Moldova Liberă, octombrie-noiembrie 1947 (Anul 4, nr. 909-949)
1947-10-01 / nr. 909
E ,r «. -—----*------------------—— IASI ................-------------------------------------- ----- ~~ ABONAMENTE ------------------------------ Director: Str. L*P»*ne.mi 37 ZAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ Lei 458 pe 3 ani Redactor responsibil Prof.UNIv.C.BALMU? TELEFON 5.800 anual. In J.LOVIN — ------------------------ 19M Adm. 2042. ................ ...—..................... stilusi., Intrpmd. autori. *—■——----- LECȚIILE POPORULUI acține. poporului vin ampă suferință lungă și lupă chibzuiala justă. Poporul nu are capricii de am de buduar. Poporul nu amnă și fulgeră pentru că S’au ofilit florile unui birou capitonat» de afaceri. £ 1 adună suferința, e răbdător, e conștient de vinovăția asupritorilor. Și penttru aceste virtuți» e neiertător. Sentința lui nu este o fișă temperamentală, un j»d laș de răsbunare, ci un biet demn de exemplară ; o justiție q*c care-1 execută libertatea colectivă. • Contemporaneitatea este bogată în asemenea esențiale lecții. Devenite judecători ai păcii, popoarele tamil au dat și vor da locacelora care vântură ideia răsboiului, tuturor altora care au pus la cale vânzarea intereselor patriei , odată cu ea a intereselor omenirei pașnice. Ne putem apara împotriva dușmanilor cu uriașe noastre forțe proprii. nd omenirea și-a găsit Hramul, toate piedicile din țățilea ei vor fi înlăturate. Securitatea poporului e o vorbă deșartă atâta vreme ‘«ind in unele unghere ale diurnii se pregătesc butoaie ‘de pulbere. Poporul judecător nu trecură când dă o sentință. El privește cu fiecare sentință dată viitorul lui, al facil și al progresului. Iată sentința poporului ■bulgar dată împotriva trădătorului Petcov. Este dată după dovezi irefutabile, este o sentință dreaptă, pilduitoare, un act de emancipare pe care îl îndeplinește un popor stăpân pe destinele lui. Exemplul bulgar este cu atât mai elocvent cu cât, cercurile interesate au mi**t puncte fî*e în Balcani ;%i și-au angajat oameni «are să distrame prin conspirație și trădare libera »rânduire democratică a țărilor ce au trăit amara experiență a imperialismului german. Și pentru că aceste popoare din Balcani se trezesc la viața populară a democrației, din partea mânu tichiilor de aficeri, atrag asupra lor ptoati furia. Dar aceste popoare balcanice spulberă furia dușmănoasă prin dragostea cu care se întovărășesc celelalte popoare pașnice și își apără independența lor economică și politică. După cum sublinia d. Dimitar Ganer, ministrul Bulgariei la București, „executarea lui Petcov este o lecție pentru vânzătorii de patrie“. Căci după cum remarcă d. Ganer „Sunt cunoscute repetatele încercări ale acestor cercuri reacționare care, respinse de massele populare, conspiră, provoacă sabotaj, acțiuni de diversiune și acte teroriste, iar prin intervențiuni externe înarmate vor să doboare regimul legal al poporului și să întroneze iarăși trecutul rușinos și blestemat al dictaturii fasciste“, împotriva acestor cercuri, împotriva agenților acestora se apără popoarele din Balcani. Împotriva acestora democrația românească luptă fără cruțare. Ca și în Bulgaria, la noi, sub scutul unei pseudoideologii democrate, partidul național țărănesc al lui Iuliu Maniu a grupat pe conspiratorii militari și civili în scopul de a dobori regimul democratic și de a îngenunchia țara în fața trusturilor. Ca și poporul bulgar, poporul român își zămislește singur orânduirea socială și merge cu sforțări viguroase să consolideze munca și avutul lui sub libera lui cârmuire. A fost descoperit complotul „istoric“ al partidului