Mişcarea, noiembrie 1919 (Anul 13, nr. 227-252)
1919-11-08 / nr. 234
ANUL XIII Mo. 234 _ ____.A-5 ----- - ' *■' 8 NOEMBRIE 1919 n nu att&rgggggaa'yaj HETJI sssaasi Candidaţii Partidului Naţional Liberal Rezultatul Alegerilor de la Iaşi Alegerile pentru Adunarea deputaţilor s-au terminat. Rezultatul oficial al alegerilor din circumscripţia electorală a jud. Iaşi urmează să fie comunicat în chiar cursul dimineţei. El este însă cunoscut şi din el avem a trage concluziile politice ce ce cuvin faţă de chestiunele externe şi interne, pe temeiul cărora s’a dat lupta electorală. Din 27.0RO alegători,,cărora în mod efectiv s’au distribuit cărţile de alegător, au participat la vot peste 21.000, alegători, adică un procent de 80 la sută, necunoscut în alegerile colegiilor restrânse. Desigur acesta este efectul votului obligator. Acest procent ar fi fost şi mai important dacă nu ne-am fi găsit în timpul mobilizării şi al concentrărilor militare şi dacă în listele electorale nu s-ar fi înscris şi refugiaţii, din timpul răsboiului, care, în momentul de faţă, nu-şi mai au reşedinţă în jud. Iaşi. Din cifra de 21.000 de alegători votanţi avem de înregistrat aproape 6500 voturi anulate şi 15500 voturi solid exprimate. Procentul anulărilor este dat de 25 la sută şi din întregul lui nu se poate trage nici o concluzie cu caracter politic, pentru că în el intră în principal anulările inerente primei aplicaţiuni a noului sistem de votare. Procentul anulărilor cu caracter politic, în sensul indicaţiunilor coaliţiei tachisto-averescane, se reduce astfel la cel mult 12 la sută, ceea ce, desigur, nu este în raport cu propaganda asiduă pe care agenţii coaliţiei, deşi abstinentă, au făcut-o la toate secţiile şi subsecţiile de votare. Condamnarea politicei acestei coaliţii rezultă nu numai din procentul considerabil de 75 la sută al voturilor exprimate ci din felul în care ele au fost exprimate. In adevăr, împotriva coaliţiei tachisto-averescane, corpul electoral a ţinut să-şi manifeste încrederea numai în acei cari combat politica concesiunelor cu jertfirea drepturilor imprescriptibile ale neamului, cu jertfirea demnităţei şi neatârnărei statului. In primul loc corpul electoral a ţinut să-şi manifeste încrederea în partidul naţional-liberal, care a întrunit cea mai mare masă electorală şi a căror candidaţi stau ca număr de voturi deasupra tuturor celorlalţi candidaţi. D. G. G. Mârzescu fostul ministru de interne stă în fruntea tuturor candidaţilor de pe toate listele, deferenţiindu-se cu 4.000 de voturi de capii listelor partidului conservator-progresist şi partidului ţărănesc şi cu 1.200 de voturi de capul listei naţionalist-democrate. Iată tabloul comparativ al maselor electorale şi a voturilor obţinute de fiecare candidat în parte, neglijând listele ale căror număr de voturi e prea neînsemnat pentru a merita să fie menţionate. Gh. Fedeleş 99 2549 17609 Prin aplicaţiunea însă a reprezentărei proporţionale, care voeşte să fac loc în Parlament reprezentanţilor tuturor curentelor de opiniuni, cu toate că voturile candidaţilor naţionalliberali luaţi în parte e superior cu mult voturilor candidaţilor celorlalte partide—afară de voturile d-lui V. Matei faţă de voturile d-lui A. C.I Cuza—toate partidele în luptă îşi vor avea reprezentanţii lor, în raport cu masa electorală obţinută. Astfel urmează să fie atribuite: Partidului naţional-liberal 3 mandate; partidului naţionalist-democrat 2 mandate; partidului conservator-progresist 1 mandat şi partidului ţărănesc 1 mandat. Aceste mandate la rândul lor sunt atribuite acelora dintre candidaţi care au întrunit cele mai multe voturi pe lista lor şi anume: Pe lista naţional-liberală, d-lor G. G. Mârzescu, E. Herovanu şi C. Toma; Pe lista naţionalist-democrată d-lor A. C. Cuza şi preot