Mişcarea, februarie 1920 (Anul 14, nr. 18-38)

1920-02-25 / nr. 34

Af­UL XIV No. 33 »Sil 1M 9IMIÎSD Declara imnele d-luiVasida— Guvernul, Blocul și Stră­inătatea.—Activitatea parlamentului.—Ce-a făcut primul ministru în străinătate. Ei­rid la Paris, primul-ministru, dr .Vaida, a acordat un interview co­respondentului ziarului „Dacia“ din București, asupra situaţiunei politice generale a ţărei. Primul-Ministru, rechemat de a­­tâtea ori în ţară, tocmai din cauza crizei politice a guvernului, a atins­ chestiunile politice interne, pentru a aminti doară în treacăt—cum se va vedea—de acţiunea infructuoasă pe care a dus-o la Paris şi la Londra, numai ca să acentueze asupra so­­lidităţei, solidarităţei şi directivei ar­monioase a cabinetului actual. D-l Vaida s’a pronunţat împotriva dizolvărei corpurilor legiuitoare şi a­­ceasta „cât timp majoritatea par­lamentară­­ satisface într’un grad aşa de înalt datoriile sale legislative“. D. Vaida înţelege prin acea­stă de­­claraţiune că parlamentul „satisface în grad aşa de înalt“ o operă le­gislativă care trăeşte undeva în aer, şi care în realitate nu se rezumă decât în nenumăratele comunicări şi chestiuni personale cari au degene­rat de atâtea ori în scandaluri o­bicinuite doar în parlamentul maghiar. * Rezultatul alegerilor parţiale din ţară este considerat de către pri­mul-ministru ca un succes, ci nu ca o înfrângere al blocului parlamen­tar. De acest succes de­sigur, nu se felicită nici d. Iorga şi nici d-nii Mihalache, Borcea şi P. Bujor cari în urma alegerilor acestora au pu­tut constata reacţiunea puternică ce s’a produs în ţară împotriva poli­ticei ţărăniştilor. ❖ Mai interesant devine primul­­ministru în destăinuirile pe care le face în legătură cu acţiunea d-sare diplomatică din străină­tate. D. Vaida declară că a fost în­tâmpinat pretutindeni cu sim­patie şi încredere de cercurile politice şi financiare din străi­nătate , dar nu spune un cu­vânt despre rezultatul tratati­velor d-sale şi despre insucce­sul pe care l-a avut în chesti­unea împrumutului extern. Vorbind în aceiaşi ordine de idei, d. Vaida afirmă că „guver­nul ieşit din blocul parlamen­tar, introduce prin obiceiuri noul o atmomosferă proaspătă în poli­tica internă, al cărei ecou s’ar îi resimţit... în străinătate. D. Vaida, în restul intervie­­wului arată că guvernul d-sale şi-a consolidat situaţiunea prin rezultatul... alegerilor parţiale şi că a izbutit să convingă străi­nătatea de acest lucru. Primul-ministru şi-a încheiat declaraţiunea cu următoarea : „NU FAC DIPLOMATIE SECRETA“. Şi astfel, pe urma acestei acti­vităţi diplomatice deschisă, ţara a­­re durerea de a vedea că după semnarea pacet, valuta noastră a fost din ce în ce mai apreciată. Că, deşi într’o situaţiune econo­mică mult mai bună şi cu o bogă­ţie incomparabil mai mare ca "ce­lelalte state, primul-ministru, cu toată „simpatia şi încrederea“ cu care a fost primit în străinătate nu a putut contracta nu împrumutul extern, dar nici macar micul împru­mut de câteva­­ milioane, pentru schimbul necesar studenţimei noas­tre aflate în străinătate. Că restabilirea raporturilor nor­male, economice şi financiare, cu ţările Aliate, încă nu s’au făcut. Că situaţiunea noastră, după sem­narea tratatului de pace, este a­­ceiaşi,—şi din multe privinţi şi mai rea, ca înainte. Că, în fine, nu avem nici un con­curs din partea Aliaţilor în nevoile noastre imediate—şi că singuri prin noi înşi­ne, trebue să realizăm o­­pera noastră de refacere economi­că şi industrială. Iar primul-ministru, evitând cu tot dinadinsul a aminti ceva despre acţiunea ce a dus-o în străinătate se felicită de diplomaţia d-sale pe care o recomandă că nu e secretă. Intr'adevăr, d. Vaida are drep­tate: rezultatul nenorocit al aces­tei diplomații nu instituie un se­cret. Ţara îndurerată o resimte în fie­ce zi... MERCUR! 