Moldova Liberă, septembrie-decembrie 1944 (Anul 1, nr. 3-82)
1944-09-24 / nr. 3
E RL 1 N L țan V >ra■ os-P air F iste ;éle o* >ril Șl die niîn î Eu.* și nuI noastre . nemțesc. distruge încerca să na cu ei. Am ieilor la Staoate și grosul, începe să plângă ,ele vom răspunde : nu crede în lacrimi“,tă nu vom avea încre-i surâsul canibalului. Nicinu vom ierta ucigașii de fiul nostru este bun și r. Pe această bunătate și citează nemții. Vor să uindă nulă, sperind să ai din marea de sânge,oporul nostru eă e prentru a ierta niște crimii ei, am putea muri ,iertând oamenilor dar nu putem gurile de piatră are nruncat copiii în ântâni. aceștia avem simtură- i frânghii, veni la Berlin, trebuie să să fim acolo Și nu 1 â ne interesează cum capitala nemților istrusă. ș ! pentru ca vremă spunsă : „Am fost berlin“. f avem alte gri Vremi scăpăm copiii și groză 1 5 am îndurat-o. vnții au și începi să se nască la un nou nod. Locantul Robert Grer scrie n prieten: ” „Când sunt trist ia consi , cu gânduri pen viitor, multe ori ascultăiite păcirivind cauza inceselor G î. Unii critică orațiile _ , ?, alții felul între sau iele. In orice az poli german și-a art pute Nu trebuie să sperăm copii noștri vor*® ce-i ti de ILYA EHREBURG „ea ce nădăjduiam noi să facem... „și anul 1965 va fi anul Germaniei Mari". Rudolf Schawert scrie fratelui său" — „Tu mă vei înțelege dragul meu Ernest. Inima îmi sângerează. Când tu erai în nordul îndepărtat eu participam „la luptele pentru Crimeia. Acolo mi-am pierdut cei mai „buni prieteni, învățasem la „școală că pământul pentru care „se varsă sânge german, este „pământ german. Dar iată, Crimeia se evacuiază. Hans Tilt „îmi spune că nu poate suporta „evacuarea Jitomirului, iar eu „îl liniștesc spunându i că noi „ne-am dovedit pretențiile asupra acestui pământ cu sângele nostru, sângele celor mai buni. .Și dacă datorită trădării plutocrației Tom pierde războiul, „niciodată Germania nu va uita „că fii ei au fost în Ucraina și „la Sevastopol. Volga se va puutea numi drumul spre Ucraina . „și Crimeia și aceasta este o în cucerire. „Dacă voi supraviețui, voi f „povesti lui Otto despre grădinile Crimeii, iar el se va gândi " „la vremea când va crește și va „putea recuceri ce s’a pierdut. „Am impresia că a început războiul de 100 ani, care va avea „mici întreruperi. Dar ce-i al „nostru tot vom lua“. Iată de ce trebuie neapărat să fim la Berlin. Să zdrobim pe nemții ce vor încerca să se mascheze, prefăcându-se timp de 10 ani în mielușei, prezentând u- i zine de armament ca fabrici de jucării, și armata drept cluburi cu sportive. Trebuie neapărat să intrăm în Berlin pentru a-i desvăta odată pentru totdeauna să se răsboiască. Nu vrem să le știrbim memoria , dar trebuie să-și amintească nu numai de piersicele £laltei dar și de „sămăioarele“ rusești de la Berlin. ci Otto trebuie să crească în groaza întâmplărilor din anul 1944 pentru ca astfel să numai 7 vrea să ajungă în Crimeia, și n' îă-i treacă cheful de Jitomir. Socoteala trebuie făcută așa TM el ca nemții să nu mai aibă gânduri războinice. Rasboiul de di 100 ani nu va avea loc. Ne sp vom aduna toate puterile și vom înfârși cu el. Și vom sfârși astfel vea niciodată să nu reînceapă; irr, doi în 1965 și nici în 1980. Vom sta n ra la dânșii pentru ca niciodată iiră nu mai vie la noi. ^ Jurăm prietenilor morți și colilor noștri că vom termina cu tre Germania Hitleristă. i bu, tin, Nemții sunt dușmanii me e veacuri ai poporului amân, na Un erou al Armatei Roșii, Mareșalul Tolbukin Moscova 16 (Rador).Cel mai înalt grad militar, acela de mareșal al Uniunii Sovietice, a fost acordat valorosului conducâtor de armate sovietice, generalului Tolbukin. Numele mareșalului Tolbukin evoca strălucitele victorii ale armatelor sovietice din bazinul Donețului, Crimeei, României și Bulgariei. Noul mareșal Tolbuhin are acum 50 ani. El a primit până acum șase Ordine și două Medalii. Intrat în anul 1918 în aremata roșie, Tolbuhin a luptat timp de trei ani pe frontul razeboiului civil, în calitate de șef al unei formații de infanterie. Mai târziu a primit o instrucție superioară la Academia Frunză și a dobândit o mare autoritate ca teoretician al războiului. lolbuhin se afla printre generalii care în Noembrie 1942 conduceau operațiile în bătălia istorică din fața Stalingradului. Bogata experiență militară dobândită în fața Stalingradului a făcut ca trupele lui Tolbuhin să câștige în toamna anului următor o nouă strălucită victorie în bazinul Donețului. Operând în colaborare cu trupele generalului Matinorvski soldații lui Tolbuhin au sdrobit rezistența germanilor, care se agățau de fiecare metru de teren în bazinul Donetului. In timp de șase zile, trupele celor doi generali au eliberat de coptopitorii germani 13 orașe și au ocupat Stalino, centru al bazinului Donetului, redând