Mişcarea, februarie 1920 (Anul 14, nr. 18-38)

1920-02-14 / nr. 25

ANÖL m No. 25 ßfo&zmmm&m 4Ä 4bI^ üssél . .....................#-*«* tat............. M4tssm 1-4 p. R ! a. ». ţi 3t pffcssam hu rntuiQ BwmrrsWw- jwfts «waätegswR» ifânwst t» A<taJ­­' ' fta£> tfefrol «. <fc fefr&tMaix. SAMBATA 14 FEBRUARIE m Apare zilnic S*îi DwecfhiOfla »mri comitet cfe R«4*cfie iwr...... mmJ lani 51 SE MAHEST! ? iscările greviste -n_ .rt-i .!Jt,.jv.rt y»...i--.- . . .r, atirui«:***»LQ.T*f.*»Ml UTI1I CE SE IFI Grevele continuă. Nu este zi în care o nouă grevă să nu izbucnească. Eie nu mai au nici macar în formă un substrat economic. Greva a devenit arma făţişă de luptă politică a sindicalismului interna­ţional, care prin permanentizarea agitaţiunilor greviste urmăreşte dezor­ganizarea vieţii de stat şi împiedecarea oricărei activităţi industriale şi economice. Situaţiunea se defineşte în contururile cele mai limpezi şi mai precise pentru toată lumea. Până acum s’a putut crede că situaţiunea materială a muncitorimei re­clama o îmbunătăţire pe care în extremis muncitorii o puteau cuceri chiar prin mijlocul grevei, întrucât, era vorba de însăşi dreptul lor la viaţă. Astăzi muncitorii au obţinut tot ce puteau obţine ca ameliorare a situaţiunei lor materiale. De aci încolo începe acţiun­a pur politică, sub masca grevei şi a in­tereselor economice. Primejdia unei atari acţiuni a devenit evidentă. Ea este agravată prin tendinţa făţiş manifestată de a se afilia mişcarea sindicală din România la Internaţionala III de la Moscova—deci solidarizarea francă a socialişti­lor români cu revoluţionarii din Rusia şi Ungaria. Primejdia a fost denunţată de la tribuna parlamentului şi în cele din urmă a fost recunoscută şi de o parte a presei, încătuşată în organizaţiile teroriste ale sindicatelor roşii, muncitorimea va întimpina dificultăţi serioase în orice tendinţă de reacţiune şi de e­­mancipare. ... Dificultăţile însă vor trebui învinse, pentru că pot fi înlăturate. Simţimântul solidarităţii sociale va trebui să înfrângă tendinţele de a­­narhizare şi de distrugere a vieţei de stat. Să nădăjduim că în rândurile muncitorimei conştiente, acest simţimânt va răsuna mai puternic de­cât pe banca ministerială de astăzi, care cel puţin în lotul ministerului de interne, dă impresia că se găseşte dincolo de baricada ordinei şi a solidarității sociale. Presa franceză şi România Disolvarea Consiliului Dirigent Marele ziar parizian „Le Temps“, publică următoarele: Ministrul de finanţe din România, membri în Consiliul dirigent din Transilvania, s’a pronunţat, într’un interview, pentru disolvarea Consilului dirigent, a cărui raţiune trebue să fie diminuată pe măsură ce fuziunea în­tre Transilvania şi vechiul regat devine mai intimă. Consiliul dirigent a fost un­ organ de tranziţie necesar atâta’vreme că nu­ a existat Parlamentul. Astăzi, când Parlamentul func­ţionează, Consiliul dirigent poate fi nu nu­mai inutil, dar chiar vătămător. Pentru ca să nu mai fie vre­o diferenţă între adminis­traţiile transilvănene şi cele din România veche, ele vor putea fi uşor înlocuite prin un organ central, şi pentru aceasta crearea pe lângă fie­care minister a unui secretariat pentru fie­care din noile provincii. Curentul este unamim în Transilvania pen­tru disolvarea Consiliului diriginte, care va marca unificarea definitivă a Statului român, trenuri cu grîu pe care le întovărăşeau escorte numeroase, şi totuşi ei nu reu­şiră, după luni de ocupaţie, ca să trans­porte