25 FEBRUARIE 1920 șt fltatedtorați» tommtAwi $ Lterfaf®-* zilnic Cft 3—# p. se, St juta**« îs ai ivraaäEjB'aw «äiessl is AdsoJ- aStâmS'b sAmM, iași Pbte 6. M­fwa—iy» prte tasfc es snAMsti»te. S«b Direcțiunea vmai comitet de Redacție/ Jm&i ^ CAMPANIE DE REA CREDINŢA Cititorii noştri îşi amintesc de cam­pania pătimaşă şi de rea credinţă pe care fostul ziar personal al D-lui Las­car Antoniu „Presa“, a dus-o contra prietenului nostru D-l Avocat Const. Ch. Manela—pe atunci ajutor de pri­mar—în chestia confiscărei unei canti­tăţi de zahăr de la comerciantul Beri Frucht. D­l Manciu era acuzat că a muşama­­lizat afacerea şi se cerea intervenţia autorităţilor judiciare. Iată ce citim în „Monitorul Oficial“ No. 227 din 4 Febr. 1920 : „Noi, ministru secretar de stat la de­partamentul Industriei şi Comerţului. Luând in cercetare actele înaintate de primăria Comunei Iaşi, privitoare pe Beri Frucht din Iaşi str. Unirei No. 4. Considerând că din procesul verbal din 28 Iunie 1919, încheiat de d-l Aju­tor de primar C. Manciu, se constată următoarele: Beri Frucht a acaparat o cantitate de 150 kgr. zahăr pe care­ şi-l procurase cu complicitatea unor băeţi ce lucrau la serviciul aprovizionărei al comunei Iaşi. Considerând că­ însuşi Beri Frucht mărturisindu-şi fapta declară că voia să plece cu zahărul la Bucureşti pentru a-l specula....­­• Decidem Se condamnă Beri Fruct din Iaşi str. Unirei No. la o amenda de 5000 lei. Ordonăm agenţilor fiscului să dea curs deciziunei de față .... etc. Dată la 13 Oct. 1919 No. 315. Fără alte comentarii...... Ecouri Premiul Nobel a rămas anul acesta ne­­distribuit. Se anunțase că el a fost acordat roman­­cierului norvegian Knut Hamson—dar în realitate el a fost acordat poetului Karl­­feld, secretaru­l Academiei Suedeze. Acesta însă la refuzat. # Pierre Louys int­run recent studiu­­ afirmă că „Mizantropul“ „Tartuffe“ „Amphi­tryon“ şi că nu aparţin lui Moliere ci lui Corneille.* „Luceafărul“ intrînd în al douilea an al existenţi sale s’a reorganizat, în sensul că şi-a sporit numărul colaboratorilor variănd materia. in al doilea număr „Luceafărul publică o interesantă „scrisoare a d-lui Brătescu-Voi­­neşti dintr’un volum pus sub presă şi întitulat „In slujba Păcii“ în care eminentul prozator expune o serie de sugestive reflecţii filozo­­fico-sociale provocate de conflagraţiunea europeană. Din forturile Germanilor — Cum se vând la smtiguarii din Berlin obiectele de artă furate din Franţa — Odată cu încetarea ostilităţilor, guver­nul francez trimise în Germania diferite misiuni însărcinate de a supraveghea in­teresele franceze. Un important serviciu s’a instalat la Wiesbaden pentru a se putea redobândi lucrurile de artă. Sco­pul acestui serviciu era bine definit: tre­buia să caute obiectele de artă furate în timpul răsboiului şi să asigure restitui­rea lor. După unsprezece luni de la semnarea