Mişcarea, aprilie 1924 (Anul 18, nr. 74-97)

1924-04-27 / nr. 96

l * . 4- * Banca Naţională şi piaţa financiară Afdl circulaţia cai şl Montul au dat fnapoi p® zNa da 12 Aprilie fafi cu «Ural« da la 5 Aprilie. Deflatla cantinuS, c« re drtspf, fn proporfiunl modsrafe. fusă cu featfl fisnedîafissa. Le 12 Aprlile, circulaţie a lo*8 de 17.754 raliiOaiR« contre 17.787 mliloane la 5 Aprilii, în scadare cu 33 milioane. Tot așa la scont, avem la 12 Aprlila 5.921 milloane față da 5.946 milioane la 5 Aprile, In scădere cu 25 milioana. Numai lombardul @in crssSarag cu 2 mlitoana: 360 milioane contra 358 milioane. —Bontubila curentai fl recapissia la vedere trec de la 619 milioane la 595 milioane. Dobânzile și beneficiile diverse sunt în progres de la 95 la 103 milioane. AHUl XVIII He. 96 DUMINICA 27 APRILE 1924 Presa occidentală ocupându-se de strălucita primiră făcută Suveranilor Romăniei în Franţa, însistă asupra solidarităţii ce domneşte între ambele aceste ţări, constatând că România întregită, prin marele ei război naţioal, este sortită să devie o mare şi puternică naţiune. Intr'adevăr, prin folit ca ce o face, de la semnarea tratatelor de pace, România pe deo parte urmăreşte consolidarea tuturor rezultatelor obţinute, iar pe dealta ea tinde să menţie o politică de pace, nu numai pentru ea, dar pentru toate statele. Cari trebuie să se refacă, să se consolideze şi să beneficieze de epocile păcei. Tratatele semnate de la încetarea războiului, n'au realizat încă o pace reală. Au încetat luptele de pe fronturi—dar continuă alte lupte pentru respectarea drepturilor câştigate, şi pentru limpezirea multor complicate probleme internaţionale. Tratatele de pace au divizat statele în câteva grupări . In primul rând sunt statele învinse, Care deşi au răspunderea războiului mondial, sunt nemulţumite din cauza tratatelor Care nu putea fi convenabile pentru ele. Sunt apel state e neutre cari au intensul de a se menţine actuala stare de fapte, care cvdent l! este favorabilă. In cele din urmă vine grupul naţiunilor mari şi uimitoare, cari au făcut atâtea jertfe pentru victoria finală şi care cer, cu drept cuvânt, respectarea tratatelor. In această siuaţiune generală, politic* Cea mai raională nu poate fi decât aceea a păce). In această privinţă România a dat dovadă la Congresele şi conferinţele Internaţionale, unde a subliniat întotdeauna ideea că ei necesară tutuor statelor pentru refacerea şi Consolidarea lor. Acordurile dintre România şi Celelalte state Cari aparţin Micei Antante ; acordul ca Polonia şî politica el d® solidaritate Cu Franţa Învederează politica pacifistă a României. Această politică a fost constatată In conferinţa de la Lausanne, când primul ministru al ţârii, d-î Ionel Brătianu, a fost felicitat pentru spirtul Cordial pe Care i’a tot reţinut printre diplomaţii veniţi la acea feuciune şi ea este Constatată astăzi de cătră presa streină, Cu prilej al vizitei Suveranilor noştri. De altfel spiritul acesta pacificator România i’a manifestat in toate tratativele ce l-ea avut ca ţările limitrofe. Datorită acestei politici România a lichidat Cea mai mare parte din chestiunele rămase în litigiu—după semnarea tratatelor da pacecu Ungaria, Bulgaria, iar acum este pe Cale si tranşeze chestiunile cu Austria, în conferinţa dela Viena. Cu aceiaşi concepţie statornică şi reală Româna a început tractive!« cu Rusia, şi dacă sovietele ar fi respectat tratatele ratificate de Marile Puteri şî n’ar fi atins chestiuni teritoriale, desigur că România ar fi stabilit şi acordul cu Rusia. Poitica de pace nu va fi abandonată din cauza eștărei acestor tratative. România o va continua ca aceiași hotărâre cu care va fi gata la orice moment să întâmpine orice eventuală apresiune. CONFERINTA DUNAREANA In cursul tal Msî m vi deschidă conferința privitoare Ia navlgstis p® Dunirt®. Comisianea fntfirnafldnalS finds si simplific® oparatiunlla v&naste prin dasfinntsraa vimaUl In stellite di rcincârcsre, transportwllfi urmând si Is dtbarcar*. Ps îângi asnaste sa sptri să m ohflni © unlflcirs a sistemului tarifar al