Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)
1920-09-16 / nr. 201
biblioteca UNIVERSITATI» ANUL XIV Ro.204- 2 50 Bani Abonamente: Un an ..............................S» ^ lei Șase luni .........................În j? !®. Trei luni................... 20 de lei CTtf»MlKrra»ga B*.MBStf*mtggBgSig8SCTr"*l«*S^^ Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa Unire! Nr. 6. Orele de bruni: 8 3-bp, m iyggg|gjggS5NBÎ lefii Q Afinii AhIRA'Ima ÎI ■ R£| ^u i vis Uli I III! I Prin ziare se ventilează ştirea—lansată negreşit, de cercurile interesate — că nu este exclusă refacerea monarhiei Austro- Ungare, socotită de Franţa în special ca o necesitate europeană pentru contrabalansarea pericolului germano-rus a cărui gravitate nu poate fi tăgăduită... Aşadar, diplomaţia europeană ar vrea să reînvie Austria şi să dea rol de factor echilibrator Ungariei... Ne pare atât de puţin serioasă această preocupare şi credem că reapariţia monarhiei habburgice este atât de imposibilă , încât nu putem pune astfel de combinaţii de cât pe socoteala învinşilor de ori cari cari caută să se mângâe şi să se antreneze cu intrigi perfide şi iluzii deşarte... Să reînvie Austro-Ungaria ? E cel puţin straniu. Veacuri de-a rândul acest conglomerat s’a menţinut printr’un joc de împrejurări care păreau cu atât mai fireşti cu cât ele corespundeau intereselor pe care le aveau marile puteri europene şi cu cât se dovoia că populaţiunele care alcătuiau imperiul habsburgic erau departe de a manifesta o forţă organizatoare destul de serioasă. Sub presiunea ideilor de libertate aruncate în lume de marea revoluţie de la 1789 şi sub influenţa din ce în ce mai puternică a principiului naţionalităţilor— monarhia austro-maghiară în tot decursul veacului 19 a trebuit să suporte în interior o mişcare simptomatică a popoarelor care începeau să-şi înţeleagă mai bine destinele istorice şi toate măsurile de apărare a autorităţei de stat, se arătau puţin eficace pentru stânjenirea pericolului care devenia, din zi în zi, mai ameninţător. Ce nu s’a făcut pentru a se demonstra necesitatea europeană a monarhiei dualiste, mai ales de la 1880 încoace ? . S’a spus că Austria dacă n’ar fi existat trbuia inventată — pentru că pericolul slav nu putea să aibă alt stavilar de cât forţa imperiului habiburgic. Tripla alianţă condusă de Germania a avut destul prestigiu trei decenii întregi, pentru a obţine chiar de la cei cari aveau interese contrare, recunoaşterea că existenţa Austro-Ungariei şi alianţa ca acest stat este o necesitate istorică implacabilă... A venit însă războiul de la 1914 şi atunci s’a văzut cât de puţin sincere erau tendinţele defensive ale puterilor centrale şi cât de adevărat era faptul că Austro- Ungaria era o anexă indispensabilă a marei politice germane, — care urmăria dominaţia universală. Dar odată războiul început s’a văzut cât de falsă era situaţia statelor din tripla alianţă ale căror conaţionali trăiau sub tirania habsburgică. In această privinţă România şi Italia, din primul moment al izbucnirei conflictului , au fost nevoite să părăsească alianţa cu care nu puteau să aibă absolut nici o legătură. Războiul a fost destul de anevoios şi destul de lung, dar s’a sfârşit cu dezagregarea imperiului habsburgic, care înnainte de a se lua hotărârile Conferinţei de la Paris, s’a de făcut iar diferitele naţionalităţi şi-au găsit locul lângă fraţii de sânge cu care erau sortiţi sâ senească. Un întreg proces istoric s’a sfârşit prin triumful dreptăţei naţionale şi prin izbânda unei politice care izvorâ din interese mai presus de orice influenţă diplomatică.