armistiţiului, misiunea nu părăsise încă Wiesbadenul, nici unul din membrii mi­­siunei nu opera la Berlin. Era lesne de prevăzut, cu toate acestea, că în capi­tala Germaniei se afla acumulată o mare parte din bogăţiile artistice luate în tim­pul ocupaţiuni­i provinciilor franceze de cătră nemţi. Magaziile de antichităţi expuneau cu neruşinare în vitrinele lor cele mai de­licate tablouri a pictorilor vechi francezi. Valoarea incontestabilă a acestor o­­pere de artă, micimea preţului de vân­zare, graba cu care germanii căutau să scape de aceste obiecte de artă, permi­teau presupunerile cele mai grave asu­pra provenienţei acestor admirabile pic­turi. Nimeni la Berlin nu era oficial în­sărcinat ca să se opună ca tablourile a­­cestea să treacă la neutri sau chiar la aliaţii noştri. Su­b aparenţa de comerciant spanioli, ne-am prezentat la principalii antiquari din Berlin. Ei ne-au primit la început fără entuziasm, apoi, încetul cu încetul, încurajaţi de prima cumpărătură, comer­cianţii berlineji desgropară din fundul beciurilor lor şi dădură la iveală o în­treagă serie de curiozităţi rare: tablouri, bibelouri,Wateau-Boucher, Isabey, Horace- Vernet, Daumier, Gobelinuri etc. deve­neau proprietatea celui dintâi cumpă­rător. interesul general părea deci amenin­ţat prin insuficienţa unei organizaţiuni administrative. Dacă nu se grăbiau să intervină, străinii ar fi acaparat capo­d­operile furate de germani. Franţa prin înstrăinarea corecţiunei sale particulare s’ar fi fost lipsiită de o parte interesantă a patrimoniului său artistic. După sfaturile d-lui Aubrun, însărci­nat de afaceri francez, ne-am dat pe lângă şeful serviciilor restituirei indus­triale pentru a-i supune lista operilor ce ni s’au părut suspecte. Generalul Sylvestre ascultă raportul nostru cu cea mai mare luare aminte, şi la sfârşit zice : • —­ Redobândirea artistică după cum­­ , ştiţi, nu face parte din misiunea cu care sunt învestit. Rolul meu şi acela al co­laboratorilor mei se mărgineşte la res­tituirea industrială. Ancheta voastră, însă, este de-o aşa importanţă în­cât n’avem dreptul de a ne desinteresa de dânsa. Voiu face, dacă-mi daţi voie, să se transmită la Wiesbaden primele rân­duri din enumerarea voastră: cincispre­zece tablouri, descripţiunea lor, numele pictorilor şi adresa actualilor lor po­sesori. Câteva zile mai târziu, suntem convo­caţi în cabinetul generalului Sylvestre. I Misiunea din Wiesbaden răspunsese, tri­miţând la Berlin pe unul din funcţio­narii săi. Din cele cinsprezece picturi care au fost semnalate, una a fost formal recu­noscută ca aparţinând ducelui de C..., alte patru trebuiau să pară a fi cuprinse între operile cu care noi suntem oficial reclamaţi. « De un an şi mai bine stau tablourile furate din Franţa, expuse în prăvăliile din Wiesbaden, Berlin etc. fără ca pănă acum să se fi intervenit energic pentru ca aceste cape d’opere să fie restituite Franţei, spune Maxime Baze în „Le Matin“. AMERICA . UIDL Bolşevismul a căutat să pătrundă şi în America, dar cum Americanii sunt nişte oameni practici, imediat au căutat să pună capăt acestui curent anarhic, prin votarea unei legi drastice care cuprinde pedeapsa cu moarte. O telegramă din Washington anunţă votarea acestei legi care este opera­ mi­nistrului de justiţie Palmer. Tot prin această lege se mai prevede şi alte pedepse ca închisoarea şi