Mişcarea, noiembrie 1919 (Anul 13, nr. 227-252)

1919-11-19 / nr. 243

ANUL XIII No. 243 ÎN JURUL ALEGERILOR Se ştie că opoziţia­ unită, acela care a propovăduit politica de ab­ţinere în alegeri, a ţinut ori la Bu­cureşti o „mare întrunire publică“ pentru a cere anularea alegerilor şi implicit dizolvarea parlamentului. De­şi rezultatul general al alege­rilor arată precis care a fost pro­porţia dintre numărul votanţilor şi cel al anulărilor,— produse prin vo­tare greşită şi nici de­cum din vre-o atitudine politică—totuşi opoziţia­ uni­­tă, reprezentată prin cei trei şefi, Ionescu-Averescu-Ilie Moscovici, su­sţine că rezultatul alegerilor învede­rează că ţara s’a rostit pentru po­litica... de abstinenţă. Cât este de şubredă această a­­firmaţiune ne-o arată între altele în­suşi ziarul oficios al lui En­e­iVlasco­­vici, care reprezintă politica d-lor Take Ionescu şi Averescu. Intr’adevăr în „Socialismul“ sosit ieri se arată că din cauza mobili­­zării nu au putut vota în cuprinsul vechiului regat un număr de peste 300.000 alegători,­cetiţi bine, trei sute mii alegători. Aceasta e cifra care o susţine „Socialismul“ în fruntea numărului de ieri, cifră care ar reprezenta nu­mărul alegătorilor, mobilizaţi pe diver­se fronturi şi cari nu şi-au putut exer­cita dreptul de vot. Pe când însă „Socialismul“ indică această cifră, ziarele d-lor Take Io­nescu şi Averescu susţin o părere contrară: ele afirmă—când sub sem­nătura celui dintâi, când sub sem­nătura celui de-al doilea — că nu­mărul alegătorilor cari nu s’au prezintat la vot însamnă rezul­tatul acţiunei politice a opoziţiei­­unite, că, adică, proporţia alegăto­rilor cari nu au participat­­ alegeri nu este decât efectul acţiune! dis­perate pe care au desfăşurat-o în timpul campaniei electorale opoziţia­­unită. Oficiosul socialist care cere de­mobilizarea generală şi imediată a armatei a uitat că este în cartel cu d-nii Take Ionescu şi Averescu pe această chestiune—şi într-o altă or­dine de idei arată că 300.000 ale­gători nu au putut vota fiind mo­bilizaţi. D-l Take Ionescu care a publicat prin „Românimea“ atâtea tablouri statistice în care a indicat „rezultatul definitiv a­l alegerilor“ va lua act şi descifra ce o arată „Socialismul“, ca să facă modificările cuvenite. ...Şi astfel va ajunge şi d-sa şi d. Averescu, şi ceilalţi membri ai „opoziţiei­ unite“ la adevărata pro­porţie a alegătorilor cari au urmat politica de abstenţiune, pentru a cu­noaşte mai exact pulsul realităţii. Ajungând la cunoaşterea acestei situaţiuni reale, d-nii Take Ionescu şi Averescu se vor convinge de con­ştiinţa cu care şi-a exercitat drep­tul de vot marea massă electorală pe care opoziţia-unită a încercat s-o deruteze. Şi având această convingere vor trage concluzii şi pentru acţiunea pe care aceiaşi opoziţie-unită o duce astăzi cerând „anularea“ Parlamen­tului. — In cursul acestei săptămâni comi­tetul instituit de Primărie pentru ridica­rea monumentelor pe mormintele neuita­ţilor Aristizza Romanescu şi D­elavran­­cea va invita un număr de doamne din elita ieşană in vederea organizărei re­­prezentaţiunei ce se va da la Iaşi, la teatrul naţional, cu scopul de a strânge fondul necesar. Titlurile evacuate la Moscova — Se vor elibera duplicate — Chestiunea titlurilor particulare, cari cu tezaurul nostru au fost evacuate în