în Germania şi Austro-Ungaria, de cit 200.000 poduri, sau ceva mai mult de 3000 tone. Prin ce miracol bolşevicii şi coopera­tivele unite vor reuşi mai bine astăzi în transportul mărfurilor, chiar recurgând la măsuri implacabile de a costrînge pe Germani atunci când foamea cuprinde trei sferturi din teritoriul sovietic, la vreme ce stocuri imense de cereale stau pe loc, în urma dezorganizării progre­sive a mijloacelor de transporturi. Su­b regimul DOIŞâuri CUM SE FUG TRANS­PORTURILE IN HUSI­ ? Astăzi, transportul călătorilor şi a mărfurilor pentru fisajul comun au în­cetat cu desevărşire. Cină un comisar al poporului are nevoie să se deplaseze, se pupe un vagon la o locomotivă, se instalează o pază bună de mitraliere şi locomotiva o porneşte ai cea mai mare viteză fără a se opri. Restul materialu­lui subsistind din cai ferate este cu totul absorbit de transporturile tru­pelor roşii. Dar se va spune, se va putea lucra astfel pentru transporturile mărfurilor cooperativelor, acestea fiind secondate de autorităţile bolcavice. A întovărăşi trenurile de gărzi roşii, pentru a străbate mii de kilometri din vastul imperiu, cu produsele aliaţilor către centrele ruseşti şi produsele ruse­şti cătră porturile mării Negre şi ale Balticei, ar trebui să distrugi la aceasta sute şi mii de soldaţi, mii de vagoane pentru a le ocupa, ei şi însoţitorii ior. Să nu credeţi că este vre-o exagerare: Germanii, Austriacă şi Ungarii au făcut experienţă in detrimentul ior. Atunci , când sub harmanimatul lui Skoropadsky, Germanii ocupau Ucraina şi când Austro-Ungarii „administrau“ regiunea Ekaterinoslav, şi unii şi alţii tentata de a transporta in ţările lor milioane de hectolitri de grîu pe cari le deţineam ţaranii din aceste pământuri fertile. Dar Germanii şi Ungurii încârcara multe Noua lege a chiriilor închirierile obligatorie prevăzute prin proect Bucureşti.—Noul proect de lege cu privire la chirii, prevede următoa­rele : Prelungirea tuturor contractelor, fără excepţie, pa timp de 3 ani. 40 la sută spor pentru locuinţe particulare. 80 la sută spor pentru prăvălii, hoteluri şi ori­ce alte imobile pen­tru comerţ. Prin proect se prevăd închirierile obligatorie. Sunt scutite de aceste închirieri obligatorie: trei camere pentru o singură persoană, patru camere pentru două persoane, cinci camere pentru trei persoane şi şase camere pentru ori­ce familie mai numeroasă. Trenurile personale nu se vor suspenda în Moldova Putând vedea ori pe d. Scutaru l’am ru­gat să ne spue ce comunicări are de la centru cu privire la suspendarea trenu­rilor care s’a anunţat din Bucureşti. D-sa ne spune că încă nu i-a sosit nici o co­­municare în acest sens şi ca tocmai în acest scop va pleca astă­­zi la Bucureşti. In ce priveşte Moldova, spune mai de­parte d. Scutaru, eu am credinţa ca o suspendare totală a trenurilor personale nu este necesară. Desigur că faţă de ce­ 3 c­lelalte regiuni, cu toată starea proastă de lucruri, ne putem lăuda ca stăm mai bine. Voi demonstra aceasta şi la Bucureşti şi cred că intervenţia mea nu va fi lip­sită de rezultatul dorit Medicina la Paris Serviciul medical de noapte Prefectul de Poliţie din Paris în înţe­legere cu organele în drepte au organi­zat serviciul medical de noapte, iar după propunerile aprobate de Consiliul muni­cipal.