Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)
1920-09-27 / nr. 211
sA ANUL XIV No. 211 50 Bami Abonamente: Un an f as® luni rei luni..........................20 d 80 de lei 40 de le! lei y r... .....-b'TT:-TT-r—------'xrnz^zvmimmnmam Redacţia şî Amirtistraţia Anunciurî şi Reclame laşi, Piaţa ’’’iîrfre! Na 5. Orele de leiurt c 8—12 a. m şi 3 — t» p. m. Se primesc în condiţinm nfajose direct la Administraţia ziarului, Iaşi Piaţa Ur.traj 6. Deserie noi prin toate agenţiile de publicitate. LUNI 27 SEPTEMBRIE 1920 aWBKWMaSBiaJSW gr'^g^gnyro.gwf^WF Apare zilnic Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie i-&sxc*i*.’t£Zs ttagSvupqaMSBt&afcft.i^aaaacKetaggiaaaafflSW^nrâiKaiSţriisffittiiiritâiBBfcaaMys^ Pri ÉtijtiitrÉt Băncile populare au ajuns, după douăzeci de ani de la înfiinţarea lor, să reprezinte o forţă financiară impunătoare —un adevărat regulator economic al satelor. Situaţiunea materială a ţărănimei s’a îmbunătăţit în chip simţitor, iar camăta şi specula ce se făcea cu împrumuturile oneroase au încetat de a mai tulbura viaţa satelor. Alăturea de bănci şi ca o consecinţă a existenţei lor s’au înfiinţat cooperativele şi obştiile, a căror importanţă în viaţa economică a ţărănimei nu poate fi contestată. Rezultatele se văd în toate direcţiunile, iar condiţiile nouă ale vieţei sociale le-au demonstrat suficient necesitatea şi le-au fixat rolul pe care-l au. Nu s’a asigurat ţărănimei numai creditul de care are nevoie şi nu s’a capitalizat o bună parte din munca plugarului—dar s’au apropiat între dânşii sătenii şi au ajuns să înţeleagă şi să preţuiască unirea, acţiunea în comun pentru a-şi asigura o viaţă prosperă şi independentă. Cooperativele, mai ales în timpul din urmă, şi-au arătat însemnătatea prin aprovizionarea pe care au asigurat o populaţiunei rurale şi prin stimularea spiritului de întreprindere atât de puţin desvoltat până acum. Aceste instituţii care rezumă astăzi o întreagă muncă şi deci un mare capital—care aparţin celei mai importante clase sociale — ţărănimei, — constituie, in acelaş timp, mijloacele de educaţie economică, socială şi politică a sătenilor, chemaţi să-şi rostească cuvântul în conducerea intereselor obşteşti. Se poate spune că la baza politicei dee astăzi şi de mâne, în lumea satelor, stau aceste instituţii. Prin ele se va putea întări şi lumina ţărănimea, iar viitorul va arata că valoarea cooperativei nu poate fi alterată de nici o altă consideraţie. * Ceia ce s’a făcut la sate e bine să se facă şi la oraşe. Ne trebuie organizate forţele disparate, pentru a se da impresia câ viaţa economică a oraşelor nu este distrusă. La oraşe rolul băncilor, mai ales în regiunile de la periferie este covârşitor. Garantează creditul, întreţine spiritul de solidaritate între oameni şi organizează viaţa economică pe care se poate sprijini orice politică de ordine şi de aparare socială. ___ In aceiaşi direcţiune cooperativele orăşăneşti, sunt adevărate centre de aprovizionare, iar printr’o tactică serioasă ar putea să devină punctele de plecare ale unei politici democratice şi înflepte —singura de care are nevoie statul nostru astăzi. Să se mărească băncile existente, să se lichideze cel proiectate şi fără succes—şi să se refacă. Sunt destui oameni şi trebuie să fie destulă energie, pentru a se înconjura curentele dizolvante şi pentru a se creia o forţă nouă de care să se ţină seamă. Bănci şi cooperative orăşeneşti pe suburbii—să se înfiinţeze cât mai curând. Orice politică de ordine, făcută în chip sincer, este folositoare