Moscova, continuă a preocupa pe con­ducătorii statului cari au­­căutat şi cau­tă a îndestula aceste avuturi publice şi particulare. Ministerul nostru de finanţe a întoc­­mn anteproect pe baza căruia se va re­dacta definitiv profetul de lege în vir­tutea căruia se vor putea acorda dupli­cate în schimbul titlurilor evacuate la Moscova. Se ştie că în ce priveşte tezaurul nos­tru la Moscova, statul a trimis diverşi misionari cari au adus ştiri că el se a­­flă în siguranţă, însuşi colonelul cana­dian Boyle în acţiunea sa diplomatică în favoarea noastră a confirmat aceste comunicări. Totuşi întru­cât în Rusia luptele con­tinuă încă între diversele regiuni ţariste, bolşevice şi contrarevoluţionare, chestiu­nea tezaurului de la Moscova n’a putut fi rezolvată, astfel că s’a hotărât a se elibera duplicate după diversele titluri depositate. Anteproectul a fost trimis în studiul Camerelor de Comerţ din ţară cari ur­mează a-şi da avizul asupra lui.. In ur­mă proectul va primi forma definitivă pentru a deveni lege. Parlamentul Opoziţi Odată cu sosirea iernei, opoziţia­ unită nu-şi mai poate continua reprezentaţiile sub­­ cerul liber. Entusiasmul partizani­lor cari trag de cinci ani la jugul greu al opoziţiei nu poate rezista şi nici nu se poate manifesta sub zero grade. Ca să faci o manifestaţie de stradă pe viscol şi zapadă în afară de entusiasm se mai cer două condiţiuni esenţiale: palton şi şoşoni. # Ori aceste­ două importante articole lipsesc de mult din garderoba tachişti­­lor ce se respectă. Aşa fiind, impresariatul a luat hotărî­­rea să închirieze un local de iarnă, pen­tru a-şi continua reprezentaţiile. Şi cum nici monedă nu se prea găseşte în lă­zile goale ale opoziţiei, s-a căzut de a­­cord să se pună la dispoziţie unul din­tre localurile cluburilor respective. Acest club va primi denumirea de „Parlamentul Poporului“. Cu chipul acesta opoziţia nu avea nu avea un parlament propriu. Ziarele ne aduc ansamentul că acest parlament îşi va ţine şedinţele concomi­tent cu cele­ ale adevăratului parlament. In el se vor discuta şi se vor lua de­­cisiuni în toate chestiunele la ordinea zilei. Invidiem pe bucureşteni cărora li sunt rezervate spectacole atât de interesante în stagiunea de iarnă. De altfel, în ce ne priveşte vom acor­da atenţiunea ce comportă parlamentu­lui opoziţiei. Ceva mai comic şi mai interesant nu se poate concepe. O nouă conferinţă a Păcei.—Nici Cei Patru" nici „Cei Cinci" n’au pu­tut rezolva marile probleme în legătură cu restabilirea păcei generale. Până la „pacea generală“ au mai râ­ndas în curs de rezolvare multe chesti­uni principale cari se referă la rapor­turile dintre nouile state, aşa cum au ieşit din marea conflagraţiune. Faptul îl recunosc însuşi marii diplo­maţi cari au plăzmuit, dictat şi impus pacea. însuşi Lloyd George, cancelarul Ma­rei­ Britanii, a luat hotărârea,ide a pro­pune o nouă conferinţă internaţională de pace la cari să participe diplomaţii tu­turor statelor în speranţa închegărei de­finitive a unei armonii intre popoare. Problema Rusă. — Luptele cari se succed fără nici o decisiune pentru vre­una sau alta din grupele beligerante de-a fi­tese starea haotică ce domneşte în Ru­sia. Cei patru generali Judenici, Deni­kin, Petliura şi Kolceak n’au adus până astăzi nici un resultat, iar anarhia bol­şevică perzistă—compromiţând