dlvsrssist aostetafl da navigsll?, fixând died m puste măritele pe baza parităpi date ralul. LA ORDINEA ZILEI Deflaţie-inflaţie Termenii ssat ssaosaţi. Ia caii dia urmi, la cercetările arsupra sinusţiei frnssnssfare, datele noastre a» a» basst de ei, ia namerosse articole ssai malt ssa mei păţiţi documentate. Artxolsis la raadni ior scris 3nsrr-3 a doni passete tRualizate:«lance» când ce vorbi* de politica economicii fi iin»aaiară a geversaiai, ssn ciad sa vorbi» de robei și activitatea Bftncei Nattensia. După o tăcere da câtva simp, la care s’a Învederat ca bană fi «ănitostsă iatreaga politică economică fl financiară dia aitimil doi «ai, efate e an facepet din nou să se ocope da alinațiaaea îissncUră şi terdeli labendiarăgi. Deflaţia monetară a fost comblimă da polltieianii noştri, drssi *’«s adeverit ci ea « coretpcos nsei reale fi bja.toate necesităţi peatrB însănătoşirea finanţei şi ţării, şi a îatregunui aparat economic. Restrângerea aircalaţianei n’a fost o lovitură adusă pieţei frasneiste, ci dimpotrivă, ea a fost regulatorul care a restabilit, i .t 'o mare măsuri, echilibrat financiar şi economic. Prin urmare aadaraic fi neîntemeiat a fost constatati politica defitţiosei. Astăşi, când toată lantsa ţipă pe toate căile că există o etică financiară, o criză de aarastar, Banca Naţională a lărgit creditele şi a sporit circulaţia monetari. Iată iasă că şi Islaţisnca începe să fia criticată prin ziare ca aceiaşi vehemenţă. Spori in materia de politică financiară ci economică na ssxistă şi na poate exista. Econom stal ssa financiara! tecnlalan, cu vastă experienţă, nu poate fi considerat ca na jucător de baraj, an aveafarler. Ca atât sasi păţiră ataness când e vorba de prima instituţiane de credit a ţărci, ceru este Banca Naţională, care latotdesnaa ave»U la «istoiai pi »ţii financiare. Z arei economia „Argas“,—(care datorita diverselor păreri ce susţie prin colaboratorii ei diferiţi, nu poate avea o singură soluţie asupra «nei probleme, ci Întotdeauna mai multe), — prin plan articol rector semnat de dr. Iaginer Al. Fioda constată că Banca Naţională care a urmărit o politică defiaţională, au fost împinsă prin forţa imperioasă a necesităţii, spre o infilţie lentă“. „Forţa imperioasă“ n’a fost decât interesul permanent al acestei mari insctaţiu şi de credit de „ Linşat piaţn finaaciarS— fcomerţal, iadaatria, sgricultura) —iar Bîafaţa lentă* dovedeşta tocmai acest real aprîjis. De altfel când siaraî „â'gna* scrie atâtea cronici finsneiare In oare merea susţine primejdia crissei ie numerar,—ede da neînţeles cam ia ac&leaşi coloane afe ziarului sä se critice infiațianea monetari. Iac’odati, aport la materie de finante nu fac ape. Aite comentarii ar fi de prisos. — Adiția financiar a iadifului ia şi Bdass la cunoştiți că chirkle și taxik axau di an. 39 ăla legea chtrtitar as primm la percepțiile respectiv la ettek ds 25-26 Aprilie numai latre orele 9 și 12 dimineața. D. Ion Mădejde a pus sub tipar un tota- Irasant studia istoria asupra familial Morţan din Moldova—cu gata prilej consacră pa- gini emoţionante mult regretatului scriitor şi om politic V. G. Morţan. 1 • Revistă de folclor ,Tudor Pamfili* dirijată de cătra economul D. Furtună la Dorohoi, pdslade anul doailea se anunţă de pe acum fertilă şi folositoare. Noul număr triplu pe lunile Februarie—Aprttte este voluminos, imprimat pe hârtie bană, avănd un material foarte variat, amuzant şi instructiv. El mai aduce o Inovaţie : muzică populara tipărită in text (notele cuprinzând jocuri naţionale din Torino). Astfel ateatmtd, revista »Tador Pamfite* e mai mait decât o publicăţiune folcloristică, pe care o recomandăm călduros iubitorilor de literatură populară.. * Se anunţă apariţia la editura mSocec" a unor versuri postume ale Veronicăi Mitra şi a unei corespondenţe între poetă şi Mihail Emiaescu. Academia populară din Cernăuţi publică un concurs ce va avea loc la Rădăuţi pentru gels mai frumoase colinda şi cântece de stea. Concursul acesta se va ţine la 30 Dtem- O's’au fixat mai multe premii in bani. In jurul incendiului din Bacău Psgubsio întrec suma da 50 milioane. — Un acaident BACAU.