Mişcarea, noiembrie 1919 (Anul 13, nr. 227-252)
1919-11-19 / nr. 243
ANUL XIII No. 243 ÎN JURUL ALEGERILOR Se ştie că opoziţia unită, acela care a propovăduit politica de abţinere în alegeri, a ţinut ori la Bucureşti o „mare întrunire publică“ pentru a cere anularea alegerilor şi implicit dizolvarea parlamentului. Deşi rezultatul general al alegerilor arată precis care a fost proporţia dintre numărul votanţilor şi cel al anulărilor,— produse prin votare greşită şi nici decum din vre-o atitudine politică—totuşi opoziţia unită, reprezentată prin cei trei şefi, Ionescu-Averescu-Ilie Moscovici, susţine că rezultatul alegerilor învederează că ţara s’a rostit pentru politica... de abstinenţă. Cât este de şubredă această afirmaţiune ne-o arată între altele însuşi ziarul oficios al lui EneiVlascovici, care reprezintă politica d-lor Take Ionescu şi Averescu. Intr’adevăr în „Socialismul“ sosit ieri se arată că din cauza mobilizării nu au putut vota în cuprinsul vechiului regat un număr de peste 300.000 alegători,cetiţi bine, trei sute mii alegători. Aceasta e cifra care o susţine „Socialismul“ în fruntea numărului de ieri, cifră care ar reprezenta numărul alegătorilor, mobilizaţi pe diverse fronturi şi cari nu şi-au putut exercita dreptul de vot. Pe când însă „Socialismul“ indică această cifră, ziarele d-lor Take Ionescu şi Averescu susţin o părere contrară: ele afirmă—când sub semnătura celui dintâi, când sub semnătura celui de-al doilea — că numărul alegătorilor cari nu s’au prezintat la vot însamnă rezultatul acţiunei politice a opoziţieiunite, că, adică, proporţia alegătorilor cari nu au participat alegeri nu este decât efectul acţiune! disperate pe care au desfăşurat-o în timpul campaniei electorale opoziţiaunită. Oficiosul socialist care cere demobilizarea generală şi imediată a armatei a uitat că este în cartel cu d-nii Take Ionescu şi Averescu pe această chestiune—şi într-o altă ordine de idei arată că 300.000 alegători nu au putut vota fiind mobilizaţi. D-l Take Ionescu care a publicat prin „Românimea“ atâtea tablouri statistice în care a indicat „rezultatul definitiv al alegerilor“ va lua act şi descifra ce o arată „Socialismul“, ca să facă modificările cuvenite. ...Şi astfel va ajunge şi d-sa şi d. Averescu, şi ceilalţi membri ai „opoziţiei unite“ la adevărata proporţie a alegătorilor cari au urmat politica de abstenţiune, pentru a cunoaşte mai exact pulsul realităţii. Ajungând la cunoaşterea acestei situaţiuni reale, d-nii Take Ionescu şi Averescu se vor convinge de conştiinţa cu care şi-a exercitat dreptul de vot marea massă electorală pe care opoziţia-unită a încercat s-o deruteze. Şi având această convingere vor trage concluzii şi pentru acţiunea pe care aceiaşi opoziţie-unită o duce astăzi cerând „anularea“ Parlamentului. — In cursul acestei săptămâni comitetul instituit de Primărie pentru ridicarea monumentelor pe mormintele neuitaţilor Aristizza Romanescu şi Delavrancea va invita un număr de doamne din elita ieşană in vederea organizărei reprezentaţiunei ce se va da la Iaşi, la teatrul naţional, cu scopul de a strânge fondul necesar. Titlurile evacuate la Moscova — Se vor elibera duplicate — Chestiunea titlurilor particulare, cari cu tezaurul nostru au fost evacuate în Moscova, continuă a preocupa pe conducătorii statului cari aucăutat şi caută a îndestula aceste avuturi publice şi particulare. Ministerul nostru de finanţe a întocmn anteproect pe baza căruia se va redacta definitiv profetul de lege în virtutea căruia se vor putea acorda duplicate în schimbul titlurilor evacuate la Moscova. Se ştie că în ce priveşte tezaurul nostru la Moscova, statul a trimis diverşi misionari cari au adus ştiri că el se află în siguranţă, însuşi colonelul canadian Boyle în acţiunea sa diplomatică în favoarea noastră a confirmat aceste comunicări. Totuşi întrucât în Rusia luptele continuă încă între diversele regiuni ţariste, bolşevice şi contrarevoluţionare, chestiunea tezaurului de la Moscova n’a putut fi rezolvată, astfel că s’a hotărât a se elibera duplicate după diversele titluri