din ce în ce mai grav marea revoluţiune rusească care a zdrobit regimul ţarist. După telegrama prin care se anunţă că guvernul polon, cu asentimentul Alia­ţilor, ar fi invitat pe representanţii tu­turor guvernelor şi regimurilor din Ru­sia la o conferinţă de pace­ şi în care scop bolşevicii şi-ar fi şi înaintat pro­punerile de pace—se anunţa acuma di­recta intervenţiune a lui Lloyd George care în noua conferinţă de pace pe ca­re o propune voeşte să aducă spre re­zolvi­re și problema rusă. Este de observat că primul ministru englez nu este în acord cu Clemenceau, întru­cât acesta din urmă este de pă­rere că pacea în Rusia nu se poate res­tabili de­cât „prin sabie“ iar nu prin alte mijloace. Cu fundament­alele deosebiri de vederi ce există între guvernele ruseşti şi di­­verginţele de opinii ce există între A­­liaţi pe această chestiune, problema pă­cei ruseşti rămâne tot haotică. Evacuarea Budapestei.— Comanda­mentul armatei române din capitala un­gariei a lansat proclamaţiunea prin ca­re anunţă evacuarea trupelor noastre din acest oraş. Proclamaţiunea semnată de generalul Mărdurescu, comandantul trupelor şi în­­naitul comisar al guvernului de ministru Diamandi, arată că armata noastră se retrage din Budapesta, cu care prilej „România ţine să arate încodată că în urma atacului de pe Tisa care a moti­­vat acţiunea ei militară, ea n’a fost că­lăuzită de­cât de legitima aparare a in­tereselor militare. Ori­ce gând de asu­prire sau de răsbunare i-a fost strein“. Evacuarea trupelor noastre din Buda­pesta coincide cu faptul formaţiunei Li­na­­ nou guvern ungar. Noul guvern de coaliţie ar urma să aibă preşedinţia contelui Iulius Weassles. Până la formarea lui va continua gu­vernarea lui Ştefan Friederich. Morţiş Aliaţilor.—S’a discutat ade­sea prin ziare numărul vieţelor omeneşti pe care i-au pierdut Aliaţii în timpul răsboiului, pănă la cucerirea victoriei definitive. S’au dat cifre aproximative în care s’a aratat jertfele fie-cărui stat aliat. Un act oficial al parlamentului fran­cez indică numărul acestor eroi. In raportul comisiunei budgetare a Ca­merei franceze se dau următoarele ci­fre: Până la 11 Noembrie 1918 Franţa a perdut 1.393.515 oameni; Anglia 869000; Italia 494.000; America 12.000­; Belgia 44.000; Serbia 369.000; şi România 400.000. CRONICA EXTERNĂ Buletinul Zilei O nouă conferinţă de pace.—Problema Rusiei~~E­­vacuarea Budapestei. — Jertfele răsboi­lui european. Ecouri „Fântâna Blanduziei“ a lui V. Alecsandri, care s’a jucat în matineul de ieri la Iaşi, s’a reprezentat şi la Bucureşti in cursul săp­­tămânei trecută, pentru a suta oară. Pentru literatura noastră dramatică ori­ginală, este un centenar de reţinut. * Epigramistul Vera anunţă un nou volum, intitulat „Scene Bucureştene“ prefaţiat de­­ Radu D. Rosetti şi ilustrat de pictorul N. Vermont. * Scriitorul V. Demetrius anunţă apropiata apariţie a romanului său intitulat „Oraşul Bucuriei“. Un ziar bucureştean­­inserând această in­­formaţiune adaugă că „Oraşul Bucuriei“, face parte dintr'un ciclu de romane în ge­nul seriei zoliste „Rougon-Maquast. Citiţi in pagina a n-a ULTIMELE ȘTIRI TELE­GRAFICE FA­KEIRI SI FAPTE , inspectoratul salei teatrului Naţio­nal face cunoscut publicului, că la re­prezentaţiile Societăţii Dramatice să niu mai plătească a doua oară garderoba când iasă haina, costul