şi de pe urma ei rămâne să se vadă cu cât s’a mărit patrimoniul comun şi cu cât revirementele în opinia publică sunt mai puternice decât până ieri. * * * înfiinţarea băncilor populare la oraşe şi înmulţirea cooperativelor sunt astăzi mijloacele de acţiune ale politicei de ordine şi de rezistenţă, împotriva priveligiaţilor şi a anarhiei. Iată de ce politica noastră economică tinde mereu să scoată la iveală elemente nouă şi caută să dea o orientare însăşi politicei generale care trebuie să se sprijine pe realităţi şi ca pe iluzii. * fill Mii! Ikii Epilogul. Expozeului.—D.. M. Negrizi preferă să tacă. Uzinele Electrice— Taxele Tramvaiului.—„Restaurarea“ şcolilor.—Monumentele.—Casa Taţii-Hart.—Rolul d lui ajutor de primar O. Grigoriu. Ieri s’a întrunit din nou Comisiunea interimară sub inevitabila preşidenţie a d-lui Mihai Negruţi. Contrar însă tuturor svonurilor răspândite de colaboratorii d-sale, dl. M. Negruţi după o matură chibzuinţă a preferat să nu răspundă nimic la criticele noastre şi să se mulţumească a declara că face „politică comunală“ şi că viitorul va judeca între dosarele administraţiei sale şi acele ale administraţiilor trecute. Mai întăi suntem satisfăcuţi că articolele noastre au putut da prilejul d-lui M. Negruţi să reţină cuvântul „politică comunală“ pe care ar fi trebuit să întrebuinţeze din capul locului. Regretăm însă că d-sa n’a fost în stare să explice ce înţelege prin „politica comunală“ aşa că toate chestiunele de interes general ce am ridicat în articolele noastre au rămas opiniei publice tot nelămurite, înecate în întunericul adânc al nrecompetenţei d-lui M. Negruţi. Şi dovada de ce fel de „politică comunală“ înţelege să facă d. Negruţi am avut-o în chiar şedinţa de ori, când propunând schimbarea numelui „pieţii Bădulan“, d. consilier Scutaru i-a dat usturătoarei lecţie că aceasta însamnă politică de partid, iar nu „politică comunală“. In adevăr atunci când opinia publică se aştepta să fie mai documentat lămurită pe chestia pavajului şi a uzinelor de electricitate, dl. Negruţi ’n’a găsit altă chestiune mai interesantă, mai actuală şi mai pasionantă decât ştergerea numelui d-lii Bădârău de pe o piaţă creată şi botezată cu acest nume de un consiliu comunal conservator, adică de un consiliu al partidului din care face parte d. Negruţi. Toate lucrurile însă îşi au explicaţia Ier şi pe noi nu ne surprinde că d. Negruţi s’a ocupat de numele „pieţei Bâpariu“ înainte de chestia pavajului şi uzicelor, pentru că, evident, chestiunile de această natură caracterizează mai bine mentalitatea şi pregătirea d-sale administrativă. Instinctul de conservare l-a povăţuit să nu se angajeze într’o discuţie în care se putea lovi de „interviewul“ d-lui P. Dragomirescu şi de argumentele atât de puternice ale articolelor noastre. Chestiunea nu e închisă şi dacă nu d. Negruţi, ceilalţi membri si comisiunei interimare vor trebui să răspundă ce au făcut cu uzinele şi ce vor face cu cu ele in viitor când vor intra în proprietatea Comunei ? Prevederile noastre în ce priveşte tramvacht s’au realizat de pe acum căci experienţele edilitare ale domnului Negruzzi au condus în chiar şedinţa de ieri la sporirea taxelor de tramvai la 1 ku, fără ca publicul mare de la periferii să beneficieze de noul linii, sau măcar de o circulaţiune mai normală. Pentru dublarea liniei din faţa farmaciei „Konya“ va recunoaşte toată lumea că dublarea taxă pare insuficient justificată. Pana la intrarea Comunei în administraţii nea tramvaeior, Primăria— în cea ce priveşte tunul