astfel aici această importantă regiune carboniferă și industrială. In cursul lunilor viitoare, trupele lui Tolbukin au traversat, optând, Ucraina și s’au apropiat de Crimeea. In primăvara următoare, trupele lui Tolbukin a sfărâmat în 34 ore, printr’un uternic atac, sistemul defensiverman de la Perekop, au fortat tecerea peste Sivaș și au pornit ca o avalanșă spre Sebasppol, marea Marea Neagră,fortăreață de la In August, trupele de sub orpnete lui Tolbukin au pătruns recursul inferior al Dunării, a luat cu asalt orașul și fortăra(a Ismail și înaintând în mod spetuos, au ocupat portul Contifa cu concursul vaselor și apelor de debarcare din flota arii Negre. Acum câteva zile, Zolbukin a cut cu trupele sale frontiera gazop română. Numai în risip de două zile, trupele sale parcurs luptând 170 kilometri și împreună cu marinarii , sub ordinele amiralului Oka Eski, a ocupat porturile Warp și Bw~r ?mi să ;că îseacă 10 LEI Redacția și ed-ua Iași — Str. Lăpușneanu No. 37 Atelierele tipografice Str. Victor Place No. 7 Epurația în Franța vieții __ or amenunțarul ares»1« Paris, crește mereu, trecând actualmente de 9.000. După cum anunță autoritățile polițienești, până la sfârșitul lunii vor fi arestate aproximativ 25.000 persoane. Printre ultimele persoane arestate se află directorul de muzeu George Grappe, fratele prefectului Parisului Angelo Chiappe, actorul Pierre Fresnay, procurorul Louis Rossent, directorul restaurantului „Maxim“, Albert Boser, generalul Charles Brecart, crainicul de radio Paquis, actrița Lublin și mai mulți ziariști și scriitori. Asul aviației franceze din războiul trecut, René Fonck a fost deasemeni arestat. Dar o captură de valoare o constitue Charles Maurras. Ne întrebăm pe unde o fi Pierre Gaxotte, cel care scria prin 1939 în „Je suis partout“ : „Réléxa que la Tchecoslovaquie!“, vroind prin asta să spună că Franța nu trebuia să lupte entru Cehoslovacia, cu care totuși avea un pact de garanții In Italia opera de purificare continuă deasemeni. Astfel, conform instrucțiunilor primite de la primul ministru Bonomi, șeful poliției din Roma a dat ordin — după cum anunță postul de radio Roma — să fie confiscate bunurile fruntașilor fasciști, printre care și acelea ale fostului ministru al agriculturii și membru al Marelui Consiliu Fascist, Rossoni. Au fost confiscate totodată bunurile fostului ministru al instrucției Bottai, ale directorului și editorului lui „Regime Fasista”, Farinacci, ale fostului secretar al partidului Starace și ale fostului subsecretar de stat din ministerul corporațiilor, Biagi. Conform instrucțiilor comisiei pentru judecarea și condamnarea crimelor comise de fasciști, instituită de guvernul ambasadorul Gianini. Bonomi, care a fost șeful delegației economice ce a dus negocieri cu Reichul în timpul regimului Fascist și șef al secției economice din ministerul afacerilor străine, a fost arestat. un interval de patru ani într-un singur MOSCOVA, (Rador). In articolul său de fond de astăzi, ziarul „Pravda" se ocupă de rezultatele cercetărilor comisiei extraordinare mixte polonosovietice pentru anchetarea crimelor săvârșite de germani în lagărul de concentrare situat la Maidalok, în apropiere de cu naziștii au exterminat lagăr 1.500.000 oameni plni. Comisiunea a stabilit că în interval de patru ani, germanii au exterminat în acest lagăr 1.500.000 oameni de diferite naționalități : supuși sovietici, japonezi, francezi, cehoslovaci, belgieni, italieni, olandezi, iugoslavi, greci, etc. Vitimei<eștiri BUCUREȘTI 22. — Orașul Riga, capitala Letoniei, este complect încercuit de trupele roșii. Forțele sovietice, care înaintează dinspre Narva au făcut joncțiunea cu cele care vin din regiunea lacului Peipus. Trecătoarea Duela din Carpații Slovaci a fost ocupată. BUCUREȘTI 22. — Din Moscova se anunță că Armata Roșie, venind dinspre Arad, a ocupat nodul de cale ferată Lipova și se găsește la 30 km. de granița Ungariei. BUCUREȘTI 22. — Din Washington se comunică că armata americană folosește un nou proectil incendiar împotriva bliindatelor. BUCUREȘTI 22. — Forțele patrioților greci atacă căile de comunicație care servesc retragerea trupelor germane. BUCUREȘTI 22. — In Italia trupele grecești au ocupat orașul Rimini cel mai puternic bastion al liniei de rezistență germane, deschizând drumul forțelor aliate spre câmpia Lombardiei. BUCUREȘTI 22.—Ziarul spaniol „Arriba“ declară că situația Germaniei este disperată; ultima perioadă a războiului va fi mai scurtă decât se crede. BUCUREȘTI 22.—Trupele americane din Pacific au început asaltul împotriva insulelor Filipine. BUCUREȘTI 22 — O știre din Sofia anunță că Regența în frunte cu Prințul Cyrill și Filoff a fost arestată. BUCUREȘTI 22 — Ziarele engleze subliniază acordul perfect dintre Anglia și U. R. S. S.în tratativele cu Finlanda. ,