ei intră în bile­tul cumpărat, persoanele cu bilete ofi­ciale sunt­­obligate să plătească garde­roba. „ Se mai amintește că programul nu costă de­cât un leu. MERCURI 19 NOEMBRIE 191­9 MS HOTA A CONSILIULUI ALH CĂTRE ROMANIA­­ Se confirmă ştirea că, în a­­fară de nota de la 12 Octom­brie, Consiliul suprem a trimis o nouă notă guvernului român pretinzând executarea imediată a condiţiunilor de pace, pe care Aliaţii cred să le poată impune României prin­ note redactate în tonul celei din urmă remisă la Bucureşti. E un mijloc de presiune prin care Consiliul Suprem mai nă­­dăjdueşte să poată impune cel puţin României executarea u­­neri condiţiuni de pace inaccep­tabile şi să salveze astfel auto­ritatea­ consiliului de la Paris, ştirbită prin refuzul Americei da a ratifica tratatul, prin ne­putinţa de a rezolva problema Fiume şi problema ungară,—cu tot concursul care i s’a dat de noi pentru soluţionarea aceste­ia din urmă—ca şi prin imposi­bilitatea în care acelaşi consi­liu se găseşte ca să realizeze pacea cu Turcia, căreia nici pâ­nă azi nu i-a găsit o soluţie. Cu asemenea note,­însă, nu se poate schimba nici atitudi­nea şi nici acţiuniea României, care nu poate primi ordine de la nimeni şi nici amestec din afară în afacerile ei interne. Noi înţelegem dificultăţile pe cari le are de întâmpinat Con­ferinţa şi de acela ara fost tot­­deatuna de părere că un acord e necesar între noi şi Aliaţii noştri, dar un acord stabilit pe temeiul respectului şi al încre­derei reciproce. •­­ Incontestabil că războiul a pus în evidenţă interesele su­perioare, permanente, putem zi­ce istorice, care ne leagă de aliaţii noştri de azi, dar în a­­ceastă alianţă, în această con­vieţuire a Stat­elor, fiecare îşi păstrează individualitatea, pre­cum îşi are şi interesele sale speciale, pe care sunt datori să le­ apere reprezentanţii lui. Dar incontestabil de asemenea că, în ceea ce priveşte demnitatea şi interesele propri ale statu­lui român, noi şi e­­ pe un pi­cior de perfectă egalitate cu Aliaţii­­noştri. Numai pe asemenea baze se poate face acord, şi nu prin mijloace de presiune în stilul notei remisă dăunăzî la Bucu­reşti. Teatral ca factor de cultură toui seara la Teatrul Naţional „ Constructorul Solness“ de Ibsen. Afişul Teartral Potrivit principiului stabilit de direcţiu­nea Teatrului Naţional din Iaşi de a repre­zenta premierele actualei stagiuni în fie­ce joi, afişul teatral ne anunţă acum „Con­structorul Solness“ de Ibsen. De mult marele­ norvegian n’a mai fost reprezentat pe scena ieşană,­cu excepţiu­­nea „Norei“ pe care ne-a dat-o Marioara Ventura în timpul refugiului la Iaşi. Totuşi Ibsen­­a figurat cu succes în re­­pertorul teatrului ieşan, începând ca „Duş­manul Poporului“ piesă adusă în teatrul nostru de către, artistul Petre Sturdza, — când aparţinea societăţii noastre drama­tice—şi continuînd apoi cu „Nora“, „Hedda Gabler“ şi „Strigoii“ teatrul ibsenian a fost întotdeauna, cum era şi natura­, teatrul păturei noastre intelectuale. Pentru această pătură, pentru care arta dramatică nu instituie o parte distractivă ca pentru cei mulţi, teatrul lui Ibsen adu­cea contribuţiuni ştiinţifice pentru cunoaş­terea conflictelor sufleteşti sau a rapor­turilor dintre individ şi societate. Pentru această pătură teatrul lui Ibsen nu în­semna teatru propriu-zis, distracţie