­­ Acest serviciu este asigurat prin trei­zeci de medici desemnaţi de prefect. Du­rata lor va fi de trei ani cel mult, cu o îndemnizare fixă anuală de 3000 franci precum şi o îndemnizare de 50 fr. pe noapte gărzii efective pentru înlocuiri cu care sânt însărcinaţi cinci medici su­pleanţi. Parisul este împărţit în 5 sectoare, în fiecare, câte un medic se ţine in per­manenţă de la orele 10 seara până la 7 ore dimineaţa, de la 1 Octombrie la 31 Martie, şi de la 18 ore seara la 11 ore dimineaţa de la 1 April până la 30 Septembrie, la dispoziţia bolnavilor care fac apel la serviciul medical de noapte. Garda este luată la un post central al Poliţiei, unde se va amenaja o cameră cu un pat pentru odihnă. Apelul medicului se face la postul de poliţie cel mai apropiat de bolnav. Postul de poliţie previne imediat prin telefon direcţiunea poliţiei municipale, care trimite o trăsură automobil ca să fie medicul şi să-l ducă apoi la postul său. Fiecare trăsură, este prevăzută cu o cutie farmaceutică conţinând medica­mentele de urgenţă indispensabile, pre­cum şi o mică proviziune de seringe sau instrumente sterilizate. Garda medicală este organizată ast­fel că rândul fiecărui doctor revine la şase zile. In ceea ce priveşte serviciul de moşii, el continuă a fi asigurat prin moaşe în­scrise la serviciul medical de noapte, şi tariful onorarilor este astfel fixat: vizita simplă, 15 fr.; moşirea simplă 35 fr.; în caz când o moaşă recurge la inter­venţia medicului, ea va chema, în­ con­diţiile aratate mai sus, un medic din ser­viciul medical de noapte. Acţiunea anarhică a partidului socialist în discuţia Camerei. In şedinţa de crn­d, G. G. Mârzescu a făcut do­vada legăturilor dintre socialişti şi bolşevici. — PRIN FIR TELEGRAFIC — CAMERA.— Şedinţa se deschide la ora 3 p. nt. D. SORCICA a depus proectul de lege cu privire la unificarea bi­­sericei. Se fac mai multe comunicări, D. MÂRZESCU care s’a asociat la interpelarea d-lui P. Ioaniţescu în chestiunea grevelor şi la legiferarea muncei, a luat cuvântul pentru a dovedi acţiunea primejdiossâ a partidului socialist care se află in di­rectă legătură cu toate organizssţi­ie bolşevice din Rusia şi Ungaria. D. Mârzescu a produs o serie de acte prin care a făcut dovada de­plină a legăturilor pe care le au socialiştii cu bolşevici­ ruşi şi unguri. Deasemenea a produs o comunicare frimeasă de Rakovschi parti­dului socialist român prin care le dădea instrucţiuni cum se desfăşură în mod tactic toată acţiunea primejdioasă contra siguranţei Statului. Socialiştii din Cameră—în faţa dovezilor zdrobitoare produse de I­. Mârzescu—au încercat a împiedeca continuarea şedinţei. D. Duca a cerut preşedintelui Camerei să restabilească ordinea a­­trăgându-i atenţiunea asupra îndatoririlor preşidenţiale. S’a remarcat faptul că şi ti­rul Lupu ministru de Interne a încercat să împiedece cu­­vânt fires, fiind în armonie cu deputaţii socialişti. D. MÂRZESCU, aplaudat de întreaga Cameră, şi-a continuat cuvân­tarea pânä la sfârşitu­l şedinței. fr un ea,­ grav Bolşevicul d-lui Tafrali ................................... . . .... ... .... A­lăturea de întreaga activitate revoluţio­nară, a partidului socialist, asupra vieţei politico-sociale din ţara noastră. * * * Dar acest tânăr mâncător de burghezi, care nu se sfieşte să scrie că „burghe­­zim­ea capitalistă smulge cu forţa legi­ferată pe cei mai buni fii ai poporului, cari îndobitociţi în cazărmi sunt pregă­tiţi în arta cruuciderei şi uneori a fratri­­ciderei“ este profesor al unui stat bur­ghez, care s’a întemeiat prin munca şi sacrificiile „îndobitocii lor în căzărmi“ şi care nu poate să-şi dea ţinerile generaţii pe mânere unor educatori de felul