voturi de­asupra tuturor celorlalţi candidaţi. D. G. G. Mârzescu fostul ministru de interne stă în fruntea tuturor candidaţilor de pe toate listele, deferenţiindu-se cu 4.000 de voturi de capii listelor partidului conservator-progresist şi partidului ţărănesc şi cu 1.200 de voturi de capul listei naţionalist-democrate. Iată tabloul comparativ al maselor electorale şi a voturilor obţinute de fie­care candidat în parte, neglijând listele ale căror număr de voturi e prea neînsemnat pentru a merita să fie menţionate. Gh. Fedeleş 99 2549 17609 Prin aplicaţiunea însă a reprezentărei proporţionale, care voeşte să fac loc în Parlament reprezentanţilor tuturor curentelor de opiniuni, cu toate că voturile candidaţilor naţional­­liberali luaţi în parte e superior cu mult voturilor candidaţilor celorlalte partide—afară de voturile d-lui V. Matei faţă de voturile d-lui A. C.I Cuza—toate partidele în luptă îşi vor avea reprezentanţii lor, în raport cu masa electorală obţinută. Astfel urmează să fie atribuite: Partidului naţional-liberal 3 mandate; partidului naţionalist-democrat 2 mandate; partidului conservator-progresist 1 mandat şi partidului ţărănesc 1 mandat. Aceste mandate la rândul lor sunt atribuite acelora dintre candidaţi care au întrunit cele mai multe voturi pe lista lor şi anume: Pe lista naţional-liberală, d-lor G. G. Mârzescu, E. Herovanu şi C. Tom­a; Pe lista naţionalist-democrată d-lor A. C. Cuza şi preot Tincoca; Pe lista conservator-progresistă, d-lui Lascar Antoniu; Pe lista partidului ţărănesc d-lui P. Bujor; Ceilalţii candidaţi în ordinea voturilor obţinute vor fi declaraţi deputaţi supleanţi, pentru lista căreia aparţin. Dacă vre­o eroare a survenit în calculele noastre, ea nu poate fi de­cât în favoarea partidului naţional-liberal. In principal, dacă la masa electorală a partidului naţionalist-de­mocrat, am adăugat la o secţie, prin vre-o informaţie greşită, un număr de voturi mai mare de­cât acel real, atuncea locul al doilea atribuit acestei liste se va atribui partidului na­­ţional-liberal, în persoana d lui T. Vasiliu. In afară de această rezervă, celelalte rezultate le putem considera ca definitive. Ori­care ar putea fi pentru noi regretul că unii dintre candidaţii noştri, nu-şi pot avea mandatele pentru care corpul electoral i-a indicat, noi nu putem primi de­cât cu satisfacţie rezultatele primelor alegeri făcute pe temeiul votului obştesc şi ale reprezentării proporţionale. Am voit ca întreg poporul să participe la alegerea reprezentanţilor lui şi că toate curentele de opiniuni să fie reprezentate. Partidele minoritare îşi găsesc astfel asigurate mandatele pe baza reformei partidului naţional-liberal. Să fie bine aleşi şi activitatea lor să fie inspirată numai de interesele obşteşti. In afară de încrederea acordată partidului naţional-liberal reprezentarea curentului naţionalist-democrat, care adoptă punctul de vedere al partidului nostru în politica externă, ca şi reprezentarea curentului partidului ţărănesc şi muncitor, sunt două alte indicaţiuni preţioase ale opinii unei publice împotriva acţiunei averescane, care la politica concesiunelor adaugă şi cutezanţa de a pretinde că are monopolul încrederei păturei ţărăneşti. Rezultatele alegerilor­­de acum nu pot rămânea însă fără învăţământ şi pentru elementele acele care împărtăşind programul partidului naţional-liberal, au făcut greşala de a-şi da organizări proprii, întemeiate pe­ ambiţii personale. Acţiunea partidului ţărănesc nu numai că nu şi-a atins scopul pe care-l urmărea de la crearea sa, dar a ajuns tocmai la rezultatul contral, învăţătorii din acest partid în loc să ajute alegerea reprezentanţilor luaţi din rândurile lor şi a sătenilor, au ajutat la îndepărtarea lor. Aleşii Iaşului ast­fel, în afară de preotul Tiacoca, sunt elemente cunoscute vieţei politice din trecut. Fără a-şi putea asigura alegerea lor, învăţătorii partidului ţărănesc prin acţiunea lor au împedecat tocmai reprezentarea elementelor rurale, cari aveau cei mai mulţi sorţi de isbândă. În ce priveşte alegerea reprezentantului partidului conservator-progresist, din comparaţia voturilor de la oraş şi de la sate, şi înlăuntrul oraşului din comparaţia voturilor de la deosebitele secţiuni, se poate face o singură observaţiune: că, curentul pentru partidul conservator-progresist este nul la ţară şi la oraş susţinut numai de nouii cetăţeni­ români, care compun într’un procent de 80 la sută una din secţiunile de votare. In adevăr, evreii-pământeni de la secţiunea şcoalei Adam­achi, au votat în bloc lista