de moment, ci cultură socială. Clasa intelectualilor noştri n’a scăzut de atuncea, ci dimpotrivă, s’a mărit în mod considerabil, cura era firesc să sporească într’un oraş eminamente cultural ca al nostru. Totuşi Ibsen, de ani de zile, a fost înlocuit cu piese de alt gen cu caracter pur distractiv. Tot soiul de comedii și hazmodii au fost importate pentru ca un repertor anumit să formeze un alt public, mult mai nume­ros, care ar fi detestat o piesă de-a lui Posen. De la acest repertor a fost lesne să se treacă mai întâi la operete şi pseudo-­ operete, iar de aici la reviste bazate pe tot soiul de obscenităţi... amuzante. D­in acest stadiu ne aflăm cu marele pub­lic de astăzi, democratizat şi în teatru printr’u­n amestec din toate păturile soci­ale—şi acestui public îi se anunţă acum o operă dramatică de Ibsen. Direcţiunea teatrului ieşan evident că reacţionează­ şi reacţionează în bine, în­tru­cât tinde să reîntoarcă publicul pe căile adevărate ale artei şi literature­ dra­matice. Vom vedea în cronica viitoare că aceasta înseamnă că d-l Codreanu, directorul tea­trului,care face toate sforţările în avan­tajul publicului, cere publicului la rândul său să-şi sacrifice.... gusturile pe cari le­­au avariat în mod simţitor hazmodii­e, o­­peretele, şi revistele de tot soiul.... ARALD ? Aşa zisa opoziţie­ unită, în ciud­a sentimentului public care-i detestă acţiunea anarhică, sfidînd bunul simţ şi jucându-se cu focul, îşi con­tinuă activitatea-i de un comic de bilet. Plecînd de la credinţa naltă că noul parlament ar putea fi disol­­vat pentru că aşa o voesc d-rii Pavlică Brâtăşanu şi Ilie Mossovici otrăvesc opinia publică cu proza desmaţată a unor ziare fără scru­pul şi întreţin o agitaţie care dacă din punct de vedere politic nu poa­te avea nici un resultat practic pentru scopurile ce le urmăresc, în schimb le poate fi fatală. Sprijiniţi pe tebio­genersda lui A­­verescu, d-nii Take lenesem şi Hie Moscovici doni oameni­­de cu­raj specific unei­­ anu­mite rase, ameninţă cu revoluţi*, ■»«« vorba ceia „îe-i de pe mine că-i omor“! Dacă**şefii oposiţiei unite în lu­minatul lor patriotism so reot că ţărei româneşti în actualele împrejurări mi-i lipseşte de cît revoluţia, pof­tească s’o facă. Svîrcolirile Ier criminale se isbesc însă din fericire de nibliferînţa opi­niei publice româneşte, pe care n’o poate mişca nici elucubraţiile de­mente ale degenerat;;ksi Cocea şi nici îndemnurile mise. «“bile ale lui Iiie Moscovici reprinse si autul lui Racovski. In asemenea odioasă si detestabila companie, succesul d-lui Take Ione­­scu este mai dinainte asigurat. Bine­înţeles însă un succes boeut aşa cum a înregistrat d-sa în întrea­ga-i carieră politică. —1 Comisîiunea Interimară văzând că în u­ra deciziunei prin care se îasase comerţul liber pentru zar­zavaturi, brânzeturi, ouă, fructe şi păsări, negustorii au sporit preţu­rile la aceste articole în, mod neo­­menos speculând astfel nevoile po­­puîaţiunei; a hotărât înS,.edî«ţ« de 1* 14 Noembrie a. c.’prin Decizia No. 208 că dacă pănă în ziua de 18 Noembrie a. c. negustorii nu vor scoborî preţurile la sus aratatele articole, să se fixeze din nou pre­ţuri maximale. — D-l G. G. Mârzescu a plecat a­­seară la Bucureşti. In astă seară pleacă toţi parlamenta­rii Iaşului spre a lua parte la deschi­­derea Parlamentului.

Next