aces­tui tânăr care după cât se pare răs­punde la numele de P. Constantinescu Iaşi. Căci, lăsând la o parte orice discuţie asupra probabilităţilor sau certitudinilor socialismului doctrinar, şi întrebându-ne ce fel de educaţie naţională poate face un profesor de istorie ca acesta, îmbui­bat în toată făptura sa de această ură feroce împotriva întregei noastre orga­nizaţii naţionale care vine dintr’un tre­cut eroic, plin de jertfe şi de mândrie, pe care nu-l putem despărţi de însem­nătatea simbolică a Regelui de astăzi ca­re a prezidat unirea tuturor românilor şi pe care conştiinţa acestui popor nu-l poate cufunda în abisul anarhiei bolşe­vice— n’am­ găsi alt răspuns de­cât a­­cela ca un astfel de profesor propagă de pe catedră dezordinea şi ura, facili­tând întinderea acţiunei de subminare a tuturor instituţiilor de stat. Şi­ totuşi—d. Tafrali a avut energia necesară, să aducă în Iaşi, pentru stu­dii de arheologie pe acest tânăr „om­ de ştiinţă“—care habar n face de arheologie —punându-l la dispoziţia sindicatelor ro­şii din localitate care aveau nevei de un tovarăş care să sugă budgetul bur­­ghezo-capitalist, pentru a îndeplini în La liceul internat din localitate a fost detaşat, în plin an şcolar, de Ministerul Instrucţie la o parte din orele de istorie ale d-lui Teodor Vasiliu, aflat în conce­­diu, un tânăr profesor de la Bârlad, a cărui activitate se poate urmări, deocam­dată, doar num­ai în ziarele socialiste din Iaşi şi Bucureşti. Această detaşare, după cât ştim, a fost imperios cerută la mi­nister de d. profesor Universitar Tafrali pentru necesităţile ştiinţei arheologice ca­re, la facultatea de litere, nu se putea face fără concursul acestui tânăr pe care d-sa l’a recomandat ca specialist reputat în arheologie. Fără a cunoaşte reputaţia de arheolog pe care d. Tafrali i-o atribuie acestui tânăr care, pănă în prezent, nu s’a produs nicăeri cu lucrări de aseme­nea natură, ba ce e mai mult nici mă­car nu s’a ocupat în facultate în mod special de această ramură a ştiinţei is­torice, căci nu ştie o slovă de greceşte iar latineasca a ocolit-o, ocupându-se de slavistică—putem face cunoştinţă cu ac­tivitatea, aşa zisă publică, a pretinsului discipol al profesorului de arheologie de la Iaşi, închinată exclusiv cauzei socia­­listo-revoluţionare cu o persistenţă şi o continuitate demnă de partidul d­ior­ih­e Moscovici şi Cristescu, afiliat internaţio­nalei a 3-a de la Moscova. Dacă tânărul revoluţionar n’ar avea calitatea de profesor şi încă de profe­sor de istorie, căruia să-i revină un aşa de însemnat rol educativ de păstrător al tradiţiilor naţionale însufleţit de cea mai vie iubire faţă de toate manifestările na­ţionale ale neamului—activitatea sa bol­şevică prin care slăveşte republica so­vietelor ruse, atacă armata, se ridică îm­potriva formei noastre de stat, critică dinastia şi propagă neîncrederea în toa­tă organizarea noastră socială şi politică, nu ne-ar putea interesa de­cât în mă­sura valorei sale documentare şi a in­fluenței generale pe care ar avea-o, a­ Un caz * şcoală ceia ce s’a realizat în diferite­le ateliere cu bieţii copii de 15 şi 16 ani, cărora li s’au pervertit sufletele, exploa­­tându-le inconştienţa în cea mai sălba­tecă luptă de dizolvare şi de anarhie so­cială. * Felicitând pe d. Tafrali pentru achi­ziţia făcută în persoana ilustrului bolşe­­vist pe care şi l-a apropiat şi apa care la dat învăţământului din Iaşi, fie chiar numai pentru puţin timp, îl întrebăm ce crede d-sa ca