cmulaţiunii—ar fi fătut mai bine să admită sistemul conturilor de comperaţiune practicat în toate industriile şi prin care ridicarea sau scoborârea preţurilor, subt controlul autoritâţi comunale, atârnă du impre jurâril reale care le influenţează. Tramvaiul trebue să fie un mijloc ieftin de circulaţiu- ! n?, accesibil tuturor pungilor şi dacă d. Nigntzzl n’a Intels aceasta, atunci „politica“ sa „comunală‘ în chestiunea tramvaeior este lipsită de principiul cărmuitor. * Dar „politica* d-sale „comunală* prevăzătoare se învederează încă și mai bine în chestiunea creditului di 80.000 lei deschis pentru „nstaurarea școalei P. Pont* din Păcurari. In adevăr ne aducem cu toţii aminte câ în ultimul d-salî „expozeu* d. Negruzzi ne vorba triumfător de restaurarea şcolilor primare. Ce fel de restaurare este aceasta, când astăzi de abia după ce s’au deschis şcolile, Primăria se gândeşte să „restaureze* o şcoală ameninţată de prăbuşire ? Cât timp îi va trebui d-sale de acum înainte ca să exicute lucrările de reparaţie, să consolideze terenul fugitiv fără ca copiii să nu sufere de o suspendare prea îndelungată a cursurilor? Dl M. Neguszzi nu’are nici o scuză pe această chestiune, pentru ca chestiunea Păcurărilor n’a fost descoperită dec sa, ci există de mult studiată la Primărie în rapoartele und comislant compusă din cel mai competiviţl Ingineri din ţară. Chestiuna financiară, se va spţine. Dal Scutaru are perfectă dreptate consolidarea terenului Păcurari necesită cheturi mari, dar cînd această chestiune se ridică în comisiunea interimară, ea trebuie să se ridice pentru a ajunge la soluţiuni pozitive, dacă Comuna au putinţa să se execute acum. In orice caz d-l M. Negruzzi pentru resttaurarea şcoale „Petru Pont“ arătând sleirea resurselor Comand, ar fi putut dobândi sprijinul material al Ministerului de Instrucţie sau al Card Spaiilor. Concluzia că contrar coor afirmate de d. Negruzzi în ultmul seu, „expozeu“, şcolile primare nu au fost „restaurate“ la timp. « Tot astfel creditul de 19000 lei deschis ori pentru restaurarea monumentelor din localitate dovedeşte că d. Negmiţi a confundat intenţiunea cu execuţiunea şi că deabia ori a luat măsuri să se „restaureze“ monumentele pe cari nu le precizează, ca şi cum ne-am găsi în faţa unor monumente discrete cari voesc să rămână sub masca anonimatului. Şi dacă de la monumente am trece la podul de peste Bahlui, vom constata iarăşi, tot din şrdinţa de ori a comisiei interimare, cât de inexate au fost afirmaţiunile d-lui Negruţi că au luat toate măsurile şi a obţinut graţiosul concurs al d-lui Greceanu pentru restaurarea acestui pod. Să neînţelegem bine: Cine repară podul de peste Bahlui ? Dacă-1 repară Ministerul Lucrărilor Publice, de ce creditul de 10000 lei ? Dacă-1 repară Comuna, cum rămâne atunci cu declaraţiunea dlui primar Negruţi că-l repară Ministerul Lucrărilor Publice ? Şi aici, ca în toate, neadevăr, inconsequenţă şi reclamă. * In fine pentru a inelul» exametttîi toului „expozeu“ *1. d-lui Negrizz?, chinionea d&rămăiei caselor Hart (foaste Tuîli) pune odată mai roii ii In lumină spiritul de patriid ai conducătorilor efectivi ai Comunei. Doi ajutori de primari, d-nii Bor- Cfta şi Ciubirlachi, au susţinut opinia care convine fostului proprietar, ursul a prietenistul lor politic, iar d. primar într’o atitudine revoltător de şovăitoare, pentru n nui indispune pe nimeni, şi-a rezervat cuvântul la sfârşit spre a propune două soluţii cari vin In contrazicere csi adevărul şi cu interesul aciuit!fel Comunei. Casa nu e