— Ziarele au relatat psesri despre groaznicul InCîndia care a distress la întregime marea fabrisă da postav Zlagher din Bacău. Revin astăzi cu amănunte. Fotul a luat naştere Marţi după amiază pe la orele 5, in sala’ maşinelor din corpul principal al fabricel. DIa neglijenţa unul metallic, presiunea prea mare a unul Cazan a făcut Ca acesta să exploadeze, iar flăcările au cuprins imediat tavanul, care era construit In lemn. Lemnul fiind uscat, şl căldura mare, focul s’a latină cu o repezidatie extraordinară. In interval numai da o jumătate de oră intregul corp principal al fabricii era cuprins de o mare de flăcăii. ■£. Au sosit de incită la faţa locului echipele de pompiari, şi toate autorităţile. Fiind ziua în amiazal mare, o mulţime imensă asistă la marele dezastru. Organizaţia pompierilor fiind foarte slabă, orice ajutor era ineficace. Până Intr’o oră dn Întreaga fabrică n’au rămas de cât zidurile fumegânde. Toate aparatele de ţesut şl unul din motorre In valoare de 2 milioane, au fost distruse. A ars deasumenea şi o mare Cantitate de lână şi ştofe ce se aFau în depozitul din fabreă. S'a pstut salva doar corpul mic al fabricei, din aripa dreaptă, Care Cuprindea parte dla instalaţiile nouf. Alei sa afla un moto? Lanz în valoare de 4 milioane şi alte maşini de ţesut care au fost salvate. D. prim-proiCuror Paraschivesfin şi procurorul Gorovel sosiţi printre cel dintâi la locul dezastrului au început imediat facerea unei anchete severe. S-a stabilit definitiv că focul a luat naştere din neglijenţa unor funcţionari de la maşini. D. procuror in urma anchetei făcute a ordonat arestarea şefului mecanic şi a doi fochişti. Birourile fabricei In care se aflau lada de bani şi registrele, au fost salvate. —Pagstheie cauzate de acest încediu întrec suma de 50 milioane Iei. Fabrica era asigurată numai pentru suma de 40 milioane. Directorii societăţilor de asigurare, care era asigurată fabrica, au sosit de îndată din București pentru a proceda la evaluarea despăgubirilor Ce se Cupiu fabricat. După lichidarea acestor despăgubiri, fabrica va fi refăcută, dar ea nu va putea avea mărimea celeia dla trecut dat fiind scumpetea de azi a inssludor și a materialelor. * In timpul Când d. procuror Goro- Yoi sossa Cu familia in trăsură la locul incendiului, Caii s’au spedat și au răsturnat trăsura. Dna Gorovel a fost grav lovită, fracturându-și mâna. CORESP. Informaţii — Astăzi au sosit alte două vagoane ca aparatele minore instalării postului de telegrafie fără fir. Aceata piese fiind ultimie, îndată după sărbătorile de Paşte, va face montana poştulul de telegrafie fără fir. D. inginer Srighte, a luat dispoziţiuni pentru transportarea materialelor sosite la locul de constricţie. — Dl. Gh. Scoba, vicepreşedintele comisiei interimare, a inspectat azi dimineaţă abeftroml şi toate pieţele şi halele din oraş. D-sa a constatat că măcelării au tăiat vite suficiente, astfel că întreaga population® se va putea aprovizlona suficient cu Carne. Deasemenea toate pieţele sunt abundente. — In nunta avisului favorabil dat da d. C. Manela prefectul polţiei, Minister» da laterae a aprobat transferarea sabcosslaar»lui Căpriţă N. Nicolae de la Prefectura de poliţie din Tighlas, la Prefectura Poliţiei din iaf. — la atr. Sf. Andrei, poliţia a găsit caile de scrisori deschei şi un mare asmir de scrisori Împrăştiate pe jos. Se fac cercetări portra a «a vedea dă că este neglijenţa n&or ismeţloaarl P. T. T. ssn a onor răi făcători. — Insparsat din imp?udant8. Doi Copii jucându-se cu o armi ia- CărUită în curtea biserici! Sf. Voevozi, unul dintre ei anume Antoci Apostol, a împuşcat dla Imprudență pe copilul Fairing Gh. din strada Eternitatea. Copilul rănit a fost transportat și Internat la spitalul isradic. Starea lui nu este gravă. — Balș Comunală va fi fachîsă la alteie de 30 aprilie, 1 fi 2 Mai psatra a se paisa terrain» fasrărite cafteai ic la asfaa băei. €M|I mmâ «Miyearmi'« PHYTOPATOLOGIE In aotn!tjtsmăr si '»etted sl tradiţionalei reviste „Economia Nsjiomîă“ 