monist pe care țara îl cheamă să dea socoteală fiindcă țara i-a respins politica anti-națională. Și poporul român a avut de îndurat de pe urma acestei politici anti-naționale grele plăți de sânge. Scrutând viitorul lui, stăpân pe judecata limpede a masselor care trudesc, poporul român care poartă acum demnitatea prestigiului național, va veni la tribună să dea și el o lecție vânzătorilor de patrie. Și lecția lui va fi exemplară. HAR. D. MÂNDRU class Expoziția agricolă a județului Iași organizată sub auspiciile Camerei Agricole și cu participarea masivă a micilor producători, reprezintă fără îndoială cea mai impunătoare manifestație din ultimii ani, în acest sector de muncă. După ani de război și ani de secetă cumplită, după ani de lipsuri totale și o iarnă în care foametea cea mai crâncenă a făcut ravagii, punând în grea cumpănă poporul din Moldova,— participăm astăzi tiu cu puțină emoție la o expoziție a belșugului, cum de multă vreme nu ne-a fost dat să vedem. Trebue să recunoaștem însă că, acest belșug de producte a fost smuls solului, printro campanie susținută și un efort uriaș, cu mijloace tehnice minime și în condițiuni extrem de vitrege. Și în acest efort, plugarii din județul nostru și-au făcut cu prisosință datoria, dând dovadă de un impresionant spirit de sacrificiu și o uriașă putere de muncă. Ei culeg astăzi roadele trudei lor, pe deplin meritate. Guvernul și autoritățile active au avut și ele partea lor de contribuție căci fără sprijinul acestor factori, nimic nu ar fi fost posibil. Inaugurarea expoziției s’a făcut la Camera Agricolă într’un cadru festiv și în prezența unui mare număr de plugari, muncitori și intelectuali, care au rămas entuziasmați de abundența, varietatea și calitatea produselor așezate în standuri. Astfel, răsărita are dimensiunea unei roate de căruță, dovlegii și sfecla au mărimi uriașe, porumbul impresionează prin înălțime și belșugul de ciucălăi, grâul, strugurii, legumele, totul este minunat de frumos. La deschiderea expoziției au fost prezenți: I. P. S. S. Justinian Vasluianu, prefect de județ Const. Bordeianu, prof. univ. dr. Vasile Mârza, deputat Ion Nicuîi, consulul sovietic Stepanov, subprefect I. Prici, prof. univ. Leon Banff, primar Eduard Lazărescu, ajutor de primar Anton Paluga, Gh. Chitic, Gavriliuc și Const. Rusu de la P. C. R., g-ral Antonescu, g-ral Nichita, directorul Camerei Agricole Damian Cocimaru, col. Dumitrescu, prof. univ. Sandu Viile, decanul facultății de agronomie, prof. univ. Ștefan Popescu, prof. univ. Cezar Partenie, inspector Furtună, magistrați Petrescu și Segali, prof. Romanovici, col. Popescu, col. Darie, deputat Th. Zipa, Săcăleanu, consilier Costețchi, insp. Segali, prof. Todicescu, Covalciuc, ing. Priadcenco, prim chestor Bădică, av. Axinte, ing Viüe, Kaizerman, Teodorescu, ing. Țăranu, Herescu, ing. Anghelescu și Chirilii Dragan dela O.R.AL, ing. Bocec, prof. Babadianu, dr. Spânu, dr. Petru Bartoș, dr. Marin Popa, pr. Const. Nonea, subdirectorul Camerei Agricole Arhip, prof. Patrașcanu, prof. Calcatin, Ionescu, etc. Festivitatea este deschisă de d. prefect de județ Const. Bordeianu care arată însemnătatea expoziției, oglinda reală a tot ce s’a muncit și realizat în județul Iași. Relevă sprijinul Guvernului în campania însămânțărilor din toamna și primăvara trecută, după care evidențiază activitatea desfășurată pe teren de Camera Agricolă. Bilanțul unei activități Dl. director Cocimaru, spune că după un an de M. NANU J —(Continuare în pag. 2-a)-- " După un război distrugător, ani de secetă și lipsuri totale Inaugurarea expoziției agricole a județului Festivitatea de la Camera Agricolă.