depositate. Anteproectul a fost trimis în studiul Camerelor de Comerţ din ţară cari urmează a-şi da avizul asupra lui.. In urmă proectul va primi forma definitivă pentru a deveni lege. Parlamentul Opoziţi Odată cu sosirea iernei, opoziţia unită nu-şi mai poate continua reprezentaţiile sub cerul liber. Entusiasmul partizanilor cari trag de cinci ani la jugul greu al opoziţiei nu poate rezista şi nici nu se poate manifesta sub zero grade. Ca să faci o manifestaţie de stradă pe viscol şi zapadă în afară de entusiasm se mai cer două condiţiuni esenţiale: palton şi şoşoni. # Ori aceste două importante articole lipsesc de mult din garderoba tachiştilor ce se respectă. Aşa fiind, impresariatul a luat hotărîrea să închirieze un local de iarnă, pentru a-şi continua reprezentaţiile. Şi cum nici monedă nu se prea găseşte în lăzile goale ale opoziţiei, s-a căzut de acord să se pună la dispoziţie unul dintre localurile cluburilor respective. Acest club va primi denumirea de „Parlamentul Poporului“. Cu chipul acesta opoziţia nu avea nu avea un parlament propriu. Ziarele ne aduc ansamentul că acest parlament îşi va ţine şedinţele concomitent cu cele ale adevăratului parlament. In el se vor discuta şi se vor lua decisiuni în toate chestiunele la ordinea zilei. Invidiem pe bucureşteni cărora li sunt rezervate spectacole atât de interesante în stagiunea de iarnă. De altfel, în ce ne priveşte vom acorda atenţiunea ce comportă parlamentului opoziţiei. Ceva mai comic şi mai interesant nu se poate concepe. O nouă conferinţă a Păcei.—Nici Cei Patru" nici „Cei Cinci" n’au putut rezolva marile probleme în legătură cu restabilirea păcei generale. Până la „pacea generală“ au mai rândas în curs de rezolvare multe chestiuni principale cari se referă la raporturile dintre nouile state, aşa cum au ieşit din marea conflagraţiune. Faptul îl recunosc însuşi marii diplomaţi cari au plăzmuit, dictat şi impus pacea. însuşi Lloyd George, cancelarul Marei Britanii, a luat hotărârea,ide a propune o nouă conferinţă internaţională de pace la cari să participe diplomaţii tuturor statelor în speranţa închegărei definitive a unei armonii intre popoare. Problema Rusă. — Luptele cari se succed fără nici o decisiune pentru vreuna sau alta din grupele beligerante de-a fitese starea haotică ce domneşte în Rusia. Cei patru generali Judenici, Denikin, Petliura şi Kolceak n’au adus până astăzi nici un resultat, iar anarhia bolşevică perzistă—compromiţând din ce în ce mai grav marea revoluţiune rusească care a zdrobit regimul ţarist. După telegrama prin care se anunţă că guvernul polon, cu asentimentul Aliaţilor, ar fi invitat pe representanţii tuturor guvernelor şi regimurilor din Rusia la o conferinţă de pace şi în care scop bolşevicii şi-ar fi şi înaintat propunerile de pace—se anunţa acuma directa intervenţiune a lui Lloyd George care în noua conferinţă de pace pe care o propune voeşte să aducă spre rezolvire și problema rusă. Este de observat că primul ministru englez nu este în acord cu Clemenceau, întrucât acesta din urmă este de părere că pacea în Rusia nu se poate restabili decât „prin sabie“ iar nu prin alte mijloace. Cu fundamentalele deosebiri de vederi ce există între guvernele ruseşti şi diverginţele de opinii ce există între Aliaţi pe această chestiune, problema păcei ruseşti rămâne tot haotică. Evacuarea Budapestei.— Comandamentul armatei române din capitala ungariei a lansat proclamaţiunea prin care anunţă evacuarea trupelor noastre din acest oraş. Proclamaţiunea semnată de generalul Mărdurescu, comandantul trupelor şi înnaitul comisar al guvernului de ministru Diamandi, arată că armata noastră se retrage din Budapesta, cu care prilej „România ţine să arate încodată că în urma atacului de pe Tisa care a motivat acţiunea ei militară, ea n’a fost călăuzită decât de legitima aparare a intereselor militare. Orice gând de asuprire sau de răsbunare i-a fost strein“. Evacuarea trupelor noastre din Budapesta coincide cu faptul formaţiunei Lina nou guvern ungar. Noul guvern de coaliţie ar urma să aibă preşedinţia contelui Iulius Weassles. Până la formarea lui va continua guvernarea lui Ştefan Friederich. Morţiş Aliaţilor.