* * * Astăzi voieşte Franţa să refacă Austro-Ungaria ? Nu credem că aşa ceva poate dori un guvern francez nici chiar atunci când executarea tratatului de la Versailles i-ar justifica ori lipsa de scupule. Austro-Ungaria a murit şi moştenirea a încăput pe mânele viguroase ale naţionalităţilor care nu pot accepta reîntoarcerea unui regim pe care au căutat să-l distrugă prin orice mijloace. A trecut vremea când un simplu decret al ambasadorilor putea decide de viaţa unui popor. Cine va putea alcătui o nouă monarhie austro-ungară ? Austria germană şi Ungaria ? Trebue sâ neglijăm raporturile seculare între aceste două popoare pentru a crede câ chiar sub influenţa aliaţilor o convieţuire ar mai fi posibilă între fragmentele unui stat distrus de vreme şi de istorie. Italienii trecuţi la Italia, Ceho-Slovacii, Românii din Ardeal, Iugo-Slavii — ce folos ar avea într’o organizaţie de stat, ale cărei delicii le-au cunoscut veacuri întregi ? Este cel puţin temerar de a se crede în astfel de combinaţii pe care le respinge şi logica istorică dar şi cel mai elementar bun simţ. Principiul naţionalităţilor a biruit la 1870 în Germania, a biruit la 1859 şi 1870 în Italia şi a biruit şi la 1918. Biruinţa din veacul 19 a fost definitivă şi nu fi poată altfel biruinţa de la 1918 care se sprijină nu numaipe forţă, dar şi pe o înaltă dreptate omenească. Să lăsăm dar pe acei cari voesc să reînvie morţii — să încerce mai departe imposibilităţile istoriei. Pentru noi şi pentru viitor Austro- Ungaria nu mai există — iar scopul suprem al ceasului de acum nu poate fi altul decăt organizarea şi fortificarea pe toate tărâmurile a statelor naționale create de pe urma defunctei monarhii dualiste... V. I. UN RĂSPUNS ULUI PREFECT DE JUDEŢ D-l Pogonat, rugat să răspundă la o serie de întrebări precise puse prin „Mişcarea", acordă un Interview ziarului „Lumea“ oficiosul d sale personal, în care vorbind de prodigioasa d-sale activitate la judeţ (surmenajul nu-l părăseşte 0 clipe), dă o frântură de răspuns şi „Mişcării“. Am aşteptat urmarea, dar se vede că d-l Prefect s’a înpotmolit cu automobilul în vreuna din numeroasele d sale inspecţii din judţ, căci nu a mai apărut nimic. Raspundi,ni d-'di şi noi precis la cele trei râpunsuri pe care ni le-a dat d-l Pogonat — cu acea caldă însufleţire care I caracterizează. 1. Delgaţiunea jadiţiană conform art. 81 din liga, compusă de 3 membri şi 3 suplianţi, iar art. 86 spune că, pe lângă membrii d.kg&\lunii,pref.a Ctul este dator a chemi totdeauna şi pe unul din suplianţi. Delgaţiunea d-lui Pogonat a lurat tot timpul cu doi membri şi supliantul a fost chemat sâ iscălească numai după refuzul categoric a unui membru din delegaţie de a semna budgetele alcătuite de d-l Prefect. Şi totuşi d-l Pogonat cu însufleţirea care il caracterizează, declară sus şi tare că delegaţiunea jadiţiana a lucrat In mod tigal cu aoi consilieri. Şi vreţi o dovadă spune d-l Pogonat ? Doi consilieri Caddeu şi Mustaţă au încasat diurna (pared numiţi budgetele sau lucrat în acele şedinţ şi parcă dacă un consilier a asistat la o lucrare, pe care nu a vrut sât şi-o însuşiască, nu i se cuvine diurnă pentru î.1" jjtimpul perdut) . Vra o dovadă precisă d-l Pogonat, că budgttdle au fost lucrate de d-sa numai pentru menajarea anumitor inttrese poltice (abonam nte forțate la „îndreptarea“ , R vista d lui director Necutitu, sporuri de lefuri la primuri cu anumtt simpafi, perceptori etc. etc.) sa o caute d-l Pr-fect In, condica de trecere a proceselor verbale a delegaţiunei şi în proectele de budgete, unde nu va găsi iscălitura armândorora delegaţi din legala d-sale delegaţiune judeţiană formata din 2 consilieri. Şi încă un fut precis: Când unul din delegaţi a vrut să aducă observaţiunle sale la alcătuirea budgetului comunei P. Iloaia, d-l Prefect ia răspuns scurt: sa nu se amestece căci nu e cetăţean din P. Iloaia. 