amen­dă după cum e şi fapta celui vinovat. Legea prevede pedeapsa cu moarte pentru : „ori cari aţâţă la răscoală sau ia parte la rebeliune contra Statelor­ Unite, contra legilor din această ţară, sau prin forţă caută să răstoarne gu­vernul. Asemenea legea­ mai interzice oricărei persoane de a întrebuinţa şi distribui prin scris apeluri, semne, fotografii, desenuri şi­ caricaturi, cu scop ca să răstoarne guvernul ţării. Mai sunt interzise organizaţiile cari agită contra statului său cari propagă forţa contra guvernului. Este interzis apoi de a contribui cu bani pentru astfel de organizaţii şi chiar închirierea localurilor pentru a-şi desvolta activitatea în această direcţiune, este interzisă. SITUAŢIA POLITICĂ Ce lui ştie d. Vaida... Criza guvernului. -Demisia d-lui d-l N. Lupu.-D. Mihalache şi reforma agrară.—Situaţia d-lui Vlad.—­Cum se va rezolva criza. ' 6 Criza politică provocată de miniştrii demisionaţi şi de miniştriii cari aşteaptă să-şi înainteze demisiunea în mâinele primului ministru, perzistă. După intervenţiuni înalte ministrul de răsboi şi-a rem­is demisiu­nea, iar soluţionarea crizei a rămas să se facă în cursul sătămânei, în care scop d. Vaida a fost rechemat din nou. Se pare însă că primul ministru nu a fost pus în cunoştinţă de cau­ză cu toate faptele ce s’a produs în răstâmpul absenţei sale din ţară, căci altfel nu se poate explica cum în toiul crizei d. Vaida a putut fa­­ce declaraţ­ni ca acele despre cari vorbim întrevista noastră de azi— şi în care arată că guvernul şi blocul parlamentar s’au consolidat şi mai mult şi că în ţară a început operă de legiferare. Când primul-ministru se va întoarce in Bucureşti, va vedea ce de­parte e adevărul şi realitatea faţă de situaţiunea actuală a crizei poli­tice şi morale în cari se afla şi guvernul şi blocul. * După relatările corespondentului nostru din Capitală, d. dr. Lupu ministrul de interne, şi-a înaintat demisiunea din cauza dificultăţilor ce se întimpină în chiar sinul guvernului, cu proectul său pentru desfiinţa­rea jandarmeriei. Demisiunea d-lor Bontescu, Nistor şi Inculeţ vor surprinde de ase­­menea pe primul-ministru. Concepţia d-lui Mihalache, ministrul de domenii, în ce priveşte re­forma agrară pe care vrea s’o modifice cu extensiunea terenului de ex­­propiere fără a fi luat vre­o măsură pentru apropiata epocă a muncei agricole, complică situaţiunea cabinetului actual. Conflictul provocat de cătră d. Vlad, cu Marele Cartier General, şi attacuriste îndreptate împotriva înaltei organizaţiuni militare instituie o situaţiune de care guvernul trebue să răspundă şi pe care trebuie s’o clarifice. In afară de toate chestiunile mari cari aşteaptă soluţii—şi la care nici miniştrii şi nici blocul nu a avut încă răgazul să se­­ gândească— primul ministru va găsi la întoarcerea d-sale o stare de spirit şi o se­rie de neînţelegeri în sânul cabinetului care i-au fost tăinuite. Sindicatul General al persona­lului C. F. R. prin filiala Regională Iaşi a luat, frumoasa hotărâre de a interveni pe lângă personalul din Direcţiunea II-a Regională să acorde fără a cere plată pentru ore supli­mentare, încă două ore după a­­miază, adică de la 16 jumătate la 18 jumătate, pe lângă orariul de dimineaţă 8 13 fixat de Direcţiu­nea Generală, întreg personal«! călăuzit de cele mari frumoase sentimente pentru administraţie şi ţară