bine să se dărâme, nu din cauza crizei de locuinţe dar pentru că Comuna n’are putinţa de a executa lucrarea mare de aliniere a străzei Ştefan cel Mare, lucrare care necesită mai multe milioan . Această chestiune a fost grav compromisă de fostul primar d. IMU- ttfi Cantacuzino şi Comuna astăzi n’itte aturiant de cât cetea ce i-a fost limpede trasă de administraţia corentială naţional-liberală din 1954- 1916. Decisiunea şedinţei comunala de eri n’a fost întemeiată însă pe interes'-: Ie comunei, ci pe interesele personale ale d-lui H.vrt, car® este tovarăşa de afaceri si d-lui ajutor de primar Gh. Grigoriu. D. primar nu a susţinut o soluţie prmă întemeiată pe documentele şi datele precise ce se găsesc în dosarele Contenciosului P.iolădol, ci s’a presemat cu soluţiuni şovăitoare care să impsce şi pe d. Tufli, şi pe d- nul Hart'Grigoriu. Pentru a fi complecţi trebuie să adaogam că d. Ch. Grigoriu după ce a şoptit unuia sau altuia dintre membrii comisiunei interimare câte o vorbă bană pentru d. Hart, t s'a ilustrat prin absența sa, ca să nu fie bănuit de nimeni...Aceasta este primăria d-lui Negruzzi !» ✓ Partidul Liberal şi împroprietărirea —Răspunsul d-lui I.I. C. Brătianu— La telegrama trimisă d-lui Ion I. C. Brătianu de către d. preşedinte al Consiliului general Averescu, cu prilejul solimnităţei de la Gurbăneşti, şeful partidului naţional-liberal a dat următorul răspuns telegrafic, adresat d-lui general Averescu . Întors Bucureşti găsesc abia acum telegrama pe care aţi binevoit sa mi-o trimiteţi din Gurbaneşti. Am primit-o cu vie o moţiune, cu mulţumire adâncă văd îndeplinindu-se noul act al reformei agrare de a cărei desăvârşire e atât de strâns legată, sănătoasa şi puternica propăşire a neamului şi a statului nostru. Conştient de acestă imperioasă nevoe şi credincios trecutului său, partidul naţional-liberal nu va înceta a da cel mai călduros şi devotat ajutor la tot ceea ce poate sâ asigure şi să întărească temeirie pe cari urmează a se aşeza în România întregită, organica disvoltare a vieţei noastre naţionale. Ion I. C. Brătianu UGA Dă ziua Cruce! Zadarnic poleită Cruce Stai în văzduh lucind prin ceaţă. Tu, ce-ai primit bătut în cuie Pe Cel ce-a suferit o viaţă Pentru-adevăr, pentru dreptate! El te-a lasat simbol de pace De dragoste şi de ’nfrăţire Şi glasul tău acuma tace? Când sângele se varsă’n valuri Şi oarbă lumea se sfâşie Făcând a demonului voie Oh Cruce, fă să reinvie Puterea sfântă ce ţi-a dat’o Isus, prin moarte şi durere Iar sângele ce-a curs atuncea Acum, s’aducă mângâere ! Te pleacă lin înspre popoare Şi’n paza ta le ia pe toate Fii pavaza de altă dată De la urgie tu le scoate; FUI Sceptrul dătător de viaţă In mâna celor ce te poartă Oh Cruce, sfânt simbol de pace Reiaţi puterea de altă dată ! Maria Dr. Gavrilescu 1918 Sept. 14 mn Alexandra Arnoux, un tânăr şi distins literat francez, se ocupă in romanul său „Indicele 33* de forţa sufletească a francezului şi comparaţie cu acea a germanului. Romanul lui Arnoux a provocat interesante discuţii literare, având în vedere că autorul este considerat ca un elev a lui R. Rolland.