om de ordine şi de apă­rător al tuturor tradiţiilor noastre care trăesc prin statul de astăzi, despre rân­duri ca acelea citate în articolul de fa­ţă referitoare la armată, despre „un su­flet nou“ unde,, discipolul său preamăreş­te Rusia bolşevică, despre „Duhul vre­me! viitoare"—ambele publicate în „So­cialismul“ şi despre toată activitatea pe care o desfăşoară acest tovarăş a! tutu­ror streinilor de prin cluburile socialis­te,—(A se vedea „Iaşul Socialist“ de la 8 Februar a. c. unde se spune că „tov. P. Constantinescu-Iaşi va vorbi la Cer­cul de Studii sociale“a clubului socialist din localitate despre „Consiliul econo­mic al muncii“) care înainte de toate este profesor la o şcoală a Statului,—şi dacă, acoperind cu numele său o aseme­nea activitate, inducând în eroare Minis­terul cu intervenţii neîntemeiate, nu ris­că o răspundere cu atât mai însemnată cu cât d-sa se pretinde a fi unul dintre educatorii neamului în vremurile acestea tulburi, care cer atâtea sforţări şi atâ­ta muncă ordonată pentru asigurarea li­­niştei şi a triumfului definitiv ? Atragem, în ace­laş timp, atenţi­unea autorităţilor şcolare asupra acestui caz—pe care pentru dem­nitatea corpului didactic îl credem unic în învăţământul din ţară—şi cerem să se ia măsurile necesare pentru a se scuti cel puţin şcoala de această molimă periculoasă a bolşevismului, dându-i-se siguranţa unei dezvoltări, stăpânită neîncetat de spiritul ordinei şi al educaţiei naţionale. ^ri l­a 1 $ 1 — O nouă bancă în Iaşi.—Eri, în saloanele sindicatului agricol din Iaşi, s’a pus bazele unei noui bănci, cu nu­mele „Creditul Moldovenesc“. Întrunirea a avut loc, sub preşedinţia Princesei Marie Moruzzi. In asistenţă s’a remarcat presenţa Prin­cesei Olga Sturza, şi a d-lor Uhrinovs­­ki, D. Greceanu, Meisner, N. Stoiano­­vici, P. Sion, Israel Blechman, I. Nacht, Anton Rohr, Nicu P. Carp, Pogonatu, Gh. Lascar, P. Dragom­irescu, colonel Ghercuiescu, A. Gheorghiade, Nicu Ca­­lerghi, Carol S. Brand-Roman, Tufli, in­giner Brill, inginer Welt, dr. Ph. Blu­­m­enfeld, Alfred şi Leon Fişer, Maria, căpitan­ Corjescu,­­ Ignatz Diamant, dr. Frühling, dr. Haimovici, Ciomac, Fraţii Hirschensohn, Jaques Frühling şi alţii. S’a subscris o primă emisiune de 10 milioane. Banca va avea un capital statuar ,de 30 milioane. Tot capitalul înscris a fost acoperit de fondatori. O viitoare întrunire va avea loc în curând, pentru autentificarea actelor şi alegerea consiliului de administraţie. — Speculă cu lemne.—­Faţă de spe­cula Ia care s’au dedat depozitarii de lemne urcând preţurile la 30 lei suta kg. primăria a hotărât să rechiziţioneze toa­te cantităţile de lemne de la acei depo­zitari care se vor dovedi că vând lem-­­ nele peste preţul hotărât de primărie. • Se ştie ca administraţia a stabilit pre­ţul lemnelor la depositari la 25 lei suta kgr. tăiate. — Cercul didactic.—Aseară a avut loc şedinţa săptămânală la Cercul di­dactic. Presidează d. Cădere. D-na Apostolescu, directoara şcoalei Sf. Sava, a cetit uli memoriu cu privire la organizarea şcolilor profesionale, care după intervenţia d-lui Diaconescu şi a d-nei Gavrilescu, se va discuta în şe­dinţa viitoare. D. Cădere a anunţat apoi unele prin­cipii generale asupra descentralizări mi­nisterului de instrucţie, care a rămas să se discute, cu prilejul prezentarei proec­­tului în acest sens.­­ Misiunea americană din Iaşi achi­­tându-se de opera filantropică faţă de populaţia săracă, a plecat ori din foca­­litate întorcându-se în patrie.

Next