'fondată da P. 3. AurelisBi, găsim un articol Btitaaaî de inglarral cgio^om I. M. Popodci, care aaaţiae necesitatea infiinţă d pe lâogă Mfaisterul de Agihaltară, s easti SERVICIU DE PHYTOPATOLOgiE. Dar trebuia să se ştie ce est« mai istă! phyiopstologie ? Phyopatopsie este ştiinţă spscială a piantffljgr, şi vegda’elor. Ea nta are amic comun ca entomologia ca care mulţi o coatfersâl. Phyîoterspeâitai est« medicei vegetara’î'. Crm de mait oftmeslS de ştiinţă saiţfa să fac! cat-Ece, pentru a deveni vegetadasă, este evidentfi Însemnătatea acestui medic specialist n’ar pute« Inuita matis, spre a nu se expune mâncări vegetale otrăvitoare. Amintiţi-vă ImprslnrSriis dramatice in care a marit romanciera! Dolnia Z.vs.f rosca din caaaa aaei clapetei otrăvite.______ * D. Max Popovici susţinând netediatea Infiinţărel acestui servicie, şi a specianailei geniaiaiai agrenom la această diresţiune, face an scurt Istoric al Flogiopatologiel, la ţările emitsste, sunt veacuri de când boafeie plantelor secombat ca statorai phytopstologici. Fiasts a inceput in veacul al lV-lea si mămite foate in acel vesel a fost completate in veasal al VILea. Stadiile nul serioase hsă au Început in anul 1853. Ia Germania lupta împotriva rahroorgaal&meior a inceput ia 1893, când a invadat filoxera. Prima eteziune de phyxpatologie a fost infiiaţată in Germania la enni 1890. In Italia kpta contra boaliior de care suferă plantele e tot aşa de veche ca şi agrfcnîta»* cceatei ţări. Rimasli numlaa Robigo an numal boala graski, pe care noi o namim rigieăl ci şi divinitatea care proteja cerealele ia contra acestei boala, iar sărbătorile religioasa ce se fae ton la fiecare an la .Roma la onoarea zeiţei Robigo Ie numlaa Robigeifa. La noi, religia creştină a transformat aceste sărbători la regachnl, pentru rodirea pănfiââtarii. Vechileatori ca Vara, Caia deseMan unde din boalele plaateior, arătând ţi mijioacele de a le combate, ca deosebire arderea Imirestei, „pentru liberarea câmpului de ierburi, de insecta vitămttoard şi bob". La noi această operaţie se face câte 0dată de copii In mod Inconştient şi ca să se distress, sats se întâmplă câteodată ca miriştile să ia foc de la scânteile provenite de la iscomotivigia da dram da fkr. Progreml teas is domenial Phyopatologia datează de la descoperirea la icroscopaiai (vescfel XVIa) şi phytopatologia devine ştiinţă sperr», separată de botanică şi de zoologie, nanţaaaită boiaaiștilor fraacezi, suedezi și germani, in veacsl «i noită spresaceies. la 1904*1905, regele lt&lteî, a^robâid planul de acţiune al indittatii i iaterneţio* sal de «gricditară de la Rom», a stras In mod special ateartlsnga savanţilor de a ti» o cât mal mare im^utanţă pbyxpdoogiai, cântând să lupte cât m«I tatea*lv conta flsg faini care bântaia in toata statele de grou. In Bulgaria sunt pstra institaţieni cfiekie ias&i'cfaate ca ntediersa boaielor criptogsmice. Staţisma agroacmică tie la Sofa (1910), care controteixă strviciul de pathologic vigura ă din toi rsgatu ; staţianes agrosomică da la Sadova (1902); cea dela Plavna (1902); serviciul ştiinţina al acestor staţiei da plogiopathologie compna din patru spsdalişti. Staţinatie «a pubiicaţîuni periodice şi spsciaie »! »n personal da saprovtghere compss dia 60 profesori de agrícultBra, 17 directori ds tigriauhari şi 30 directori ds pepinere viticole şi arbori fracdferi. Toţi aceşti 107 funcţionari sânt «i Stătutei. Ia Serbia «fa creat o 8iCiame ds phyrpatologie aasttţianoa daexpa faite (1902), de pe tâsgi Miafatari da Agricaltara pentru a stsda boalele plantelor cultivate şi pentru a căuta mijioaceie de &le combate, la acest scop, acesstă staţie de a itrâas şi a stndaî fot matenafaî ptfaitor la Intre ga țară. Pentru boalese şi stric-cioane cete mii («portante, se fac stsdi «'xperimeatale ps proprietățile Ststnlai și a câtorva particulari. la Grecia este aa cens. fa si ca Isspactorat phytspathologic in minister, in serviete phytopathologic ha miafater, sa aerviciz phytopsthol gabins orginteaî sina lborator phytopsthologic. M8 în s «para »MIȘCAREA”, în patru pagini.