— Constatări îmbucurătoare. — Cuvântările d-lor prefect de județ Const. Bordeianu, prof. universitar V. Hârza, deputat Ion Nicu îi NOTE ZILNICE Staturile de mărfuri Cei ce au stocuri de mărfuri declarate și nu sunt negustori, sunt obligati sa se predea fie negustorilor cu firmă fie cooperativelor. Dispoziția este justă și infiniit mai bândă decât au meritat deținătorii acestor stocuri. In definitiv din cauza lor în bună parte s’a simțit lipsa de mărfuri de pe piață în anii aceștia, și deci sunt și ei vinovați de inflație. Astăzi i se dă posibilitatea să devie și ei oameni de treabă, adică să conttribue cu numerarul lor lichid la toate inițiativele productive cerate de viața noastră socialisă economică. Ordine la bariera Există la bariere cârciu* mari și negustori, care profitând de faptul că sunt tei dintâi ce pot cumpăra 'de la producătorii care intră la oraș cu căruțele de alimente, s'au transformat in engroilșfi și fac concurenți masivi celor autorizați. In general ei ofera supraprețuri la produsele fiare. Ni se reseteaza ca exemplu cazul cârciumarului de peste drum de Abator, care a cumpărat o încărcătură de nuci, destinată unui negustor din hală, cu 25 tei kgf., adică de circa două ori prețul de pe Mercurial. Tot oda faptii Avem și la județul nostru proprietari de stâne cu 01 destul de multe despre ale căror afaceri se știe prea puțin In mod oficial, întrebăm Odesapui, are vre-o informație despre ce-au făcut de exemplu, dorul Măgureanu și Vasile Grigorie, proprietarii celor mai importante stâne din județ, cu producția lor ? Sunt în județ, diferiți proprietari de moșii care au lângă conacuri câte 5—20 de vaci, cu o producție zilnică de lapte destul de controlabilă. S’ar putea ști unde merge acest lapte și în ce mod este exploatat ? Nu de alta dar prea au început sa circule cantități de unt, brânză și smântână pe sub mâna la prețuri ilegale, pentru ca chestia să nu intereseze. Amânările de studii Am mai resizat prin coloanele noastre forurile competente despre o serie de probleme studențești care trebuie imediat rezolvate. Printre acestea ,este și problema amânărilor de studii al căror termen expiră la 1 Octombrie. Până la această dată studenții trebuie să plătească o taxă de 3000 lei ceia ce în condițiiunile actuale este o sarcină grea pentru cei mai mulți dintre ei. F.D.U-ul a înaintat Reg. Militare un memoriu în care cere amânarea termenului de achitare a acestor taxe, pentru studenții incapabili de a se plăti în momentul de față. Sprijinim această cerere justă care va trebui să fie rezolvată favorabil de cel în drept. Specula camerelor mobilate Am primit la redacție vizita a numeroși studenți care se plâng de prețurile astronomice, pe care le-au atins chiriile camerelor; o mare parte au fost nevoiți să-și amaneteze hainele pentru a putea plăti numai un acont asupra chiriei de o lună. Intr’adevăr, specula proprietarilor, care închiriază camere pentru studenți a atins culmea nerușinării. Cerem ca autoritățile competente să ia măsuri urgente. Să înceteze specula deșănțată care se face pe spinarea studențimii Ieșene. Un comiflicu al Birourilor Politice ale Partidului Comunist Român și Partidului Social Democrat Birourile Politice ale Partidului Comunist Român și Partidului Social Democrat întrunite în ședință comună, au examinat situația politică internă și externă precum și sarciniile actuale ale clasei muncitoare din România. S’a constatat de comun acord — față de ofensiva reacțiunii care folosește internaționale rămășițele fasciste și elementele reacționare dinlăuntrul țării pentru a zdruncina bazele regimului nostru democratic — că