2. Diurna d-lui director al Prefecturii, a obţinut o d. Pogonat tot cu acelaş sistem de a trata deligaţiunea jadiţiană şi tot de la aceiaşi lega la ce-i gitluise, constituită după codul d-sa- I legal din buzunar. Nu avem nimic cu d. Neculau, dar la alegaţiunea d-lui Prefect că trebuia să se acorde acest ajutor (de 400 lei lunar) unul funcţionar MM MAIAM LUME I» INTERESELE IAM Uzina Electrică şi Uzina Tramvaiului din Iaşi au fost trecute in seama Ministerului de Industrie. Se ştie că administraţia rcomanală a cerut guvernului — şi acesta a admis — ca Tribnalul să lichideze averile uzinelor de electricitate şi ale Tramvaiului, pentru css, ln baza articolor prevăzute în contractele de concesiune* să le treacă în proprietea Comunei. D. M. Negruzzi* preşedintele comisiunii interimare a fost In acest scop la Bucureşi, unde având concursul d-lor D. Grece&ma şi în speciel al d-lui Matei Cantacuzino, a obţinut aprobarea acestei cereri. Tribunalul primind adresa guvernului, a făcut inventarierea clubelor uzine, a trivins actul de lichidare pe cere l-a predat Comunei , numită de guvern sechestru judiciar până la definitiva lichidare. Comuna, ii rânduiţi, a înaintat actele guvernului cerând să aprobe trecerea ambelor uzine în proprietatea ei In toată această operaţiune normală s’a simţit mai cu seamă interverţiunea d-nul Matoi Caantacuzino, care a determinat guvernul să decreteze ca Primăria de Iaşi să intre în drepturile ei, conform clauzelor din contractele de cesiune cu ambele societăţi germane. * Dar ietă că d. Matei Cantacuzino pleacă din guvern în împrejurările cunoscute, — şi întreaga situaţiune a acestei chestiuni ia o altă turnură. D. Tăzlăoanu, ministrul Industriei, — care avea socoteli personale cu d. Matei Cantacuzino, pe chestiunea „sistemului deplorabil“ — intervine In Consiliul de Miniştri, unde, n -mai gs.sind sr 10'**«.te» fosnisi ministru de juatitîv, obţine că atât UZINA ELECTRIC CĂT ŞI UZINA TRAMVAIULUI SĂ FIE TRECUTE DIRECT IN COMPTUL STATULUI. O. TazlâiOfanu a invocat prioritatea Scutului în ce priveşte despăgubirile de război, şi a obţinut ce ambele uzine să fie trecute în seama Ministerului de Industrie. Actualmente deci Administraţia Comunală rămâne simplu sechestru judiciar, având ca proprietar pe d. Tăzlâoanu, ministru de industrie. D. Tâzlâoanu cat să jignească autoritatea pe care a avut-o în guvern d. Mitei Cantacuzino, a dat astfel o lovitură Iaşului, căci intrând în stăpânirea anilor uzine, Comuna Iaşi rămâne la cheremul d-ssle şi nu mai are independenţa în administraţie pe care ar fi avut-o dacă ar fi intrat în toate drepturile ei la ambele aceste uzine care-i aparţine după însăşi clauzele din statut. harnic şi cinstit, faţă de greutatea împu jucărilor de atăzi, s’ar putea atrage atâţia d-lui Pogonat că un ban administrator are o normă egală pentru toţi subalternii săi; ori la prefectură sânt mulii funcţionari,t atât de harnici şi cinstiţi ca şi d. Neculau, însă incontestabil cu mult mai multe drepturi, din punctul de vedere a împrejurărilor grele de astăzi, care ar fi trebuit să se bucure de aceiaşi caldă solicitudine din partea prefectului. Dar vezi că noi mai ştim că câţiva din aceşti nenorociţi funcţionari, nubue să-şi facă bagajele şi să plece (funcţionarii vechi), fiindcă d. prefect are nevoie de. Incă căteva locuri libere la prefectură. Şi atunci! A consultat d. Pogonat Ugala d-sale delegaţie şi asupra acestui fapt?... sau se referă la aprecierea pe care o face față de d. Neculau, că d-sa nu se interesează de principiile și simpatiile politice ale nimărul!... 