—S’a discutat adesea prin ziare numărul vieţelor omeneşti pe care i-au pierdut Aliaţii în timpul răsboiului, pănă la cucerirea victoriei definitive. S’au dat cifre aproximative în care s’a aratat jertfele fie-cărui stat aliat. Un act oficial al parlamentului francez indică numărul acestor eroi. In raportul comisiunei budgetare a Camerei franceze se dau următoarele cifre: Până la 11 Noembrie 1918 Franţa a perdut 1.393.515 oameni; Anglia 869000; Italia 494.000; America 12.000; Belgia 44.000; Serbia 369.000; şi România 400.000. CRONICA EXTERNĂ Buletinul Zilei O nouă conferinţă de pace.—Problema Rusiei~~Evacuarea Budapestei. — Jertfele răsboilui european. Ecouri „Fântâna Blanduziei“ a lui V. Alecsandri, care s’a jucat în matineul de ieri la Iaşi, s’a reprezentat şi la Bucureşti in cursul săptămânei trecută, pentru a suta oară. Pentru literatura noastră dramatică originală, este un centenar de reţinut. * Epigramistul Vera anunţă un nou volum, intitulat „Scene Bucureştene“ prefaţiat de Radu D. Rosetti şi ilustrat de pictorul N. Vermont. * Scriitorul V. Demetrius anunţă apropiata apariţie a romanului său intitulat „Oraşul Bucuriei“. Un ziar bucureşteaninserând această informaţiune adaugă că „Oraşul Bucuriei“, face parte dintr'un ciclu de romane în genul seriei zoliste „Rougon-Maquast. Citiţi in pagina a n-a ULTIMELE ȘTIRI TELEGRAFICE FAKEIRI SI FAPTE , inspectoratul salei teatrului Naţional face cunoscut publicului, că la reprezentaţiile Societăţii Dramatice să niu mai plătească a doua oară garderoba când iasă haina, costul ei intră în biletul cumpărat, persoanele cu bilete oficiale suntobligate să plătească garderoba. „ Se mai amintește că programul nu costă decât un leu. MERCURI 19 NOEMBRIE 1919 MS HOTA A CONSILIULUI ALH CĂTRE ROMANIA Se confirmă ştirea că, în afară de nota de la 12 Octombrie, Consiliul suprem a trimis o nouă notă guvernului român pretinzând executarea imediată a condiţiunilor de pace, pe care Aliaţii cred să le poată impune României prin note redactate în tonul celei din urmă remisă la Bucureşti. E un mijloc de presiune prin care Consiliul Suprem mai nădăjdueşte să poată impune cel puţin României executarea uneri condiţiuni de pace inacceptabile şi să salveze astfel autoritatea consiliului de la Paris, ştirbită prin refuzul Americei da a ratifica tratatul, prin neputinţa de a rezolva problema Fiume şi problema ungară,—cu tot concursul care i s’a dat de noi pentru soluţionarea acesteia din urmă—ca şi prin imposibilitatea în care acelaşi consiliu se găseşte ca să realizeze pacea cu Turcia, căreia nici până azi nu i-a găsit o soluţie. Cu asemenea note,însă, nu se poate schimba nici atitudinea şi nici acţiuniea României, care nu poate primi ordine de la nimeni şi nici amestec din afară în afacerile ei interne. Noi înţelegem dificultăţile pe cari le are de întâmpinat Conferinţa şi de acela ara fost totdeatuna de părere că un acord e necesar între noi şi Aliaţii noştri, dar un acord stabilit pe temeiul respectului şi al încrederei reciproce. • Incontestabil că războiul a pus în evidenţă interesele superioare, permanente, putem zice istorice, care ne leagă de aliaţii noştri de azi, dar în această alianţă, în această convieţuire a Statelor, fiecare îşi păstrează individualitatea, precum îşi are şi interesele sale speciale, pe care sunt datori să le apere reprezentanţii lui. Dar incontestabil de asemenea că, în ceea ce priveşte demnitatea şi interesele propri ale statului român, noi şi e pe un picior de perfectă egalitate cu Aliaţiinoştri. Numai pe asemenea baze se poate face acord, şi nu prin mijloace de presiune în stilul notei remisă dăunăzî la Bucureşti. Teatral ca factor de cultură toui seara la Teatrul Naţional „ Constructorul Solness“ de Ibsen. Afişul Teartral Potrivit principiului stabilit de direcţiunea Teatrului Naţional din Iaşi de a reprezenta premierele actualei stagiuni în fiece joi, afişul teatral ne anunţă acum „Constructorul Solness“ de Ibsen. De mult marele norvegian n’a