Tincoca; Pe lista conservator-progresistă, d-lui Lascar Antoniu; Pe lista partidului ţărănesc d-lui P. Bujor; Ceilalţii candidaţi în ordinea voturilor obţinute vor fi declaraţi deputaţi supleanţi, pentru lista căreia aparţin. Dacă vreo eroare a survenit în calculele noastre, ea nu poate fi decât în favoarea partidului naţional-liberal. In principal, dacă la masa electorală a partidului naţionalist-democrat, am adăugat la o secţie, prin vre-o informaţie greşită, un număr de voturi mai mare decât acel real, atuncea locul al doilea atribuit acestei liste se va atribui partidului naţional-liberal, în persoana d lui T. Vasiliu. In afară de această rezervă, celelalte rezultate le putem considera ca definitive. Oricare ar putea fi pentru noi regretul că unii dintre candidaţii noştri, nu-şi pot avea mandatele pentru care corpul electoral i-a indicat, noi nu putem primi decât cu satisfacţie rezultatele primelor alegeri făcute pe temeiul votului obştesc şi ale reprezentării proporţionale. Am voit ca întreg poporul să participe la alegerea reprezentanţilor lui şi că toate curentele de opiniuni să fie reprezentate. Partidele minoritare îşi găsesc astfel asigurate mandatele pe baza reformei partidului naţional-liberal. Să fie bine aleşi şi activitatea lor să fie inspirată numai de interesele obşteşti. In afară de încrederea acordată partidului naţional-liberal reprezentarea curentului naţionalist-democrat, care adoptă punctul de vedere al partidului nostru în politica externă, ca şi reprezentarea curentului partidului ţărănesc şi muncitor, sunt două alte indicaţiuni preţioase ale opinii unei publice împotriva acţiunei averescane, care la politica concesiunelor adaugă şi cutezanţa de a pretinde că are monopolul încrederei păturei ţărăneşti. Rezultatele alegerilorde acum nu pot rămânea însă fără învăţământ şi pentru elementele acele care împărtăşind programul partidului naţional-liberal, au făcut greşala de a-şi da organizări proprii, întemeiate pe ambiţii personale. Acţiunea partidului ţărănesc nu numai că nu şi-a atins scopul pe care-l urmărea de la crearea sa, dar a ajuns tocmai la rezultatul contral, învăţătorii din acest partid în loc să ajute alegerea reprezentanţilor luaţi din rândurile lor şi a sătenilor, au ajutat la îndepărtarea lor. Aleşii Iaşului astfel, în afară de preotul Tiacoca, sunt elemente cunoscute vieţei politice din trecut. Fără a-şi putea asigura alegerea lor, învăţătorii partidului ţărănesc prin acţiunea lor au împedecat tocmai reprezentarea elementelor rurale, cari aveau cei mai mulţi sorţi de isbândă. În ce priveşte alegerea reprezentantului partidului conservator-progresist, din comparaţia voturilor de la oraş şi de la sate, şi înlăuntrul oraşului din comparaţia voturilor de la deosebitele secţiuni, se poate face o singură observaţiune: că, curentul pentru partidul conservator-progresist este nul la ţară şi la oraş susţinut numai de nouii cetăţeni români, care compun într’un procent de 80 la sută una din secţiunile de votare. In adevăr, evreii-pământeni de la secţiunea şcoalei Adamachi, au votat în bloc lista partidului conservator-progresist. Desigur mai bine această manifestare, dacă politica externă şi internă a acestui partid răspunde conştiinţei lor, decât manifestarea de abţinere colectivă la care erau îndemnaţi prin comuniicatul comitetului uniunei lor. In fine, rezultatele dobândite sunt cea mai vie dovadă împotriva acelor care, deşi n’au participat în alegeri cu candidaturile lor, susţin că alegerile s’au efectuat fără luptă şi fără garanţia libertăţii lor. Binecuvântat să fie sufragiul universal şi reprezentarea proporţională. Partidul naţional-liberal îşi face mândrie din realizarea lor. Lista Partidului Naţionalist Democrat G. G. Mârzescu Voturi 6274 A. C. Cuza Voturi 5029 Preot I. Gotcu 99 5443 Preot Tincoca leanu 4119 Teodor Vasiliu 99 5522 Eugen Melik 99 3846 I. Dodon 99 5379 Const. Ifrim 99 3841 Eugen Herovanun 5967 Nec. Costinescu 99 3636 Vasile Matein 4808 M. Geanău 99 3680 Constantin G. Toma 99 5830 Grigore Lehan 99 3713 Lista Partidului Conservator Progresist Lista Partidului Țărănesc Antoniu Lascar Voturi 2536 Paul Bujor Voturi 2732 Cerchez Const. 