3. Cât despre serviciul d-sale de aprovizionare, până la datele precise pe care le vom da, reamintim dintr’un articol din urmă al nostru, fiiul cum s’au împărţit lucrurile din depozitele judeţului, la sătenii cu domiciliul In oraşul Iaşi şi faptul că pe când oraşul mânca cu 14 lei Kgr. de zahăr, sătenii, de astă dată veritabili, al d-lui prefect, ii căpătau de la prefectură cu 20 lei Kgr. Şi vom urma, chiar dacă Intervievul d-lui prefect, nu va mai avea urmare. Direcțiunea generală a teatrelor a trimis doamei Paulina Alexandri,—văduva bardului de la Mirceşti—o sumă de 5000 lei, ca ajutor din partea societății dramatice. * Compiia dramatică „Excelsior“ din Bu- București a trecut in proprietatea băncei Marmorosch-Blank.* Stagiunea teatrului naţional din Iaşi se deschide Sâmbătă 2 Octombrie cu piesa „ Viat cu Vodă“. Va urma imediat „Rodia de aur* poemă feerică de Teodoreanu. Dintr’un scurt istoric al teatrului naţional din Bucureşti, aflăm că următorii artişti din străinătate am jucat în acest teatru: Talbot la 1860; Levasseur la 1870; Rosst la 1878; Salvtnt la 1880; Sarah Bernhardt la 1883; Mouiiet Sutty la 1888; Pezzana la 1890; Reickr.berg la 1892 ; Coquelin ab é la 1893; Noveltt la 1900; Le Burgy la 1902; Peraudy la 1904; Syívain la 1905. Cântăreți celebri: Addehna Patti la 1888; Titto Rufo la 1900 Batthstint la 1902. JOI 16 SEPTEMBRIE 1920 Anunciuri şi Reclame Se primesc în condiţi'mi av-mt.ijo-'se direct la Administraţia ziarului, Iaşi Piţa Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. Se primesc in condiţi'mni 12 ani şi deasemenea prin Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie 50 Bani. DISCUŢII LIBERE Spre lămurirea populaţiei Faptul că ne aflăm în timpuri anormale, e firesc să vedem pretutindene nemulţumiri. A te afla însă nehemat în treabă fără să cunoşti cauza şi fără să fi capabil a da o soluţie echitabilă şi practică, asta e mai ceva ca anormal. Mă refer la articolul apărut în ziarul „Oraşul“ din 12 Septembrie „Cerem comunaiizarea morilor“ articol sprijinit pe o sticlă de ţuică, căci era mai indicat unei polemici de cârciumă decât să apară într’un ziar ce se pune îa serviciul publicului. Asemenea articole scrise fără nici o competinţâ şi convingere, indispun şi alarmeazâ publicul fara să aibă efectul dorit. Unor astfel de invective nimeni nu răspunde. Ca unul care am intervenit întotdeauna în chestia pâinei, îmi permit şi de data aceasta a da o lămurire precisă publicului. Cauza răului constă în aceea că morile nu găsesc grâul nech Siar cu preţurile anormale şi chiar cu orice preţ, nu au grâu suficient în apropierea Iaşului, încât sunt nevoiţi a se deplasa la distanţe mari şi îndepărtate pentru procurarea grâlui, cauză care urcă simţitor preţul grâului, fapt de altfel ce l-ar preatimpina şi Primăria sau Ministerul chiar dacă ar prelua pe sama lor măcinişul pe cont propriu. Pe de altă parte imervenind noua decizie reativ la o disproporţionată asortare a faunei, a provocat în întreaga ţară o stare imposibilă de a continua cu maximalul, fapt ce l-am comentat la timp în presă, documentând precis cu cifre, şi ca consecinţă s’a revocat acea Decizie, aşa că pentru moment măcinişul din noua recoltă nici până în present nu e soluţionat. Faptul că morile dispun de o rezervă de 150 vagoane grâu, aceasta este un eveniment fericit pentru oraş şi socot mai indicat ca aceste vagoane aduse cu multe sacrificii din Cadrilater şi Oltenia, să servească pentru un stoc de rezervă, având în vedere că mergem spre iarnă când suntem expuşi la diferite intemperii şi la înzepezire de drumuri. In nici un caz, în actuala criză de transport nu este permis a se lăsa oraşul fără rezerva de grâu, şi nu morarii, nici Primăria, ci oricine, chiar autorul articolului de „Oraşul“ dacă sunt vrednici să aducă grâu