mai fost reprezentat pe scena ieşană,cu excepţiunea „Norei“ pe care ne-a dat-o Marioara Ventura în timpul refugiului la Iaşi. Totuşi Ibsena figurat cu succes în repertorul teatrului ieşan, începând ca „Duşmanul Poporului“ piesă adusă în teatrul nostru de către, artistul Petre Sturdza, — când aparţinea societăţii noastre dramatice—şi continuînd apoi cu „Nora“, „Hedda Gabler“ şi „Strigoii“ teatrul ibsenian a fost întotdeauna, cum era şi natura, teatrul păturei noastre intelectuale. Pentru această pătură, pentru care arta dramatică nu instituie o parte distractivă ca pentru cei mulţi, teatrul lui Ibsen aducea contribuţiuni ştiinţifice pentru cunoaşterea conflictelor sufleteşti sau a raporturilor dintre individ şi societate. Pentru această pătură teatrul lui Ibsen nu însemna teatru propriu-zis, distracţie de moment, ci cultură socială. Clasa intelectualilor noştri n’a scăzut de atuncea, ci dimpotrivă, s’a mărit în mod considerabil, cura era firesc să sporească într’un oraş eminamente cultural ca al nostru. Totuşi Ibsen, de ani de zile, a fost înlocuit cu piese de alt gen cu caracter pur distractiv. Tot soiul de comedii și hazmodii au fost importate pentru ca un repertor anumit să formeze un alt public, mult mai numeros, care ar fi detestat o piesă de-a lui Posen. De la acest repertor a fost lesne să se treacă mai întâi la operete şi pseudo- operete, iar de aici la reviste bazate pe tot soiul de obscenităţi... amuzante. Din acest stadiu ne aflăm cu marele public de astăzi, democratizat şi în teatru printr’un amestec din toate păturile sociale—şi acestui public îi se anunţă acum o operă dramatică de Ibsen. Direcţiunea teatrului ieşan evident că reacţionează şi reacţionează în bine, întrucât tinde să reîntoarcă publicul pe căile adevărate ale artei şi literature dramatice. Vom vedea în cronica viitoare că aceasta înseamnă că d-l Codreanu, directorul teatrului,care face toate sforţările în avantajul publicului, cere publicului la rândul său să-şi sacrifice.... gusturile pe cari leau avariat în mod simţitor hazmodiie, operetele, şi revistele de tot soiul.... ARALD ? Aşa zisa opoziţie unită, în ciuda sentimentului public care-i detestă acţiunea anarhică, sfidînd bunul simţ şi jucându-se cu focul, îşi continuă activitatea-i de un comic de bilet. Plecînd de la credinţa naltă că noul parlament ar putea fi disolvat pentru că aşa o voesc d-rii Pavlică Brâtăşanu şi Ilie Mossovici otrăvesc opinia publică cu proza desmaţată a unor ziare fără scrupul şi întreţin o agitaţie care dacă din punct de vedere politic nu poate avea nici un resultat practic pentru scopurile ce le urmăresc, în schimb le poate fi fatală. Sprijiniţi pe tebiogenersda lui Averescu, d-nii Take lenesem şi Hie Moscovici doni oamenide curaj specific unei anumite rase, ameninţă cu revoluţi*, ■»«« vorba ceia „îe-i de pe mine că-i omor“! Dacă**şefii oposiţiei unite în luminatul lor patriotism so reot că ţărei româneşti în actualele împrejurări mi-i lipseşte de cît revoluţia, poftească s’o facă. Svîrcolirile Ier criminale se isbesc însă din fericire de nibliferînţa opiniei publice româneşte, pe care n’o poate mişca nici elucubraţiile demente ale degenerat;;ksi Cocea şi nici îndemnurile mise. «“bile ale lui Iiie Moscovici reprinse si autul lui Racovski. In asemenea odioasă si detestabila companie, succesul d-lui Take Ionescu este mai dinainte asigurat. Bineînţeles însă un succes boeut aşa cum a înregistrat d-sa în întreaga-i carieră politică. —1 Comisîiunea Interimară văzând că în ura deciziunei prin care se îasase comerţul liber pentru zarzavaturi, brânzeturi, ouă, fructe şi păsări, negustorii au sporit preţurile la aceste articole în, mod neomenos speculând astfel nevoile popuîaţiunei; a hotărât înS,.edî«ţ« de 1* 14 Noembrie a. c.’prin Decizia No. 208 că dacă pănă în ziua de 18 Noembrie a. c. negustorii nu vor scoborî preţurile la sus aratatele articole, să se fixeze din nou preţuri maximale. — D-l G. G. Mârzescu a plecat aseară la Bucureşti. In astă seară pleacă toţi parlamentarii Iaşului spre a lua parte la deschiderea Parlamentului.