* „Cuvântul Socialist“ este titlul unei reviste de curând apărute la Brăila, sub conducerea d-lui P. Uhriovăci. „Cuvântul Socialist“ elegant imprimat cuprinde in primul număr studii traduse din Marx, G. Deviile, K. Radek, M. Cochin ș. a. * In Spania se distinge tot mai mult scriitorul Hoyos — marche prin origină — autorul a numeroase volume literare şi sociale Hoys a obţinut premiul „Domeey* pentru operele sale cari au trecut de hotarele ţării sale. — Nu știm dacă d. Mihai Negrii ne po„fe dsi o lămurire asupra unei chăfctîimi care pentru noi prezintă o însemnătate deosebită, chiar dacă pentru d-sa ar fi ca toss! indiferentă. Faptul s’a petrecut în anul 1915 cu tsrlsejiîl permiselor de export. Uri oare care domn, care—prisî'r’o curioasă coincidenţă per la tot numele «Se Muid Negriţi»si prezintă Administraţiei Finaniare Iaşi cu o cerere de a i se permite exportal la 15 vagoane porumb. Rehiile trimise de autorităţile administrative ale Comunei în care se afla moşia constatară însă că atolo nu există nici măcar un singur vagon. Afacerea era să ia o înfăţişare cu totul neplăcută, dacă un binevoitor n’ar îi propus soluţia nu numitul dom*?, să dea o declaraţie că renunţă la permis. Ştie oare d.Negruţi despre această înâmplore? In „Ideea Europeană“ apărută în cursul săptămânii, d. D. Ioaniţescu publică un studiu intitulat: „Gândire, Muzică şi Danţ" consacrat mai cu seamă coreografiei artistice, cu prilejul sostrei în Bucureşti a dansatoarei Lucienne Caravitrot. Autorul analizează dansul din punctul de vedere al expresiunei şi al interpretărei vizuale a ideei şi emoţiunei muzicale, pentru a conchide că dansul artistei franceze oferă un spectacol de înaltă reconfortare morală. Pentru medicii veterinari fel Assishîi.—Atragem atenţiunea medicilor veterinari ai oraşului asupra faptului că în pieţele halei şi. Sf. Spiridoa fmdls a Juc zilnic spre vânzare un soi de smânână combinată cu faină a ba care o încheagă dar care are darul de a trece în ochii publicului un fapte covăsăt drept smântână. Această nouă invenţiune pe lângă câ aparţine specatapunei, este în acelaş timp şi vătămătoare sănătăţii publice. Cerem d-lor medici verinari însărcinaţi,cu supravegherea acestor produse să intervie şi să puie capul acestui sistem dăunător. — Comisianeantrimară a ridicat taxa la tramvaiu de la 50 bani la l ha. Pintra ti vi se va acorda o reducere de 50 la sută. — La festivalul pentru comemorarea primului centenar cl teatru ui moldovenesc, se va reprezenta pastorala lui. Gh. Asachs „Mirtei și HI e* jucată acum o sută de ani pentru prima oară în limba românească. Cu cast prilij d. T. T Burada va executa din vioară o melodie vedic a acelei epoci. — D. V. Sasa deputat d Vaslui, a fost I n în locultoti, cu tr ni.1 ac 2. D-l Sau a plecat la Chi nau, p riîru a lua parte la lucrările comisia d. antată. — D-l N. A. Bogdan declarlnd prin ziarul „Oruşui* at usiara că rtu-şi ia rerpundtre-i articolelor ce Vau adus prin act st ziar administraţiului c munale a d-lul Crupenschi, constatăm câ n’avem cu eine discuta ş, prin urmare considerăm incidentul închis. — Eri a avut las la Prefectura de judeţ consfătuirea agronomiei, sub preşedinţia d-lui Pogonat, prefect de judeţ. S'au luat toatedispoziţiile pentru aprovizionarea judeţului cu 235 vagoane seminţe, care vor fi distribuite locuitorilor. — EDILITARE.—Administraţia comunală a votat eri un credit de 2000 lei pentru amenajarea pieţei Bidârâu. — In şedinţa de eri comisiunea interimară a donat 3000 lei pentru monumentul eroilor de la Mârăşaşti şi 1000 lei pentru parcul sportiv. — La 10 Octombrie va reapare la Chişinău revista teatrală „Culisa“. — Inaugurarea parcului sportiv de la Copou va avea loc între 8—10 Octombrie. Ia curând d. general Gherculescu comandantul garnizoanei va da publicul întregul program al acestor şituri sportive. Septembrie are — Mâne, Duminică, ,, m Ioc la Grădina °ra,,ro, '8«bare populară, cu bal nefavorabil serbas-M slavaC“Jni'°