eu primit în unanimitate, cu mult avânt să facă acest sacrificiu până când lucrările vor ajunge la curent. Direcţiunea Ki-a Regională luînd cunoştinţă de aceasta a lăudat şi mulţumit personalului pentru fru­moasa Iniţiativă luată, arătându-şi chiar dorinţa că ar fi bucuros să vadă gesturi de aşa natură şi din partea lucrătorilor a căror impor­tanţă în Administraţie se ştie că este la fel. — Autorităţile noastre au fost în­fiin­ţate că din Reşiţa-Transilvania, a dis­părut, amploiatul Alexandru Alfred, de­lapidând suma de 2 milioane, 301000 coroane, leafa muncitorilor din minele şi uzinele din Reşiţa. f­­ Se aminteşte acţionarilor „Socie­­tăţei Anonime de Locuinţe efrine şi Constr­acţiuni din Iaşi“,­ că întru­cât la­­25 Februarie ch­. expiră ter­menul fixat pentru efectuarea vărsă­­măntului al 11-a de 30 la sută asupra capitalului subscris, pentru orice întâr­ziere pe acest termen, D-lor vor pluti de drept o dobândă de 90 la sută, po­trivit art. 7 dinastatule.­­ O com­i­siune delegată de ministe­rul de domenii, sub preşidenţia d-lui Agricola Cardaş inspector agricol din Moldova, a reînceput examinarea con­silierilor agricoli din Moldova. Majoritatea fiind numiţi în timpul răsboiului fără titlurile necesare, acei cari la aceste examene vor fi găsiţi ne­­apţi, vor fi înlocuiţi. — Toate căruţele şi cotiugarele din Iaşi, au plecat astăzi la Galaţi pentru a transporta la Iaşi mărfuri de manufac­tură şi coloniale. — Dările în restanţă pe care le are de încasat primăria se ridică la 3 mili­oane juni. — Transitu­ de vite prin Iaşi pentru Bucureşti şi restul ţărei a fost oprit. — Administraţia comunală a suspen­dat autorizaţiunele de făină în afară de judeţ şi oraş.­­ Lucrătorii atelierelor c. f. de la Frumoasa au refuzat să repare maşinele destinate primăriei, în ore suplimentare. Primăria a început repararea a 2 ma­şini în depoul garei, cu echipe particu­­lare de lucrători, plătiţi pe sama sa. — De astăzi primăria a dat în lucru biletele de identitate pentru familii. Biletele se vor distribui probabil dela 15 Martie a. c. — In urma ordinului dat de d. Scutaru directorul regional al c. f. din Iaşi, cele 3 vagoane cu zahăr pentru primărie, vor­­ sosi probabil mâine. — Dl ing. Mandrea a fost numit di­rectorul Tramvaiului electric di­n Iaşi.­­ Vineri seara se va reprezenta pe scena teatrului „Sidoli“ drama „MANA­­SSE“ cu artiştii Gh. Cârjă, C. Momu­­­teanu şi comicul Askenasy în rolurile principale. — D. E. Miclescu subdirectorul regio­nal a c. f. din Iaşi au­ cerut să i se a­­corde aula universităţei din Iaşi pentru a ţine o conferinţă în folosul­­„Bisericei Neamului", ce se va ridica la Mărăşi în amintirea eroilor căzuţi pentru­ patrie. D-sa va vorbi despre lupt­e de la Marăşeşti la care a participat.’’ Conferinţa va avea loc în­ ziua de 7 Martie ora 4 p. m. — Membrii comisiei interimare, sunt convocaţi în şedinţa extraordinară pen­tru mâine, la ora 4 după prânz. — Senatul universitar a respins ce­rerea d-lui prof. I. Bobulescu de a fi transferat la Cluj.­­ Se aduce la cunoştinţa tuturor in­valizilor din Război 1916-1918 de la o­­raşe şi sate di­n raza Cercului de Recru­tare „­Ştefan cel Mare“ Iaşi, că cei care doresc să fie primiţi la Căminul Reg. 53 Inf. să se prezinte imediat la sus zisul Regiment, unde vor avea mâncare, lu­mină, încălzit şi locuinţă în mod abso­lut gratuit.

Next