întărirea unității de acțiune este etate de prim ordin necesipentru clasa noastră muncitoare spre a zdrobi aceste uneltiri și a făuri poporului român un viitor sigur de libertate, pace, bună stars și cultura. In consecință, cele două Birouri Politice hotaresc Să întărească și să adâncească în toate sectoarele colaborarea de Front Unic Muncitoresc și, în vederea consolidării democrației populare în România și a îndeplinirii misiunii istorice a clasei muncitoare, să pună în discuția forurilor de conducere respective mijloacele practice pentru grăbirea înfăptuirii unității politice, organizatorice și ideologice a mișcării noastre muncitorești. București, 27 Sept. 1941, întreprinderile Municipale din Iași au primit un împrumut de 2 milioane lei pentru consolidarea conductei Am arătat într-un număr anterior al ziarului nostru că întreprinderile Municipale din Iași a supus cerere Comisiei Intermare a Primăriei prin care solicită aviz favorabil pentru un împrumut de două milioane lei. Consilierii Comunali au dat aviz favorabil. Formele s’au făcut la București și s'a aprobat suma de mai sus, care s'a dat de către C.E.C. mai Fondul va fi folosit nupentru consolidarea conductei. Deasemeni s’au obținu la București credite pentru procurarea de carburanți necesare acestei instituții, precum și livrarea a două camioane contra plată. A SOSIT CIRCUL! Miss Maud colega lui... Mircea Eliade. Jean Dumitrescu înghite săbii. Bombonel și Bergson In seara limpede ca de cleștar, oamenii au ieșit la garduri. De departe se aud tromboane și pocnete care pătează liniștea limpede. Câinii hămăc nervoși în lanțuri. Mahalaua Uzinei este în fierbere. Ne oprim în fața unei porți: „Unde e“ ? Omul ne răspunde îndatoritor: „Circul e ceva mai la vale. Luați-vă după muzică“! Ne atrăseseră afișele sărăcăcioase în care un clown zâmbea trist sub tichia țuguiată. Circul anunța numere senzaționale și pe deasupra... lumină proprie. Iată-l că o oază de lumină în noapte, înconjurat de un gârduț de scânduri lasă să se întrevadă înăuntru lămpile mari și trapezul înalt. Lume adunată, mai mult copii și tineret. „Orchestra“ mestecă un marș săltăreț. Lumea se îngrămădește la intrare, înăuntru bănci de lemn, în mijloc un podium, rumeguș. Peste tot plutește o tristețe provincială de mahala. La ușă un tânăr vrea bilet cu reducere: „Nu se poate. Arată carnetul de elev“ ! „Păs am șapcă“! „Ei și, dirijorul nostru are tot șapcă de elev și asta nu înseamnă că e licean“! Program senzațional Până să ne dumirim bine orchestra a executat primul număr din program, „Uvertura". Orchestra se compune din trei tromboane, un clarinet și o tobă. Despre calitatea muzicei nu putem spune decât că ea redă întocmai atmosfera „circului“. ..„ca atmosferă pe care o căutăm în copilăria cu copii desculți, maidane și corturi. Programul anunță un „comupens“ de d. Jean Dumitrescu cea mai interesantă figură a spectacolului. Acesta ține un fel de „speech" humoristic care provoacă buna dispoziție a publicului. Apoi dispare cu repeziciune și anunță de după o perdea un monolog comic. Intr’adevăr apare un ius mascat în care recunoaștem sub musteață tot pe d. Jean Dumitrescu deghizat la iuțeală Dar dezastru. La primele cuvinte ale monologului se aude o trosnitură puternică. Și deodată toți spectatorii din stat se trezesc lungiți pe jos peste băncile rupte într’o învăluiașeală de nedescris. Noroc că băncile sunt mici așa că afară de spaimă nimeni nu a pățit nimic. Imperturbabil d. Dumitrescu continuă monologul în timp ce accidentații se așează pe unde pot, într’o atmosferă de jubilație colectivă. Senzații tari In program se perindă apoi ST. POPAS(Continuare