la Iaşi, să-l aducă. Morilele stau oricând la dispoziţie a măcina fără nici o intervenţie oficială sau particulară. Natan Grünspan Informaţii — După cum am anunţat cel dir,tăt, guvernul va lua preţul grâuat din noua recoltă la 12.000 lei vagonul, lo~o la producător. . Pe baza acetui preţ s’au şi făcut diverse transacţiuni. De asemenea, tot pe baza acestu’preţ, a avut locuri, la urmăre, o consfătuire a morarilor şi brutarilor, în vederea stabirei noilor condiţiuni de fabricaţiune a pâinei. — Vchea arhvă a Primăriei a fost instalată în atenaisele din curtea Primăriei. Ea cuprinde toate actele de la load până la 1863. După ce ni se comunică, Arhva Statului a refuzat să preasă aceste dosare, neaxâm localul necesar pentru depozitarea lor. Având în vedre Importanta aestor dosare care datează din timpul în care nu a funcţionat încă starea civilă socotim că ele prezintă un şl mal mare Interes şl ca atare păstrarea lor In bună stare se impune. Spunem cazul celor In drept ca să ia cuvenitete măsuri. „ Angrosiştii din Iaşi, au fost înştiinţaţi de către diverse casse germane, că în curând vor fi vizitaţi de reprezentanţă lor, in vederea tiluării relaţiunilor comerciale. Preschimbarea rublelor la Iaşi La Banca Naţională din localitate, s’au primit azi telegrafic dispoziţiunile cu privire la preschimbarea rublelor. Declararea are a se face, începând de mâine 15 a lunei şi până la 20 Septembrie inclusiv. Plata începe la 28 Septembrie şi va continua până la 3 Octombrie. Rublele spre schimbare, au a fi depuse la Bancă în pachete sigilate, purtând şi semnătura deponentului. Cursul se va cunoaşte în terminul fixat pentru achitare. * Direcţia Râncei a făcut prin Prefectura de judeţ, şi o întinsă publicitate in judeţ, aducând la cunoştinţă aceste dispoziţiuni. * Dintre elevii cari au depus examenul de adultere de cess întâia la liceul Naţional, 11 au fost repartizaţi la gimnaziul Alexandru cel Bun. Azi se va cunoaşte rezultatul celorlalte repartizări. — I. P. S. S. Mitropolitul Pimen pleacă în astă seară la Bucureşti, pentru a lua parte la constituanta bisericească, care se deschide la 18 a lunei. — In astă seară are loc o nouă consfătuire a fruntaşilor preoţi, în vederea apropiatului congres biericesc. Vor partipa la consfătuire toţi protoereii din eparhia Moldovei. — La gara din localitate s’a terminat azi recensământul vagoanelor. Fiecare vagon a căpatat o etichetă în care se indică diferite date, cu privire la provenienţa lui. „ Pe ziua de 1 Octombrie au fost înaintaţi la biroul vamei Iaşi, d-nii Gh. Hamza şef de vamă principal de la clasa a doua la clasa l-a; Pantazi C. Carol, taxator cla ll-a la clasa l-a; Ivan Isac taxator clasa 111-a, la clasa ll-a şi Gh Gh. Coaţescu impiegat la clasa întâia. — „Lumea“ atribue unei erori de tipar faptul anunţat că guvernul german a făcut celui francez o plată în lei. In realitate redactorii „Lume!“ — aceiaşi de la „Arena“ — au evitat cuvântul „mărci germane“ pentru motive explicabile. (Vezi dosarele Kurt Krämer). Cu acest prilej „Lumea“ arată că are nevoie de un „corector“ — fiind cred dnii acestei zile, ce îa ce priveşte corecţiunea moralităţii şi a cinstei, au expiat suficient!.. — Comisiunea parlamentară care va face anchetă în Basarabia, va sări în localitate în ziua de 24 Septembrie. A doua zi comisiunea va pleca la Chişinău. Solemnitatea deschiderea cursurilor seminariului pedagogic universitar va avea loc mâine Mercuri 15 Sept. ora 9 p. m. Sfinţirea apei se va oficia de către părintele Cierone Iordachescu profesor de religie şi engleză la şcoala de aplicaţie. Sfinţia Sa va ţinea o conferinţă după care d. Gâvănescu directorul instituţiei va lua cuvântul de inaugurarea activităţei semnariale.