partidului conservator-progresist. De­sigur mai bine această manifestare, dacă politica externă şi internă a acestui partid răspunde conştiinţei lor, de­cât manifestarea de abţinere colectivă la care erau îndemnaţi prin comuniicatul comi­tetului uniunei lor. In fine, rezultatele dobândite sunt cea mai vie dovadă împotriva acelor care, deşi n’au participat în alegeri cu candidaturile lor, susţin că alegerile s’au efectuat fără luptă şi fără garanţia libertăţii lor. Bine­cuvântat să fie sufragiul universal şi reprezentarea proporţională. Partidul naţional-liberal îşi face mândrie din realizarea lor. Lista Partidului Naţionalist Democrat G. G. Mârzescu Voturi 6274 A. C. Cuza Voturi 5029 Preot I. Gotcu 99 5443 Preot Tincoca leanu 4119 Teodor Vasiliu 99 5522 Eugen Melik 99 3846 I. Dodon 99 5379 Const. Ifrim 99 3841 Eugen Herovanun 5967 Nec. Costinescu 99 3636 Vasile Matein 4808 M. Geanău 99 3680 Constantin G. Tom­a 99 5830 Grigore Lehan 99 3713 Lista Partidului Conservator Progresist Lista Partidului Țărănesc Antoniu Lascar Voturi 2536 Paul Bujor Voturi 2732 Cerchez Const. 2008 N. Costăchescu 99 2548 Chiprian Petru 99 1896 G. Ciobanu 99 2469 Hrițcu Gheorghe­ 1830 I. Corlat 99 2433 Petrea Neculai 99 2187 Ioan Spataru 99 2437 Stefăniu V. Neculai 99 2346 N. Andronic 99 2441 Stroja Alexandru 99 2087 15880 Masa electorală 39223 27864 ’' ^ _L_f„— Alegerile pentru Adunarea Depu-­­ taţilor s’au terminat atât în vechiul regat cât şi în celelalte ţinuturi ro­mâneşti, în cea mai deplină ordine şi libertate. Alegătorii au răspuns pretutindeni în număr covârşitor, astfel că ac­ţiunea desfăşurată cu atâta urgie de cele trei grupuri cartelate de a îm­piedeca efectuarea alegerei prin ab­ţinerea alegătorilor a eşuat com­plect, cum a eşuat toată aşa zisa „grevă generală“ cu caracter a­­narhic. Aplicaţiunea votului universal—a­­ceastă mare operă politico-socială înfăptuită de partidul naţional-libe­ri—s’a făcut împotriva voinţei ex­prese a „socialiştilor“ cari ajutând politica reacţionară a d-lor Take Io­­nescu şi Averescu au propagat dea­­semenea abţinerea de la votare. Nu se cunoaşte încă—până în mo­mentul când scrim aceste rânduri— rezultatul general şi definitiv al a­­legerilor efectuate. Rezultatele par­ţiale anunţate în mod provizoriu pun totuşi­ în evidenţă importanţa marei reforme care s’a experimentat într’o aplicaţiune legală şi într’o libertate desăvârşită, în cele mai mari mo­mente istorice ale neamului. Adunarea Deputaţilor alcătuită prin vot universal va cuprinde re­prezentanţii tuturor grupărilor cari s-au format în ajunul acestor a­­legeri, tocmai în vederea că ele urmau să se facă pe baza votului universal. Suntem în aşteptarea rezultatului definitiv. Din acest rezultat vom pu­tea trage concluziuni şi învăţămin­te de cum a înţeles marea massă a nouilor alegători să-şi exercite drepturile cetăţeneşti cari,­în împre­jurările de astăzi, au un îndoit în­ţeles : pentru marea chestiune na­ţională şi pentru consolidarea inte­rioară a nouei Românii. Partidul naţional liberal îşi face un titlu de glorie că este autorul acestei mari opere a reformei elec­torale realizate în cele mai mari vremuri ale neamului. Explicaţiile d-lii Maniu.­ Drept complectare a comunicatu­lui Consiliului Dirigent publicat în ajunul alegerilor din Sibiu, se tran­smite azi presei bucureştene ur­mătorul comunicat explicativ al ce­lui dintăi: „D-nul Mattiu preşedintele Consiliului Dirigent fiind întrebat de redactorul u­­nui ziar asupra atitudinei cunoscute a consiliului dirigent în chestiunea alege­rilor, atitudine fixată în comunicatul a­­pârut zilele trecute, a răspuns urmă­toarele : „Comunicatul Consiliului dirigent este clar şi nu mai are nevoie, cred, de nici o explicaţie. Partidul naţional­ prin pă­şirea s­a n’a avut în vedere de­cât să asigure în Camera constituantă a ţarei­ ­Aprecierile d-lui Ii. Iorga o desfăşurare normală a forţelor na­ţionale pentru aceasta şi a spus cuvân­tul păstrându-şi deplina imparţialitate faţă de luptele politice ele. partidelor din vechiul regat în care nu se ames­tecă. Consiliul dirigent a voit de ase­menea să arate în mod evident că pen­tru eventualele consecinţele ce ar urma din actuala stare de lucruri nu are nici o răspundere îndeplinda­ şi această da­torie de conştiinţă. „Ori­ce altă interpretare dată atitu­dinei Consiliului dirigent este absolut eronată şi neavenită. Consiliul va ve­ghea fireşte înainte pentru păstrarea ne­ştirbită a ordinei la adăpostul ideiei de unitate naţională şi alipire către Rege. Sunt adevăruri mari al existenţei noas­

Next