2008 N. Costăchescu 99 2548 Chiprian Petru 99 1896 G. Ciobanu 99 2469 Hrițcu Gheorghe 1830 I. Corlat 99 2433 Petrea Neculai 99 2187 Ioan Spataru 99 2437 Stefăniu V. Neculai 99 2346 N. Andronic 99 2441 Stroja Alexandru 99 2087 15880 Masa electorală 39223 27864 ’' ^ _L_f„— Alegerile pentru Adunarea Depu- taţilor s’au terminat atât în vechiul regat cât şi în celelalte ţinuturi româneşti, în cea mai deplină ordine şi libertate. Alegătorii au răspuns pretutindeni în număr covârşitor, astfel că acţiunea desfăşurată cu atâta urgie de cele trei grupuri cartelate de a împiedeca efectuarea alegerei prin abţinerea alegătorilor a eşuat complect, cum a eşuat toată aşa zisa „grevă generală“ cu caracter anarhic. Aplicaţiunea votului universal—această mare operă politico-socială înfăptuită de partidul naţional-liberi—s’a făcut împotriva voinţei exprese a „socialiştilor“ cari ajutând politica reacţionară a d-lor Take Ionescu şi Averescu au propagat deasemenea abţinerea de la votare. Nu se cunoaşte încă—până în momentul când scrim aceste rânduri— rezultatul general şi definitiv al alegerilor efectuate. Rezultatele parţiale anunţate în mod provizoriu pun totuşi în evidenţă importanţa marei reforme care s’a experimentat într’o aplicaţiune legală şi într’o libertate desăvârşită, în cele mai mari momente istorice ale neamului. Adunarea Deputaţilor alcătuită prin vot universal va cuprinde reprezentanţii tuturor grupărilor cari s-au format în ajunul acestor alegeri, tocmai în vederea că ele urmau să se facă pe baza votului universal. Suntem în aşteptarea rezultatului definitiv. Din acest rezultat vom putea trage concluziuni şi învăţăminte de cum a înţeles marea massă a nouilor alegători să-şi exercite drepturile cetăţeneşti cari,în împrejurările de astăzi, au un îndoit înţeles : pentru marea chestiune naţională şi pentru consolidarea interioară a nouei Românii. Partidul naţional liberal îşi face un titlu de glorie că este autorul acestei mari opere a reformei electorale realizate în cele mai mari vremuri ale neamului. Explicaţiile d-lii Maniu. Drept complectare a comunicatului Consiliului Dirigent publicat în ajunul alegerilor din Sibiu, se transmite azi presei bucureştene următorul comunicat explicativ al celui dintăi: „D-nul Mattiu preşedintele Consiliului Dirigent fiind întrebat de redactorul unui ziar asupra atitudinei cunoscute a consiliului dirigent în chestiunea alegerilor, atitudine fixată în comunicatul apârut zilele trecute, a răspuns următoarele : „Comunicatul Consiliului dirigent este clar şi nu mai are nevoie, cred, de nici o explicaţie. Partidul naţional prin păşirea sa n’a avut în vedere decât să asigure în Camera constituantă a ţarei Aprecierile d-lui Ii. Iorga o desfăşurare normală a forţelor naţionale pentru aceasta şi a spus cuvântul păstrându-şi deplina imparţialitate faţă de luptele politice ele. partidelor din vechiul regat în care nu se amestecă. Consiliul dirigent a voit de asemenea să arate în mod evident că pentru eventualele consecinţele ce ar urma din actuala stare de lucruri nu are nici o răspundere îndeplinda şi această datorie de conştiinţă. „Orice altă interpretare dată atitudinei Consiliului dirigent este absolut eronată şi neavenită. Consiliul va veghea fireşte înainte pentru păstrarea neştirbită a ordinei la adăpostul ideiei de unitate naţională şi alipire către Rege. Sunt adevăruri mari al existenţei noas