în pag. 2-a) >N ATENTA UZINE DE TRAMVAIE Odată cu ieșirea în vânzare a tulburelului, o bună parte dintre taxatori vatmani au inaugurat haltele de ajustare de la capătul liniilor. După fiecare tură, la Vidrașcu, la Stati, la Abator ori la capătul Socolei, unii taxatori au obiceiul de a se opri și de a se cinsti. După fiecare rație, ei devin nervoși și își descarcă nervii în timpul serviciului. Astfel, un caz concret: Duminica, taxatorul cu numărul 42 după ce a încasat deja patru cetățeni suma de 80 de lei, a tăiat bilete și nu a mai dat restul cuvenit sub pretextul că nu are mărunțiș. Pentru restul de bani, pe un ton ridicat a invitat pasagerii să vină o Uzină deși, în prealabil nu le-a atras atenția acestora că nu are bani de schimb. Este bine ca Uzina de Tramvaie să știe că haltele de ajustare s’au deschis din nou, că unii taxatori excelează prin a le face vizite lungi și prin a brusca pasagerii. „Du-te și mă reclamă“ Răspunde proprietarul brutăriei Iulian din șos. Păcurari Petrovicinilor care îndrăznesc cetățesă-l întrebe pentru ce pâinea este neagră ca pământul, acră și necoaptă. Despre acest lucru ne-au informat mai mulți locuitori din cartierul Păcurari, care sunt șocați de faptul, că din aceiași făină, brutăriile Cooperativei „6 Martie“ reușesc să facă o pâine foarte bună și gustoasă. Probabil însă că_în capul domnului Petrovicincă n’a pătruns bine ideia că și muncitorii din cartierele mărginașe ale orașului au dreptul să mănânce o pâine tot atât de bună ca și concetățenii lor din centru. IHIBSTI» Despre alimentații Nu cred să existe subiect mai potrivit pentru titlul rurineei și pentru sezon cg acesta ah s: despre ali mentație. Disciplina care se ocupă cu alimentația omului, istoria alimentației soției tații este recentă. 'Ea slnt de antropogeografie și te întemeiază pe analiza condițiilor obiective care au determinat hrana. Nu facem totuși amintim multă teorie că prima grijă a omului și a străbunilor lui a fost să se hrănească. S’a hrănit omul cu rădăcini și cu fructe; s’a hrănit cu carne de pești și de animal sălbatec. Și a fost culegător și vânător. Două regimuri: cel vegetal și cel animal au mem dependente de evoluția ormului și a societății omenești. Cu drept cuvânt un dem» gastronom, foarte notoriu printr’un tratat de gastronomie transcendentă phy*iologic du golit, Britat- Savarin însemna într’un aforism de al său: Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești. Ce înseamnă asta? înseamnă că societatea având clase, oamenii fiind în cuprinsul ei ierarhizați, hrana a fost deosebită. Prima formă de exploatare au săvârșit o căpeteniile clanului, adică acei care distribuiau hrană. Când in timpul societății imperiale romane cercai pâine erai desigur un proletar. Dacă spuneai că mânând limbi de vrăbii puteai fi considerat fără greșalajta coriștii. Cine a citit pe Rabelais și nu-și amintește de bucătăria medievală! Alimentație fabuloasă : buturi întregi, mormane de graniță, de slănine și pivnițe de vin. Cavalerii mâncau până pocneau și mănăstirea Thelema era locașul utopic al fericirii alimentare. Științific spus, clasele dominante trăiau într-un regim animal cu cantități uriașe de prolile cu apettiții cefaline, clasele de jos trăiau într’un regim alimentar vegetal, într’un regim monoton fără panificație. Pentru aceasta, bolile sociale. Și cine dacă nu noi, popor de țărani, am dat un mare număr de pelagroși. Pelagra endemici și a arătat efectele la consumatorii de polenta și de mămăligă. Fiindcă clasele de sus nu au tradiție... vegetală umblă azi înebunite după carne. La asemenea oameni nu poate fi vorba de înțelegere. JH. D. Ai.